Semnal și zgomot de fond

[anto3]

Salutări! Atunci când "navigăm" pe scala unui radioreceptor în unele "locuri" vom recepționa posturi de radio (adică semnalul demodulat) iar în rest, vom auzi acel tipic zgomot de fond constant ( fâșâitul ) caracteristic aparatelor radio. Întrebarea care mă preocupă ar fi aceasta: Ce anume generează acel zgomot de fond (fâșâit)? De unde vine el? 

[dumitrumy]

https://ia800402.us.archive.org/8/items/CartiElectronica/Receptoare radio_text.pdf

*****************************

Doar 23 pagini de la moldoveni:

http://calc.fcim.utm.md/biblioteca/arhiva/Anul II/Semestru I/BTD_C_FR_2017_2017/F_R_2017_2018/2_7_Zgomote si Distorsiuni Neliniare in Sistemele de Radiocomunicatii.pdf

Editat Septembrie 5 de dumitrumy

[vasile barsan]

Este "zgomotul" Bing Bang -ului primordial (ca si "puricii " unui tv fara semnal..)

[validae]

Zgomotul universului e în gama microundelor, iar fâșâitul de fond la radio are cauze interne, provine în principal de la tranzistori, semiconductori, agitația termică....

[anto3]

Acum 3 minute, validae a spus:

Zgomotul universului e în gama microundelor, iar fâșâitul de fond radio provine în principal de la tranzistori, agitația termică....

Deci, fâșâitul de fond radio e un zgomot inerent circuitului însuși.

[validae]

Exact, orice receptor are un zgomot de fond între posturi, uneori acel zgomot e anulat prin circuite care suprimă orice semnal sub un anumit prag, dar astfel scade sensibilitatea la posturi slabe.

[Mitica M.]

Pe langa zgomotul de fond unele radioreceptoare au si bucla AGC.

[dumitrumy]

Nu are nimeni de pe forum atatea cunostinte cat poti gasi pe net, chiar in limba romana. De la manuale pt cls. a V-a pana la cursuri de la toate universitatile din Romania. Si daca insisti, de la toate din lume.

Aici vii si intrebi ceea ce nu ai inteles, apelezi la experienta unora pt a rezolva probleme practice. Nu poti intrba aici despre legea lui Ohm sau legare RLC serie.

Aici gasesti o scurtatura pt a realiza/ depana ceva pt a nu mai face acelasi efort si greseli ca altii inainte.

In manualul 2 pus de mine gasesti ceva mult mai detaliat fata de ce pot oferi colegii in fuga:

. Sursele naturale ale zgomotului unui receptor
În receptor se întîlnesc două tipuri de zgomot: zgomotul captat de antenă şi
zgomotul generat de receptor. Zgomotul captat de antenă include zgomotul
celestu, zgomotul de la pămînt, zgomotul atmosferic, zgomotul galactic şi
zgomotul produs de om. Mărimea zgomotul celestu variază în funcţie de
frecvenţă şi de direcţia în care este orientată antena. Acest zgomot se
exprimă prin temperatura de zgomot a antenei (TA ). Pentru o antenă
îndreptată spre pămînt sau spre orizont TA ≅ 290°K . Pentru o antenă
îndreptată spre cer, temperatura de zgomot poate deveni de cîţiva kelvini.
Puterea de zgomot este dată de:
N = kTAB (2.1)
unde B este banda receptorului şi k este constanta lui Boltzmann:
k 1.38 10 J K 23 = × ° −
Zgomotul atmosferic se datoreşte fulgerelor. Fulgerele generează un zgomot
în impuls care este maxim pe 10 kHz şi neglijabil la frecvenţe mai mari de
20 MHz.
Zgomotul galactic este produs de stelele îndepărtate. El are o valoare
maximă în jur de 20 MHz şi este neglijabil peste 500 MHz.
Zgomotul produs de om are surse foarte diverse. De exemplu, la comutarea
curentului electric, se genereaza pulsuri de tensiune. Acestea se produc în
comutatoarele electronice sau mecanice, în sistemele de aprindere ale
vehiculelor, motoare, etc.. O alţă sursă este orice radar, radioreleu sau liniile
de transport a energiei electrice.
În plus faţă de zgomotul captat prin antenă, în receptor se generează un
zgomot propriu în amplificator, filtru, mixer şi detector. Calitatea
semnalului de la ieşirea receptorului este exprimată în termenii raportului
semnal - zgomot (SNR):
SNR = (2.2)
Un semnal detectabil tangenţial este definit ca SNR = 3 dB. Pentru un
sistem de telefonie mobilă, la ieşirea receptorului este necesar un
SNR > 15 dB. Într-un sistem radar, cu cît raportul semnal-zgomot este mai
mare cu atît probabilitatea de detecţie este mai mare, iar rata de false alarme
mai mică. Un SNR egal cu 16 dB înseamnă o probabilitate de detecţie de
99.99% şi o probabilitate de falsă-alarmă egală cu 6 10− [2].
Sursele de zgomot generate de receptor se clasifică în:
• Zgomotul termic. Acest zgomot este determinat de fluctuaţiile
aleatorii produse de agitaţia termică a sarcinilor legate. Valoarea
efectivă a tensiunii de zgomot termic produsa de o rezistenţă R, în
banda B, este:
Vn 4kTBR 2 = (2.3a)
• Zgomotul de alice. Fluctuaţua numărului de electroni emişi din sursă
constituie zgomotul de alice. Acest zgomot este specific
dispozitivelor semiconductoare.
in 2qIB 2 = (2.3b)
• Zgomotul în 1/f. O serie de fenomene cum ar fi fluctuaţia mobilităţii,
radiaţia electromagnetică si zgomotul cuantic [4] au o putere care
variază cu frecvenţa. Zgomotul în 1/f este important între 1 Hz şi 1
MHz. Peste 1 MHz, zgomotul termic este mult mai important. 
 

[anto3]

Acum 41 minute, dumitrumy a spus:

Nu are nimeni de pe forum atatea cunostinte cat poti gasi pe net, chiar in limba romana. De la manuale pt cls. a V-a pana la cursuri de la toate universitatile din Romania. Si daca insisti, de la toate din lume.

Aici vii si intrebi ceea ce nu ai inteles, apelezi la experienta unora pt a rezolva probleme practice. Nu poti intrba aici despre legea lui Ohm sau legare RLC serie.

Aici gasesti o scurtatura pt a realiza/ depana ceva pt a nu mai face acelasi efort si greseli ca altii inainte.

In manualul 2 pus de mine gasesti ceva mult mai detaliat fata de ce pot oferi colegii in fuga:

. Sursele naturale ale zgomotului unui receptor
În receptor se întîlnesc două tipuri de zgomot: zgomotul captat de antenă şi
zgomotul generat de receptor. Zgomotul captat de antenă include zgomotul
celestu, zgomotul de la pămînt, zgomotul atmosferic, zgomotul galactic şi
zgomotul produs de om. Mărimea zgomotul celestu variază în funcţie de
frecvenţă şi de direcţia în care este orientată antena. Acest zgomot se
exprimă prin temperatura de zgomot a antenei (TA ). Pentru o antenă
îndreptată spre pămînt sau spre orizont TA ≅ 290°K . Pentru o antenă
îndreptată spre cer, temperatura de zgomot poate deveni de cîţiva kelvini.
Puterea de zgomot este dată de:
N = kTAB (2.1)
unde B este banda receptorului şi k este constanta lui Boltzmann:
k 1.38 10 J K 23 = × ° −
Zgomotul atmosferic se datoreşte fulgerelor. Fulgerele generează un zgomot
în impuls care este maxim pe 10 kHz şi neglijabil la frecvenţe mai mari de
20 MHz.
Zgomotul galactic este produs de stelele îndepărtate. El are o valoare
maximă în jur de 20 MHz şi este neglijabil peste 500 MHz.
Zgomotul produs de om are surse foarte diverse. De exemplu, la comutarea
curentului electric, se genereaza pulsuri de tensiune. Acestea se produc în
comutatoarele electronice sau mecanice, în sistemele de aprindere ale
vehiculelor, motoare, etc.. O alţă sursă este orice radar, radioreleu sau liniile
de transport a energiei electrice.
În plus faţă de zgomotul captat prin antenă, în receptor se generează un
zgomot propriu în amplificator, filtru, mixer şi detector. Calitatea
semnalului de la ieşirea receptorului este exprimată în termenii raportului
semnal - zgomot (SNR):
SNR = (2.2)
Un semnal detectabil tangenţial este definit ca SNR = 3 dB. Pentru un
sistem de telefonie mobilă, la ieşirea receptorului este necesar un
SNR > 15 dB. Într-un sistem radar, cu cît raportul semnal-zgomot este mai
mare cu atît probabilitatea de detecţie este mai mare, iar rata de false alarme
mai mică. Un SNR egal cu 16 dB înseamnă o probabilitate de detecţie de
99.99% şi o probabilitate de falsă-alarmă egală cu 6 10− [2].
Sursele de zgomot generate de receptor se clasifică în:
• Zgomotul termic. Acest zgomot este determinat de fluctuaţiile
aleatorii produse de agitaţia termică a sarcinilor legate. Valoarea
efectivă a tensiunii de zgomot termic produsa de o rezistenţă R, în
banda B, este:
Vn 4kTBR 2 = (2.3a)
• Zgomotul de alice. Fluctuaţua numărului de electroni emişi din sursă
constituie zgomotul de alice. Acest zgomot este specific
dispozitivelor semiconductoare.
in 2qIB 2 = (2.3b)
• Zgomotul în 1/f. O serie de fenomene cum ar fi fluctuaţia mobilităţii,
radiaţia electromagnetică si zgomotul cuantic [4] au o putere care
variază cu frecvenţa. Zgomotul în 1/f este important între 1 Hz şi 1
MHz. Peste 1 MHz, zgomotul termic este mult mai important. 
 

Un răspuns mai mult decât complet! Mulțumesc!