Fisher CA271

[eos]

Salut

Am o rugaminte daca ma poate ajuta cineva cu schema acestui aparat.Am avut ocazia sa umblu la acest aparat zilele trecute marea majoritate a lipiturilor crapate in rest nicio buba nimic ars.

Amplificatorul functioneaza foarte bine si as spune chiar melodios imi plac cum se aud acordurile de chitara aproape insesizabile la amplificatoarele modernece

Nelamurirea vine la alimentarea etajului final.Acolo sunt doi tranzistori de putere unul pe bara de plus si celalalt pe bara de minus q505 si q506. Ce fac acei tranzistori acolo?

Atasez si linku la schema

 

https://elektrotanya.com/fisher_ca-271_ca-1271.pdf/download.html

[dumitrumy]

Acum 2 ore, eos a spus:

Ce fac acei tranzistori acolo?

Clasa G.

[sla]

Cu alte cuvinte, partea de prefinal si final din amplificator este alimentata la doua tensiuni, una mai mica si una mai mare, in cazul acestui aparat 32V si 64V (pozitiv si negativ). Comutarea tensiunii de alimentare se face prin cei doi tranzistori functie de puterea necesara de la iesire. Este adevarat ca schema este mai greu de inteles daca nu se cunoaste aseasta clasa de functionare, am sa va explic care este treaba cu aceasta, daca va intereseaza:

 

Ziceam ca avem o tensiune de alimentare de 32V care vine in colectorul finalului si prefinalului printr-o dioda ( de la sursa de 32V), dioda avand rol de decuplare fata de sursa de 64V cand tranzistorul Q505, care este pe post de comutator, este deschis.

Tranz. Q501 este pe post de monitor de sarcina, respectiv este comandat  in baza de nivelul semnalului de iesire boxa (prin redresarea semnalului prin diode),  comparat cu un nivel de tensiune fixa dat de un divizor rezistiv pus in emitor.

In schema este prezentata varianta cand tranz. Q501 este blocat, nivelul semnalului la iesire fiind insuficient pentru comutarea la tensiune mare. Cand nivelul este suficient ca sa se deschida Q501, acesta va deschide Q503 si 505, in colectorul prefinalilor si finalilor ajungand tensiunea mare, adica 64V.

In concluzie, Q505 si 506 sunt comutatoare de tensiune de alimentare pentru partea de putere.

 

[UDAR]

Corect până aici. Dar, când crește tensiunea în colectorul lui Q505 crește și tensiunea aplicată divizorului deci și tensiunea în emitorul lui Q501 care ar trebui să se blocheze. Ce-mi scapă ? 

[sla]

Acum 14 ore, UDAR a spus:

Corect până aici. Dar, când crește tensiunea în colectorul lui Q505 crește și tensiunea aplicată divizorului deci și tensiunea în emitorul lui Q501 care ar trebui să se blocheze. Ce-mi scapă ? 

Foarte buna observatia, reunosc ca m-a pus pe ganduri si nu am gasit nicio explicatie. Ziceam ca am rapuns la intrebarea pusa de initiatorul topicului privitoare la rolul acelor piese si acesta va fi multumit.

Acum, in speranta ca nu plictisim cititorii, poate ar fi interesant sa analizam mai adanc si detaliat functionarea acestei scheme.

Schema de mai sus prezinta situatia in regim static, adica fara semnal, finalii sunt alimentati la tensiune mica. Avem alimentare la 31.8V iar prin divizorul R505/(R507+R509) avem in emitorul lui Q501 tensiunea 31.8*3000/3680=25.9 (cat apare si in schema). In baza lui Q501 in schema e trecut 24.6V, tensiune data prin R503 (de 470K) si dioda polarizata invers D502 si rez R502 de 10K. Tranzistorul este blocat in situatia asta. Ca sa se deschida, in baza ar trebui sa creasca tensiunea la minim 25.9+0.6=26.5. Daca consideram ca aceasta tensiune este tensiunea de varf a semnalului de la iesire boxe, ar fi necesar ca acest semnal sa aiba RMS de 18.7V, ceea ce inseamna o putere de 44W pe 8ohmi. Adica pana la 44W (aparatul are puterea maxima declarata de 100W/8 pentru distorsiuni mici) amplificatorul ar fi alimentat la tensiunea mica iar peste aceasta putere ar trece pe tensiunea mare (nu am experienta cu aplificatoare in clasa G/H, nu stiu daca e corecta analiza mea privitoare la puterea minima pentru saltul alimentarii).

Adevarul e ca la alimentare cu 64V, divizorul din emitor ajunge la 64*3000/3680=52.2. Pentru ca tranzistorul Q501 sa raman deschis ar trebui ca in baza sa aiba 52.8V, ceea ce ar insemna un semnal cu RMS de 37.3V, adica o putere de 174W!!

Nu stiu care e explicatia, unde gresesc...

Eu as zice ca alimentarea divizorului nu ar trebui facuta din colectorul finalilor, ci de la sursa de 32V, inainte de dioda care delimiteaza cele doua surse (D505 pe ramura pozitiva), astfel tensiunea din emitor nu ar fi influentata de alimentarea finalilor. Dar, evident, eu gresesc, schema nu poate fi gresita.

Sigur cineva ar putea explica mai bine cum sta treaba cu functionarea acestui comutator de alimentare, respectiv functionarea in aceasta clasa de amplificator.

 

 

[franzm]

Dar daca tensiunea din colectorul lui Q505 & Co doar "urmareste" tensiunea de iesire a amplificatoarelor?

Acuma ne-ar prinde bine o simulare.

Editat Septembrie 29 de franzm

[sla]

Acum 16 minute, franzm a spus:

Dar daca tensiunea din colectorul lui Q505 & Co doar "urmareste" tensiunea de iesire a amplificatoarelor?

Acuma ne-ar prinde bine o simulare.

Asta trebuie să fie explicatia! Deci Q5 nu este pe post de comutator de tensiune fixa , 32 sau 64, în colector scoate tensiune variabila cu nivelul de la iesire boxe. 

[dumitrumy]

Sa fie, pt. cine are chef:

https://dr.ntu.edu.sg/bitstream/10356/72875/1/main.pdf

[franzm]

Acum 11 minute, sla a spus:

Deci Q5 nu este pe post de comutator de tensiune fixa , 32 sau 64, în colector scoate tensiune variabila cu nivelul de la iesire boxe. 

Este o schema tipica de stabilizator low-drop având ca referinta tensiunea de la iesirea amplificatoarelor.

Editat Septembrie 29 de franzm

[UDAR]

Deci s-a elucidat. Iată și niște simulări la repezeală. Oscilațiile sunt cel mai probabil datorate neadaptării compensărilor la tranzistorii puși cam ”la plesneală”.

Editat Septembrie 29 de UDAR

[eos]

Am inteles in mare parte cum fuctioneaza acum ansamblul ala de tranzistoare.Multumesc

 

[dumitrumy]

################################################

################################################

 

Editat Septembrie 29 de dumitrumy

[sla]

Trebuie să multumim colegului pentru munca depusă pentru realizarea acestei simulări. Spre rusinea mea, trebuie să recunosc că nu am folosit niciodata vreun program de simulare, nu mă pricep deloc si nu vreau ca acum, la pensie, să mă apuc de asa ceva. 

Uitandu-ma la cele 3 grafice, inteleg ca primele doua prezintă forma semnalului la iesire ( cu verde) si a tensiunii de alimentare a finalilor ( cu violet) la 50Hz iar al treilea prezinta situația la 1kHz.

Primul grafic arată o amplitudine a semnalului de 48V, ceea ce reprezinta un RMS de 34V, adică 144W, tensiunea maxima de alimentare ajungand la aprox 60V. Al doilea grafic arata situația în care Q5 ajunge la saturație, tensiunea de alimentare fiind maxima, 64V, caz în care la iesire amplitudinea ajunge la 60V, respectiv RMS de 42.4V, respectiv 225W. 

Simularea se refera la situații ideale, dar mi se pare foarte interesanta si binevenită pentru înțelegerea funcționării montajului. Bravo autorului!

[eos]

Trebuie sa mentionez ca pe eticheta din spatele amplificatorului scrie ca poate a vea un consum din retea de 480W deci probabil puterile de varf sunt cam cele de care spuneti aici.Multumesc inca o data