Recomandare senzor temperatura presiune umiditate

[Stefan]

Acum 14 ore, Stefan a spus:

Poți lăsa capsula senzorului puțin ieșită in exterior.

Nici nu-i necesar să fie bun conductor termic.

[Blacksmith]

Cum asa ? 

 

Oricum, nu mai conteaza, ca mi-am comandat senzor BME.

[Stefan]

Capsula TO92 nu este realizată tot dintr-o rășină? Aceasta poate sta la exterior atâta timp cât protejezi terminalele integratului, adică zonele care pot coroda. Înțelegeam să ai nevoie de o inerție mică dacă aveai nevoie să măsori temperatura unui procesor dar pentru mediul ambiental nu îți trebuie un răspuns rapid.

[mihaiaurul]

3 hours ago, Blacksmith said:

Oricum, nu mai conteaza, ca mi-am comandat senzor BME.

Senzorul BME280 are ca principal scop masurarea umiditații și presiunii.
Măsurarea temperaturii o face pentru compensarea termică a celor două măsurători.
Și, dacă tot o face, permite și citirea ei.
Nu cred că este cel mai bun senzor pentru măsurarea temperaturii. Sunt alții, dedicați pentru asta.
Dar pentru realizării la nivel de hobby este ok și ăsta.


 

Editat Decembrie 22, 2024 de mihaiaurul

[informer]

Eu am un produs pe care l-am vandut in mai mult de 200 de exemplare si care foloseste acel senzor "de rahat" de la chinezi, declarat DS18B20 si pe care-l cumpar undeva pe la 5 lei bucata cu cablu de 1m.
Trecand peste faptul ca numa` sarma valoreaza atata daca o cumperi de la Dedeman  si trecand deasemenea peste faptul ca am pus acel senzor din exces de zel ca de fapt nimeni nu-i prea interesat de ce masoara, totusi tre` sa recunosc ca in aprox. 5 ani de zile (1) n-am gasit unul defect de cand l-am cumpartat, (2) n-am patit sa am o diferenta de mai mult de +/-1C la o serie si (3) n-am primit vreo reclamatie ca s-a defectat vreunul. Doar FYI...  

 

L.E. Acelasi produs foloseste si BMP180 (nu 280, ca-i mai veche treaba  ) si din alea am gasit mai multe defecte... da` inclin sa cred ca-i vorba de probleme la lipirea capsulei pe pcb nu de senzori defecti...
... si da, poate +/-2C... da` tot ii bine...

 

L.E.2 - recent am testat AHT25 - f multumit! Nu se compara cu DHTxx care-s dupa parerea mea niste esecuri. Oricum, la masurarea umiditatii in exterior treaba e putin mai complicata... dar gasesti de obicei explicatii in DS. Pt. presiune n-am gasit ceva mai bun decat senzorii de la Bosch... ce-i drept nici nu m-am chinuit sa gasesc de vreme ce astia erau OK...  

Editat Decembrie 23, 2024 de informer

[Blacksmith]

Mi-a venit senzorul meteo...

Voi ati cumparat vreodata piese electronice si ati primit jeleuri ?  Acum am o mare problema, nu stiu daca sa le mananc sau sa le arunc... De unde sa stiu eu ca sint ok ? Daca au nano-chipuri in ele ?

 

 

 

[Alic]

Unii primesc tort.  Pe semne că n-ai fost prea cuminte ....

 

 

 

 

[mihaiaurul]

1 hour ago, Blacksmith said:

De unde sa stiu eu ca sint ok ? Daca au nano-chipuri in ele ?

Toarnă H2O peste ele și vezi ce informație conțin.

[Bandi Szasz]

Acum 1 oră, Blacksmith a spus:

Voi ati cumparat vreodata piese electronice si ati primit jeleuri ?

 

 

 

Asta cu haribo e "semnatura" de la Prusa ( imprimantele 3D ) ei trimit in fiecare colet cate un haribo. Jeleuri mai primesc cam de fiecare data cand cumpar filamente 3D ( fara reclama ) de la filamente3D, inca n-am murit de la ele .

Editat Decembrie 28, 2024 de Bandi Szasz

[zsjkuki]

Acum 2 ore, Blacksmith a spus:

Mi-a venit senzorul meteo...

Voi ati cumparat vreodata piese electronice si ati primit jeleuri ?  Acum am o mare problema, nu stiu daca sa le mananc sau sa le arunc... De unde sa stiu eu ca sint ok ? Daca au nano-chipuri in ele ?

 

 

 

Da mai sunt unii si pe Ebay care trimit Haribo.

[Vasile5]

Eu am cumpărat de pe Emag un aparat care a venit cu o ciocolată "cadou". Ciocolata n-am păstrat-o.  Nu am fost mulțumit de aparat și l-am returnat.

Mi-au oprit 20lei din banii de retur, cam atât costa și aparatul!

 

Motivul: "orice produs se returnează împreună cu toate accesoriile și CADOURILE primite la achiziționare". Oricât am încercat să discut cu ei, să arăt că eu n-am comandat ciocolată că nu e problema mea, că e perisabilă, n-a fost chip să rezolv. N-am avut câștig de cauză și am rămas cu paguba.

 

Deci, atenție la astfel de cadouri!

Editat Decembrie 28, 2024 de Vasile5

[Blacksmith]

Fi-le-ar jeleurile ale dreacu, ca nici nu sint bune... Am mancat si nu mi-au placut... Nu puteau sa dea si ei cadou o punga de curmale sau nuci Pecan... 

[Vasile5]

Legat de stația meteo. Am încercat și eu să fac la un momendat. Nu sunt expert în asta, dar am cercetat puțin problema.

 

I. MĂSURAREA CORECTE A TEMPERATURII

Încă înainte de a lipi prima piesă la stația pe care dorești s-o construiești, trebuie să știi că precizia stației depinde CRUCIAL de poziționarea ei. Degeaba ai un senzor de precizie dacă stația nu e poziționată  respectând regulile de meteorologie. Eroarea introdusă de poziționare depășește chiar cu un ordin de mărime precizia senzorului! Concret, degeaba ai un senzor care măsoară cu precizie de o zecime de grad  hai să zicem cu precizie de un grad celsius, dacă așezi stația în apropierea unui zid sau a unei clădiri, sau pe un stâlp de beton în curte. Aceste obstacole  pot să introducă erori chiar de 5 sau 6 sau chiar 10 grade.

 

1) Poziționarea în raport cu alte obstacole:

Poate ai observat iarna când e frig,  dacă te așezi lângă un gard de beton simți că îți este mai cald  - uneori  semnificativ mai cald. Asta nu se datorează doar faptului că zidul/gardul oprește vântul, ci și faptului că obstacolele de acest fel (zidurile, gardurile, pomii, sâlpii etc) înmagazinează căldură de la soare, atunci când bate soarele. În a doua parte a zilei sau când soarele intră în nori, aceste obiecte eliberează căldura și influențează  semnificativ în jurul lor pănă la un metru sau chiar doi-trei metri distanță. Din acest motiv dacă plasezi un termometru în aer liber va arăta  cu câteva grade mai puțin în comparație cu un termometru plasat pe gardul/zidul (sau în apropierea zidului) casei, magaziei chiar neîncălzită etc. Deci, degeaba ai super senzor dacă sonda de temperatură este așezată pe un pilon, par, zid sau chiar pe pervazul ferestrei. Ea va citi în realitate temperatura puterinic influențată de obiectul respectiv și nicidecum temperatura ambiantă reală. Orice obiect relativ masiv eliberează căldura atât prin convecție cât și prin radiație termică (infraroșu) și influențează semnificativ temperatura din zonă. Mă refer la obiecte neîncălzite de om, dacă am lua în considerare și încălzirea din interiorul casei este clar că deviația este semnificativă.

Trebuie avut în vedere nu doar influența prin eliberare de energie termică (convecție și radiație) cît și influența prin reflexie de radiație termică.

Nu degeaba agricultorii recomandă plantarea smochinului în apropierea peretelui din sud al casei (zidul casei se încălzește de la soare iarna și reflectă căldura spre smochinul plantat la 2-3 metri de zid).

Pe de altă parte, vara, când e cald afară și trecem la cîțiva metri pe lângă o clădire, (mai ales dacă are geamuri care reflectă - dar nu numai), simțim căldura  reflectată de clădire. Uneori, vara, acest fenomen este atât de puternic încât nici nu ne putem apropia de anumite clădiri, nu e vorba doar de un grad, două, ci de zeci de grade!

 

Din cele de mai sus reiese că este imperios necesar ca stația meteo să fie poziționată departe de orice obstacol, la minim 5 sau 10 metri de orice obstacol de acest fel (magazie, grajd, gard, stâlp, garaj). Nu degeaba stațiile de meteorologie au în jurul lor un perimetru de cîteva zeci de metri împrejmuit cu gard de sârmă și nu are voie nimeni să intre acolo, nu primește nimeni aprobare de construcție în zonă, nu se dau aprobări pentru lucrări stradale în zonă etc.

Oamenii cumpără stații meteo de precizie pe internet și plasează apoi senzorul pe pervazul ferestrei casei (casa mai e și încălzită iarna). Îți dai seama cam ce precizie poate avea o astfel de "lucrare". Va arăta ceva ..cât de cât orientativ suficient ca să vadă omul ceva și să-și facă o idee, dar nicidecum nu are legătură cu precizia și cu realitatea.

 

3) Temperatura se măsoară LA UMBRĂ, dar NU ORICE UMBRĂ!

Temperatura este puternic influențată de radiația solară. Un termometru plasat la soare arată cu totul altă temperatură în comparație cu un termometru aflat la umbră. Este vorba de diferențe poate chiar de zeci de grade!  Dacă plasezi stația  meteo lângă o clădire (pe pervazul geamului sau în apropiere), este clar că în unele momente ale zilei se va afla în umbra clădirii, în alte momente va bate soarele în ea. În aceste condiții nu vei avea precizie.

Instrumentele de măsură în stațiile meteorologice profesionale sunt plasate în niște "căsuțe meteorologice" construite din lemn și poziționate la inaltime doi metru de sol si minim 10 metri de cladiri sau obstacole, pe patru picioare.  Aceste "căsuțe de lemn" se numesc adăposturi meteorologice și sunt SPECIAL CONSTUITE. FOARTE SPECIAL CONSTUITE! Acestea au rolul de a ține instrumentul de măsură în umbră (nu doar în umbră față de soare ci și în umbră față de radiația solară reflectată de sol!

Aceste adăposturi nu sunt ceva demodat așa cum cred unii (niște vechituri). Nu, din contră, acestea sunt folosite peste tot în lume, iar crearea lor s-a făcut cu mare efort intelectual și s-au făcut studii îndelungate, iar forma la care sunt acum aceste "căsuțe de lemn" este rezultatul unei intense cercetări și al unor brevete de invenție (vezi pe google Stevenson screen). Este de menționat aici că lumea engleză  folosește adăposturile (căsuțele) de tip Stevenson, iar la noi în țară am văzut că acestea arată puțin diferit, noi avem alt standard.

Aceste căsuțe în general construite de lemn, au dimensiuni standardizate, esența lemnului, gradul de umiditate al lemnului, culoarea vopselei exterioare si interioare, totul trebuie avut în vedere. Culoarea căsuței la exterior este totdeauna albă (pentru a reflecta radiația solară), iar acoperișul, pereții laterali, podeaua și ușa din față sunt special realizate. Chiar și poziția unde este așezat senzorul în interiorul căsuței este standardizată și reglementată. Pereții acestor căsuțe sunt făcuți din niște șipci de lemn (sau alt material non reflectiv și cu inerție termică redusă). În cazul adăposturilor meteorologice (căsuțe) de tip Stevenson, șipcile pereților sunt înclinate la un unghi special astfel încât în căsuță să circule aerul cu ușurință, dar pe senzorul de temperatură să nu poată păstrunde lumină nici de la soare și NICI din reflexia de la sol (chiar și iarba de la sol poate reflecta). Podeaua acestor căsuțe este și ea specială construită, cât și acoperișul, care are deasemenea spații pentru a permite aerului să circule.

Este mult de vorbit despre aceste căsuțe. Chiar și acum, în prezent, sunt institute meteorologce care au trecut de mult la senzori de foarte înaltă precizie, cu platină sau alte metale rare, dar care încă îi poziționează în aceste căsuțe.

De menționat că încazul senzorilor clasici (termometre clasice care trebuie citite direct), este reglementată chiar și ora la care se poate deschide ușița căsuței pentru a ne uita la termometru și în cîte secunde trebuie citit termometrul și în câte secunde trebuie apoi închisă repede ușița la loc. Este clar că un termometru degeaba e plasat în căsuță dacă ținem ușa deschisă prea mult!

 

2) Poziționarea pe înălțime

Temperatura diferă semnificativ cu înălțimea. Una este temperatura solului sau cea pe care o citești în apropiere de sol și alta este temperatura citită la 1m înălțime față de sol și alta la 2m înălțime de sol. Trebuie avut în vedere înălțimea, din câte știu, stațiile meteo citesc temperatura la 2m de sol. Uneori iarna se întâmplă să înghețe apa în recipientele poziționate pe un scaun în curte de exemplu, dar nu și în cele așezate pe sol. Deci, este diferență mare, nu e ceva de neluat în seamă!

 

3) Tipul solului

Poate ai obsevat când se anunță temperaturile la televizor, în special vara, se anunță temperatura la nivelul asfaltului și temperatura "în general". Nu degeaba stațiile meteu sunt poziționate pe un teren cu anumite dimensiuni, plat, cu suprafața  înierbată, unde nu are voie să calce nimeni, iarba trebuie să fie întreținută într-un anumit fel etc. Dacă poziționezi un senzor de temperatură în curte unde e beton, va citi cu totul altă temperatură în comparație cu senzorul din curtea vecinului unde e iarbă (asta pentru că betonul, asfaltul etc. înmagazinează căldura diferit și o degajă puternic atât prin convencție cît și prin radiație termică IR). Într-o astfel de situație stația va arăta o  temperatura "așa, de formă", valoarea indicată nu corespunde cu temperatura reală a zonei, ea măsoară mai degrabă temperatura reflectată de un beton într-o curte și atât.

4) Relieful zonei. Ca să stația ta să măsoare o temperatură corectă pe care s-o poți folosi de exemplu în drumul tău spre școală sau spre serviciu, casa nu trebuie să fie amplasată în imediata apropiere de un lac, râu,  într-o vale etc. Exemplu: locuiești lîngă un lac și temperaturile citite de stație vor fi mult influențate (de umiditate nici nu mai zic). Citești dimineața temperatura la stație, vezi că nu e pericol de îngheț și pleci cu mașina spre serviciu. Pe drum, bineînțeles, polei, mașina alunecă precum sania. La ce ți-a folosit stația ta?

 

Din cele de mai sus rezultă că trebuie să te gîndești bine de la început și să alegi un loc potrivit pentru stația ta. Apoi, după ce ai găsit locul, să îi construiești măcar artizanal un adăpost meteorologic și abea apoi să te apuci de construcția electronică propriu-zisă. Aceste etape sunt necesare nu pentru ca stația să măsoare "vezi domne cu precizie astronomică". Nu, nu pentru asta, ci pentru ca stația ta să realizeze măsurători consistente. Erori totdeauna va avea, dar acestea să nu fie exagerat de mari și nu aleatorii, să fie suficient de mici și de predictibile încât să te poți baza cît de cît pe ea. Altfel va arăta cât de cât o temperatură așa .. ca să zici că arată ceva.

 

La măsurarea temperaturii sunt multe de scris. Foarte multe. Senzorii, în general cei accesibili omului obișnuit trebuie calibrați și recalibrați (puțini senzori vin din fabrică deja calibrați). Senzorii chinezești au precizie rezonabilă și rezoluție foarte bună (precizia e diferită de rezoluție), dar dacă nu îi calibrezi corect vor avea erori de cîteva grade. Calibrarea trebuie să se facă în mai multe puncte și apoi trasat graficul de calibrare. Orice senzor trebuie recalibrat, în general anual. Sunt foarte-foarte multe de scris despre măsurarea temperaturii (care dealtfel este cea mai simplă).

 

II MĂSURAREA PRESIUNII

Și aici este dandana, presiunea atmosferică este influențată și de clădiri, de relief și de forma obiectelor din jur (gândește-te că avioanele zboară tocmai bazându-se pe diferența de presiune creată prin forma aripii). Deci, una e să plasezi stația lângă un colț de clădire, într-un gang, pe un perete și să fie puternic influențată de vântul redirecționat de obiectul respectiv și alta e s-o pui în aer liber.

 

III MĂSURAREA UMIDITĂȚII RELATIVE A AERULUI

În opinia mea, măsurarea umidității este cea mai dificilă.

În mare vorbind, umiditatea aerului este foarte greu de măsurat cu senzori electronici. Dacă vei citi în datasheet, vei vedea că aproape toți senzorii au eroare minim 5%, în general au eroare mai mare. Chiar și cei care pretind erori mai mici de 5%, menționează că acestea sunt în condiții de laborator. Ori, mai ales la senzorii ieftini și necalibrați, erorile sunt de 10% sau 15%. Ori asta nu e o eroare de nebăgat în seamă, una e să ai umiditatea 50% și alta este 65%.

Senzorii de umiditate, cei pentru arduino, în general sunt influențați de depunerile atmosferice, reziduuri care se depun pe suprafața senzorului. Din acest motiv trebuie recalibrați periodic.

Citeam în datasheet, că producătorul unui senzor de umiditate tip hobby recomanda ca senzorul înainte de folosire să fie păstrat exclusiv sigilat,  în punga cu care e livrat, iar în laborator să fie ținut departe de substanțe volatile care ar putea fi emanate chiar și din casete de lemn lăcuite (în cazul în care e păstrat în așa ceva). Deasemenea spunea că poate fi influențat și de substanțele volatile din ambalajele de transport, dacă sosește desigilat.

 

Umiditatea este greu de măsurat cu precizie chiar și de profesioniști. O măsurare cu precizie mulțumitoare se realizează cu psihrometrul (două termometre, unul umed și unul uscat), dar și aici trebuie respectate multe reguli, iar o măsurătoare și mai precisă se realizează în laborator prin cântărirea unei mase de aer la o presiune/volum cunoscute și determinarea cantității de apă aflate în interior.

Senzorii electronici pot realiza măsurători mai precise decât psihrometrul, dar pot realiza și mai imprecise, nu există siguranță decât dacă senzorul e păstrat în condiții optime, calibrat periodic etc. Pe când, psihrometrul funcționează relativ predictibil și întreținerea este mai ușoară.

 

Pentru a te convinge care este în fapt eroarea termometrelor și barometrelor electronice din comerț, este suficient să mergi într-un magazin mare unde au astfel de "stații meteorologice" pentru publicul larg și vei vedea că puse unele lângă altele au indicații diferite, unele arată 50% umiditate, altele 60%, altele 65%. La temperaturi tot așa - nu bat unele cu altele decât întâmplător. Toate aceste gadget-uri arată doar ceva aproximativ. Omul vrea să vadă ceva acolo, să creadă el că a măsurat, însă în realitate nu are nicio legătură valoarea indicată cu temperatura reală.

Același lucru e valabil și despre ceasurile de mînă cu termometru/barometru. Păi, e la mintea cocoușui că orice ceas ai avea și oricât de scump ar fi, temperatura indicată va fi puternic influențată de temperatura mâinii, a corpului uman. Ceasul nu va indica temperatura corectă a camerei sau a medeilui decât dacă-l dai jos de la mână. Așa, ceva aproximativ, cât de cât, cu 2 sau 3  sau 5 grade diferență va arăta și omul obișnuit va crede că aia e temperatura reală, sau foarte aproape de reală. Însă în realitate e doar ceva vag aproximativ.

 

IV MĂSURAREA CANTITĂȚII DE PRECIPITAȚII

Sunt multe de scris și aici, nu e la îndemâna oricui.

 

V MĂSURAREA VITEZEI VÂNTULUI

E complicat, trebuie să nu fie obstacole în zonă, iar măsurarea se face la 10 metri înălțime, pe o anumită durată, se mediază etc. Nu e suficient să scoți morișca pe geam, măsori viteza într-o clipă și gata.

Editat Decembrie 28, 2024 de Vasile5

[Blacksmith]

Wow, mersi ! Maine dimineata imi iau punga cu ursuleti gumati si ma apuc de citit... Acum am ceva treaba.

[Vasile5]

Începe cu adăpostul meteorologic. Acela nu e făcut doar ca să "nu plouă pe senzor" ci are și rolul important de a proteja senzorul de radiația solară directă și reflectată.

Pereții în cazul adăpostului de tip Stevenson au înclinația dublă, nu sunt doar "niște șipci înclinate ceva mai rare prin care să treacă vîntul."

 

Apa, prin evaporare aboarbe căldură și scade temperatura cu cîteva grade.

 

Se spune că vara țăranii țineau apa în ulcioare de lut nezmălțuite. O parte din apă era absorbită de pereții ulciorului  și se evapora păstrând astfel ulciorul rece. Uneori ulciorul era păstrat într-o basma pe care o umezeau odată cu umplerea ulciorului la izvor. Ori, acum la magazinele "tradiționale"  toate ulcioarele sunt zmălțuite...

 

Răcirea evaporativă este evidentă în cazul psihrometrului. Acesta este principiul de funcționare al psihrometrului.

 

Degeaba plasezi senzorul în capsulă sigilată. Senzorul trebuie să fie într-un adăpost meteorologic (fie și făcut dintr-o cutiuță de lemn sau plastic cu găurele) să nu ajungă picătura nici pe senzor și nici în apropiere de el.

 

Editat Decembrie 28, 2024 de Vasile5