Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

O curiozitate a electronicii - amplificator audio hibrid (Receiver Loewe Opta ST 250)


Postări Recomandate

Salutare tuturor,
Aș vrea să prezint mai jos o ciudățenie a electronicii, dintr-un receiver Loewe Opta ST250 realizat în anii 1970-73, desigur în Germania de Vest.


Din curiozitate, aș dori să îi  întreb  pe cei mai bătrâni încă rămași pe forum dacă  de-a lungul timpului au întâlnit așa ceva ?!: amplificator audio hibrid, cu finalii de putere  NPN - 2N3055 - siliciu, iar cei PNP - AD149 - germaniu.


Mi-au trecut prin mâini cateva zeci bune de receivere însă nimic cu un asemenea amplificator audio, finali germaniu+siliciu.
Înainte de a-l achiziționa m-am uitat pe manualul de service și am crezut că e vreo eroare de tipar în el :)
Restul etajului audio este cu siliciu, tranzistoare tipice din seria BC (183, 182), prefinalii - TIP 29 și 30, iar la intrare - tranzistor FET din seria BC (BC 264D - o altă curiozitate).
Deasemeni nu există nici un fel de potențiometru de ajustare a curentului de repaos ori vreo metodă de a ajusta așa  ceva descrisă  în  manualul de service.
Altfel, etajul este un clasic AB PNP+NPN.
Amplificatorul este de 2x25W în 4 ohmi. Pentru urechile mele sună foarte bine. Este mai mult decât suficient pentru audiție  la volum normal. Radiatoarele sunt bine dimensionate, chiar și după  ore de ascultat sunt doar călduțe, se pot atinge ușor.
Receiverul per total este o construcție de calitate, foarte bine realizat din punct de vedere al servisabilității. Odată scos capacul și  placa de lemn de sub el accesul e foarte ușor  la toate componentele, ansamblul transformatorului se poate deconecta pentru a face placa cu componente ușor de manevrat. Toate componentele sunt numerotate și  marcate pe PCB, pe ambele părți.
Totalul tranzistoarelor e de "doar" 40 însă totul e foarte bine realizat deoarece tunerul FM este și el echipat cu tranzistoare FET. Recepția este foarte bună nu am de ce mă plânge.
Receiverul are și funcția de acord silențios.
Și un ultim fapt - scala e foarte frumos iluminată din lateral (cel puțin pentru ochii mei), noaptea arată superb.

 

Iată și câteva poze, făcute cam în grabă, ce-i drept.

 

YqwWVl6.jpeg

 

5Cy450Q.jpeg

 

5oTJuRh.jpeg

 

gmG3h6E.jpeg

 

q9lDyd1.jpeg

 

și o pagină din manualul de service (în loc de 2N3055 apare 2N 5036 în manual):

 

oMSJ6co.jpeg

 

Vă mulțumesc pentru atenție.

 

 

Link spre comentariu
  • Răspunsuri 26
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

Top autori în acest subiect

explicatia e ca in vremurile respective (adica demult) era mai greu de fabricat in PNP siliciu bipolar decat un NPN si nu erau asa multe de unde sa alegi. La fel se intmapla cu P-MOS care nu-l gasesti la tesiuni mari (sunt mult mai multe N-MOS fabricate la tensini mari ca-s mai usor de fabricat. vorbesc de cele de putere)

RR

Editat de roadrunner
Link spre comentariu

Loewe a venit cu multe solutii inedite si inovative (de ex demodulator AM sincron bazat pe TBA120). Sau primul "circuit integrat" din lume (bazat pe tuburi).Solutia npn siliciu + pnp germaniu a fost mai rara. Am mai vazut-o la rusi.

La amplificatorul de fata, finalul lucreaza fara curent de repaus iar topologia este astfel aleasa încât exista rezerve suficiente pentru a comanda finalul pnp (mai "puturos decât cel npn). Prefinalul ramâne tot timpul în conductie (clasa A). Lipsa rezistoarelor în emitoarele finalilor asigura distorsiuni reduse.

Multzam ca mi-ati adus aminte de acest aparat. Amu stiu cu ce sa-mi petrec lunile de iarna 😉

Preamplificatorul UUS foloseste si el o topologie mai altfel: "Zwischenbasisstufe" (sursa comuna si poarta comuna în acelasi timp, adica un fel de etaj diferential cu un singur tranzistor).

Editat de franzm
Link spre comentariu

Inteleg, dar de obicei se mergea pe 2N3055 in totalitate. Se putea crea un montaj si fara condensatoare de cuplaj astfel, pentru economie de piese (cu alimentare +/- 25 V pentru cei 25 W per canal, sa zicem). Am dat peste multe astfel de etaje.

 

Solutia adoptata aici e ceva aparte, o raritate.

 

Ca fapt divers, in manual sunt si imagini in care apar curbele de putere si distorsiuni pentru banda audio - 20Hz-20 kHz la putere maxima (25 W) cu cel mult -3dB.   La 1 kHz in 4 ohmi - 0.9% distorsiuni la 25 W, 0.2% la 22 W. Nu o fi crema cremelor, dar pentru mine unul nu e rau deloc, si cel mai important, suna foarte bine :)

 

Link spre comentariu
Acum 40 minute, franzm a spus:

Loewe a venit cu multe solutii inedite si inovative (de ex demodulator AM sincron bazat pe TBA120). Sau primul "circuit integrat" din lume (bazat pe tuburi).Solutia npn siliciu + pnp germaniu a fost mai rara. Am mai vazut-o la rusi.

La amplificatorul de fata, finalul lucreaza fara curent de repaus iar topologia este astfel aleasa încât exista rezerve suficiente pentru a comanda finalul pnp (mai "puturos decât cel npn). Prefinalul ramâne tot timpul în conductie (clasa A). Lipsa rezistoarelor în emitoarele finalilor asigura distorsiuni reduse.

Multzam ca mi-ati adus aminte de acest aparat. Amu stiu cu ce sa-mi petrec lunile de iarna 😉

Preamplificatorul UUS foloseste si el o topologie mai altfel: "Zwischenbasisstufe" (sursa comuna si poarta comuna în acelasi timp, adica un fel de etaj diferential cu un singur tranzistor).

Va multumesc pentru explicatii!

 

Daca aveti si dvs. unul spor la depanare; pentru mine, cel putin modelul acesta, e foarte prietenos la reparat.

 

Loewe a fost o firma relativ mica pe langa competitia de la Grundig, Telefunken, Nordmente Saba, ITT, etc., dar totusi, din produsele lor ce mi-au trecut prin maini nu pot decat sa conclud ca au avut un colectiv de oameni foarte priceputi la ceea ce au facut - produse de clasa medie-superioara (nu de varf) dar cu solutii foarte ingenioase, si cel mai important - calitatea audio finala foarte buna. Am si cateva radiouri de la ei, tot din anii 70 - toate suna superb (odata servisate, desigur).

 

Un alt mic detaliu al receiver-ului ca tot ati mentionat ïnovatiile" - atele descala, atat pentru AM cat si pentru FM sunt petrecute pe una din rotite cu arc, astfel incat ata in sine, daca trebuie re-pusa/refacuta sa nu se rupa de la supra-tensionare. Se poate da rotita respectiva inapoi, se pune ata peste ea, apoi se elibereaza rotita, arcul o impine si ata e tensionata. Ba chiar se poate scoate si rotita cu totul in caz de nevoie, foarte usor pentru ca e montata pe un fel de sina, nu insurubata.

 

Despre circuitul integrat in tubul cu vid, o alta minunatie tehnica, stiam, am dat peste el intr-unul din cataloagele lor vechi.

iata si o imagine cu el, pentru posteritate, "3NF", (3 triode plus 4 rezistoare si 2 condensatoare) montat intr-un "mini"radio, realizare a anului 1926:

Zrzut-ekranu-2023-08-7-o-18.49.28.png

Link spre comentariu
Acum 10 ore, Sorin - Viorel Mares a spus:

Se putea crea un montaj si fara condensatoare de cuplaj astfel, pentru economie de piese (cu alimentare +/- 25 V pentru cei 25 W per canal, sa zicem).

Dar sursa de minus nu are electrolitic? Plus diodele redresoare.

Link spre comentariu

Trebuie să recunoaștem că asemenea soluție nu a prea fost abordata, cel puțin nu la finali. Se foloseau finali pnp cuplați în darlington cu complementari.  Asocierea germaniu siliciu, a fost privită o vreme ca fiind contra naturii, în materie de finali audio. E o ciudatenie tehnică rar întâlnită. 

 

 

Link spre comentariu

Înca ceva: BC264D este ceva mai special, are zgomot redus la impedante foarte mari si curenti reziduali foarte mici. De aceea se folosea la microfoane cu condensatori, unde se poate înlocui cu o varianta de KP303 selectata (Gefell).

Link spre comentariu
Acum 17 ore, Sorin - Viorel Mares a spus:


Și un ultim fapt - scala e foarte frumos iluminată din lateral (cel puțin pentru ochii mei), noaptea arată superb.

 

 

Ce fel de becuri foloseste ? Lumina e asa alba, incat pare ca e data de led uri. Ca n-or fi neoane...🙂

In schema vad doua becuri ordinare de 7V/2W....De aratat, intr-adevar, arata intr-un mare fel.

 

Link spre comentariu

E clar ca se poate face, dar acum ne întrebăm ce-i mâna în lupta, de au abordat asemenea soluție tehnică. Dacă era la noi, ziceam ca aia au avut, cu aia au lucrat, dar când s-a plecat la proiectarea schemei, ce considerente au avut de luat în calcul, să amestece în finalul ăla germaniu cu siliciu? 

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări