aparat sudura mono

[Blind]

Il are gata facut, ce rost are sa il mai desfaca? Se joaca doar din secundar.

[Vizitator daniel_21g]

daca tot ai pus prize in primar,de ce ai mai pus si in secundar? :smt003poti regla direct din primar curentul de sudura,astfel eliminand comutarea din secundardaca ai un comutator(rotativ) zdravan,de vreo 50A il poti pune in primar,pt un reglaj mai usor(eu asa il am p-al meu,doar un comutator in primar)

comutator din ala rotativ nu am avut la indemana dar...de acum 8 ani de cand l-am facut nu mai tin exact minte cum am judecat cand l-am proiectat dar ideea e urmatoarea: am urmarit ca prin modificarea puterii sa am o tensiune aproxiativ constanta in secundar de vreo 55 V, sub aceasta tesiune te chinui cand sudezi cu bazic. si de aceea am scos si in secundar prize corespondente. Aceasta mi-a permis sa am o plaja foarte variata de putere si tensiune, pot suda foarte bine teble subtiri dar si pot taia foarte bine. In plus il pot folosi si ca robot de pornire pentru motoare termice... am pornit o data si un tractor :smt032 . Daca modificam numai din primar sau numai secundar nu era rau dar nu aveam atatea posibilitati.

Si nu uita sa pui condensatoare de 3-500microfarazi la 350V sin televizoarele vechi,ca un drosel de netezire e mai greu de facut

da condensatoarele imi sunt necesare si mie pentru ca uneori (mai ales cand electrozii sunt umezi ---cei bazici) se intrerupe arcul electric si trebuie amorsat din nou--- enervant. In primul rand nu am stiut sa calculez ce capacitate imi e necesara. Cam de cate condensatoare de astea este nevoie?

[tiristor]

poti pune 4-6 buc.Si tensiunea de aprindere creste. :supz:cu cat e mai mare cu atat mai bine. :smt017

[Vizitator khristyan]

problema diodelor e OK, acum condensatorii ce rol au la sudura?se monteaza cam asa ?[attachment=0]untitled.GIF[/attachment]

[em2006]

Nu mai aruncati banii pe condensatoare electrolitice pe care le puneti la iesirea redresoarelor de sudare. Mai devreme sau mai tarziu tot vor exploda, ori o sa iasa borsul din ele. In nici un redresor de sudare industrial n-o sa vedeti niciodata asa ceva. Stiti doar ca la electroliticii de mare capacitate este interzisa descarcarea prin punerea directa a bornelor in scurt, fara o masura de limitare a curentului, or la tentativa de amorsare a arcului de sudare, tocmai asta faceti, curentul nu e limitat decat de rezistenta cablurilor de sudura. Daca nu sunt de constructie speciala condensatorii se vor distruge fie din cauza curentului de descarcare excesiv care mai devreme sau mai tarziu va reteza conexiunea interna dintre borna si armatura (folie), fie din cauza vitezei de variatie a curentului (di/dt).Apoi n-ati observat ca efectul descarcarii violente a condensatoarelor nu e o amorsare facila urmata de un arc stabil, asa cum ati sperat, ci spargerea tablei pe care vreti sa o sudati, urmand apoi lipirea electrodului si podpuriul de injuraturi care completeaza atat de firesc procesul tehnologic...

[Vizitator daniel_21g]

pai si care ar fi solutia in acest caz... fara prea mari modificari

[tiristor]

Em2006,nu spun ca nu ai dreptate,dar eu am cnd.de cativa ani si merge srtuna si aprinderea e mai buna.Gandestete ce e mai scump un drosel de filtrare sau un grup de condensatoare recuperate din aparatura radio sau tv vechi?ASpoi mai nou si trafurile industriale de CC au condensatoare.Expl: MIG-MAG 160-250...etccu sudura in argon sau dioxid de carbon. :smt017

[adicontakt]

mig-mag intradevar industriale, dar ce nu au in ele??/ sunt pline de componenete nu numai condensatori

[tiristor]

Pai au circuitul de comanda a deplasari electrodului in functie de treapta de sudura.Au si drosel si cond de filtraj,vorbesc de cele profesionale ca cele HOBY MIG-MAG 150 nu au decat droselul si nu poti suda cordon cu el,doar hefturi. :smt024

[em2006]

...ASpoi mai nou si trafurile industriale de CC au condensatoare.Expl: MIG-MAG 160-250...etccu sudura in argon sau dioxid de carbon...

Sa nu amestecam MIG-MAG-urile cu subiectul in discutie. Distanta e ca de la cer la pamant. Discutia este despre un transformator de sudare manuala, un dispozitiv a carui caracteristica este prin excelenta ABRUPT CAZATOARE, pe cand MIG-MAGurile au caracteristica rigida. Deosebire esentiala din care decurg multe altele. Cat despre condensatorii pe care i-ai vazut in sursele mai noi, uita-te atent cum sunt legati si analizeaza atent configuratia circuitului de descarcare, uita-te si la tipul lor si incearca sa-i inlocuiesti cu cond recuperati din aparate vechi la care te referi, vezi ce se intampla.

...dar eu am cnd.de cativa ani si merge srtuna si aprinderea e mai buna...

Daca vrei sa ne referim la condensatorii care se pun ca sa avem o aprindere mai buna, asta e, de asemenea, alta discutie. Aceia au capacitate mult mai mica, de regula nu sunt electrolitici si circuitele au elemente de limitare a curentului care limiteaza si viteza de variatie a curentului la valori suportabile de tipul de cond. folosit efectiv. Se prefera condensatoare de impuls, care suporta astfel de "tratamente". Constanta de timp se alege astfel incat sa se asigure conditii optime de amorsare a arcului, corelata cu caracteristica externa a sursei pe care o echipeaza.Cea mai simpla varianta e un simplu circuit RC care se intalneste in multe aparate, incepand cu cele fabricate de "Miller" si "Hobart" intre anii 1940 si 1950. Acelasi circuit, cu aceleasi valori ale componentelor, poate fi intalnit in numeroase alte aparate pana spre anii '80. Ulterior au disparut complet pe masura ce s-au raspandit invertoarele de sudare. Oricum, rareori se mai pot intalni redresoare monofazate pentru sudare manuala, ele se fac mai mult trifazate, iar filtrajul este aproape exclusiv cu drossel.Scheme de amatori, cu electrolitici pe iesire, am vazut destule, in special pe site-uri rusesti, dar eu consider solutia incorecta si atehnica.Cu ani in urma, mai mult din curiozitate, am facut si eu un aparat la care am folosit si condensatoare electrolitice. Dar NU filtrajul curentului principal era rolul lor, pentru asta am pus un drossel. Condensatorii i-am folosit intr-o schema de redresor cu dublare de tensiune care-mi permitea amorsare buna pentru electrozi bazici si folosirea unui trafo cu tensiune de mers in gol mai mica, efectul fiind un curent mai mic in primar pe durata sudarii. Am avut insa in vedere limitarea curentului prin condensatori, limitare la care participa si drosselul. Chiar si asa, elco nu au o viata prea lunga, daca nu sunt de calitate, e de preferat sa se evite aceasta solutie.

[bolek]

Domnule em2006,

 

Daca sunteti asa amabil sa imi explicati si mie acea schema de care vorbiti, pentru ca eu nu inteleg cum poate acelasi secundar din traf sa fie folosit si cu redresare bialternanta cu punte , si cu dublare de tensiune, ambele debitand pe aceeasi sarcina.

 

Sau ati folosit transformatoare separate pentru cele 2 surse?

 

 

Multumesc.

[Vizitator Adrian23]

k... nu am crezut ca e nevoie sa exemplifictransformatorul are mai multe trepte atat in primar cat si in secundar.... puterea maxima calculata e de aprox 8000w dar in realitate nu cred ca ajunge la atat...miezul e fier e facut din E si I iar bobinele sunt una langa alta in mijloc (are zgomot foarte mic) cand l-am calculat am vrut sa obtin un raport de transformare cat de cat constant ( la modificarea puterilor) asa ca am scos mai multe prize atatin primar cat si in secundar:0, 85, 105, 130, 160 si 180 spire in primar (cea de 85 era pentru situatia in care era tensiunea slaba... la noi la tara scadea mult, cateodata ajungea si la 160 Vin secundar :0, 25, 32, 42sarma este cu sectiune dreptunghiulara de 5*1.5 si de 2*10 in secundardiodele sunt 4 MARI cam 40-50 de mm in diametru se monteaza pe radiatoare printr-un surub de 16 si sunt 2 de un fel si doua de alt fel ca sa folosesti decat 2 radiatoare (doua permit trecerea curentului electric de la surub spre cablu, celelalte 2... invers) daca sunt toate la fel iti trebuie minim 3 radiatoare. Codurile lor nu le mai stiu... era ceva cu TY... iti pot spune saptamana viitoare cand ma mai duc pe la tara (dar nu cred ca asta e important, importanti sunt parametrii.da... sunt legate in puntedaca mai e ceva ... si stiu sa raspund... intreaba

Salut, Daca te rog frumos ma poti ajuta si pe mine un pic ???.....Am si eu o nelamurire si nu stiu sa incep un lucru. E vorba de un apart de sudura, (am mai bobinat transformatoare, am habar ) dar aparate de sudura nu am apucat sa fac la practica desi am facut forte mult incepand de la amplificatoare la surse de tensiune dar hai sa lasam asta. Am si eu un tranformator toroidal, numai nu poate sa imi spuna si mie cum se calculeaza primaru pt 380V si secundaru la un apart de sudura. NU am mai bobina la 380V numai pt 220V. Stiu cum ii cu sectiunea miezului, frecveta impartita s.a. Iar pt secundar nu stiu ce tensiune trebuie sa iasa ca sa am pt mai multe tipuri de oxizi. Am vazut la tine ca ai scrie ca in secundar 0, 25, 32, 42, sunt spire dupa cum am citit, Astea pt ce oxizi sunt corespunzatori? Daca imi poti da formula cu care se calculeaza un pic mai detailat, sau daca ma poti ajuta sa calculez cate spire ar trebui sa pun in secundar si in primar.Mersi mult anticipat !!! Adrian

[Vizitator Adrian23]

Sunt nou pe forum si as dori foarte mult sa fac un aparat de sudat, dar as aveam nevoi de ajutor. Cand aveti timp si daca ma puteti ajuta va rog sa fiti amabili. Va multumesc !!!!

[bolek]

Spire pe volt = 40 / sectiunea miezuluiPrimar =380vSecundar = 40 - 50 - 60V Miezul tau tine macar vreo 2kW ?

[Vizitator daniel_21g]

Salut! imi cer scuze ca nu ti-am raspuns pana acum...dar nu am observat.Ce pot sa-ti spun... eu l-am calculat dupa un algoritm gasit intr-o carte de electrotehnica. Trebuie sa spun ca am doar cunostinte minime de electronica, mesera mea fiind alta. In fine... am incercat sa adaptez acel algoritm intr-o foaie de calcul excel. Pentru a alege anumiti parametri dintr-un interval am folosit functia de interpolare liniara... si alte functii. Cu aceasta ocazie aplez la cei care au experienta in calculul si confectionarea transformatoarelor sa ne spuna daca programul face bine calculele si daca rezultatele sunt bune. La sectiunea privind calculul tensiunii electromotoare si tem indusa nu prea am inteles eu fenomenul dar am incercat sa-l adaptez in mod "mecanic" sper ca a iesit bine.Am rugamintea ca daca ati observat o eroare sa mi-o semnalati si daca puteti sa o corectati.In foaia 1 (sheet 1) e modul de calcul mai complex si pentru a efectua calculul modificati campurile scrise cu albastru (bold, italic, underline)in foaia 2 (sheet 2) e un calcul mai smplu... si pentru a efectua calculul modificati campurile scrise cu rosu ... este cel mai des intalnit. rezultatele celor 2 foi sunt diferite... la puteri mari se apropie ... nu ma intrebati de ce ca nu stiu exact... algoritmii sunt diferiti ... nu stiu care e cel mai aproape de adevar.