Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Acumulatori 18650


Costi1234

Postări Recomandate

  • Răspunsuri 14
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

  • validae

    5

  • QQme

    4

  • dumitrumy

    3

  • Costi1234

    1

Top autori în acest subiect

Presupun ca sunt SH,atunci trebue sa masurati la fiecare capacitatea si cand faceti pachete suma lor sa fie aprox. identica cand le inseriati.daca inseriati numai cate un element ei trebue sa fie identici la capacitate.

Editat de QQme
Link spre comentariu

În niciun caz nu faceți grupări cu alemenți având caracteristici diferite.Deci grupați (serie sau paralel) doar elemenți cu capacitatea și rezistența internă cât mai apropiate posibil.Dacă nu faceți asta, elemenții mai slabi se vor descărca primii și în loc să dea curent, vor absorbi curent de sens invers de la celulele încă încărcate, deteriorându-se.

Am făcut referire la rezistența internă fiindcă nu se prea pune accent pe acest parametru foarte important.Rezistența internă e factorul care limitează curentul maxim livrat de un acumulator. Se poate măsura acum cu dispozitive relativ ieftine, multe încărcătoare ,,smart,, au și acest parametru afișat. Ca să fac o comparație sugestivă, doi elemenți în paralel cu rezistențe interne mult  diferite sunt ca doi cai la o căruță.Unul e bine hrănit și tânăr, celălalt deabia se ține pe picioare.

Care va trage de fapt căruța ? Cel mai puternic va duce tot greul, trăgându-l după el și pe cel slab....iar noi nu vom avea de fapt decât un cal de bază la căruță.

Dacă nu aveți un tester dedicat, sau un încărcător ce măsoară rezistența internă, se poate testa acceptabil și folosind un multimetru și o rezistență de sarcină de circa 5-10 Ohmi.

1. Cu acumulatorul încărcat, măsurați tensiunea în gol și notați-o cu U1.

2. Conectați ferm o rezistența de sarcină (ex. 5 Ohmi/3W) cu două cleme ,,aligator,, și fire cât mai scurte și groase la bornele testerelor multimetrului și astfel măsurați cât mai rapid valoarea tensiunii în sarcină.Nu depășiți 2-3 secunde.Notați ultima valoare U2.

3. Calculați rezistența internă Ri.(în curent continuu) cu formula :

Ri. = (U1-U2)x 5(Ohmi)/U2

Notați pe fiecare element această valoare, apoi împerecheați întotdeauna doar elemenți cu Ri cât mai apropiat și de cât mai mică valoare.

Orientativ, o valoare optimă pentru elemenții 18650 e de circa 10-20 miliOhmi.

Peste 100 mOhmi (0,1 Ohmi) se pot folosi încă, dar numai la curenți de sarcină mici, de exemplu la radiouri, lanterne de maxim 1W.Sau orice consumatori mici.

Ca să vă dați seama ce importanță are acest parametru, imaginați o schemă simplă având trei componente : acumulatorul, rezistența lui internă și cea a sarcinii înseriate.

Calculați folosind Legea lui Ohm ce cădere de tensiune va fi pe rezistența internă și ce tensiune va ajunge pe sarcină după rezistența internă a acumulatorului.

Cele mai bune testere de rezistență internă folosesc măsurarea în curent alternativ și metoda punții Kelvin (măsurarea cu patru fire).

Dacă lucrați des cu acumulatori și faceți grupări de elemente, e bine să cumpărați un tester de rezistență internă. Variantele ieftine sunt sub 100 Lei.

https://www.sigmanortec.ro/modul-tester-acumulatori-18650-capacitate-rezistenta-interna-10w

 

Cele ceva mai bune sunt între 200-300 Lei:

https://www.aliexpress.com/item/1005004774467540.html?spm=a2g0o.productlist.main.33.679f5d7frsGmwA&algo_pvid=cc4070af-2cbc-4801-88db-7b40d93d8b94&algo_exp_id=cc4070af-2cbc-4801-88db-7b40d93d8b94-16&pdp_npi=4%40dis!USD!62.26!39.22!!!62.26!!%402101eab016972190482787920e2044!12000030435196270!sea!RO!116009708!&curPageLogUid=uqwpTUv352zH

Cele profesionale nu ni le permitem, nici nu mai pun link-uri....

Link spre comentariu

Din pura curiozitate,ce legi ale fizicii infirma ce am spus eu..orisice capacitate adaugata mareste cap. totala,orisice rez. interna adaugata micsoreaza rez interna totala,vorbesc totusi de acu. relativ buni ,cu pana la 0,5 din C initial siRint dubla fata de unul nou,deasemeni fara autodescarcare avansata.

Link spre comentariu

Cand le montezi in paralel (fara sarcina) - asa este, poti sa faci suma matematica.

 

Cand conectezi o sarcina semnificativa - totul se schimba radical, se intampla exact ce a zis @validae si nu pentru ca legile fizicii se schimba in vreun fel.

Incearca sa simulezi ce se intampla daca dezechilibrezi dpdv capacitate si rezistenta interna celulele puse in paralel ... sub o sarcina semnificativ de mare.

Si ce spui tu x1/2 ca variatie nu insemna deloc imperechere... dar nici pe de parte nu se apropie de cazul real al punerii in paralel a elementelor diferite, fara masurarea exacta a celor 2 parametri.

 

Ca sa intelegi:

- rezistenta interna de ordinul miliOhmi poate fi usor denaturata de rezistentele parazite de contact. La o baterie citesti numai 220 pentru ca ai norocul sa fi facut bine contactul si ea are "numai" 200. La alta baterie ai ghinion la contact si arata 220 desi bateria in sine nu are decat 20.

Aparent le consideri imperecheate - cand defapt diferenta este 1:10 in nici un caz 1:2 cum speri tu.

 

Toate aparatele amintite mai sus / precum si varianta "cu calcul" nu anuleaza rezistentele de contact si se preteaza la astfel de erori. Singurele aparate UZUALE cu care poti avea precizia necesara sunt cu 4 electrozi (Kelvin).

 

- exact la fel se intampla si la capacitatea elementului - poti avea erori si de 1:10 daca masori la curenti diferiti... desigur ca asta depinde mult de Rinterna.

 

- da, pentru curenti mici / foarte mici dezechilibrarea nu are mare importanta.

 

 

Link spre comentariu
Acum 37 minute, Dxxx a spus:

 

 

- exact la fel se intampla si la capacitatea elementului - poti avea erori si de 1:10 daca masori la curenti diferiti... desigur ca asta depinde mult de Rinterna.

 

-

 

 

 

Bun, ii testezi la curent maxim suportat de celula respectiva sau pe acolo. Dar pentru simpla imperechere nu conteaza decat sa fie la fel la un anumit curent de descarcare ?

Link spre comentariu
La 13.10.2023 la 20:06, validae a spus:

Ca să fac o comparație sugestivă, doi elemenți în paralel cu rezistențe interne mult  diferite sunt ca doi cai la o căruță.Unul e bine hrănit și tânăr, celălalt deabia se ține pe picioare.

Comparatia este cel putin inexacta. Calul care trage (elementul bun) mai si oboseste (se descarca) si atunci gloaba odihnita te va duce ultima portiune de drum. 

Link spre comentariu

Dar când rezistența de sarcină e mică, deci consumul mare....ce va face gloaba ce deabia se ține pe picioare ? Va muri instantaneu.Când am făcut acea comparație, mă refeream la doi acumulatori cu rezistența internă mult diferită, de exemplu unul cu 20 miliOhmi și altul cu 200 miliOhmi.Ambii ar avea 3,7V să zicem la început, dar când sarcina ,,cere,, 4A ce se va întâmpla după ce acumulatorul cu 20mO va ,,muri,, ? Cel cu 200mO aflat în paralel practic nici nu va mai conta, curentul dat de el fiind mult sub cel necesar sarcinii.Presupunem sarcina un motor de bormașină....

Link spre comentariu

Pai iar ne departam de ce s-a postat si asa apar aparentele offuri.

Sa ramanem la afirmatia colegului:

CITAT:  vorbesc totusi de acu. relativ buni ,cu pana la 0,5 din C initial siRint dubla fata de unul nou,deasemeni fara autodescarcare avansata.

Link spre comentariu

Acela era doar un caz de împerechere ,,oarbă,, și fără selectare foarte bună, dar dintr-un lot cu acumulatori similari, eventual din aceeași sursă.Dar punem cazul unuia care are o grămadă de acumulatori proveniți din diverse surse și cu diverse capacități și rezistențe interne necunoscute.Omul îi împerechează după capacitatea testată prin diverse metode (dacă face și asta), dar nu ia în seamă și rezistențele interne mult diferite.Astfel ajunge să pună în paralel un armăsar și o gloabă....

Link spre comentariu

Afirmatia mea este strict pe sfatul primit:

(RE)CITAT:  vorbesc totusi de acu. relativ buni ,cu pana la 0,5 din C initial siRint dubla fata de unul nou,deasemeni fara autodescarcare avansata.

 

Link spre comentariu

Corect, iar a mea e pentru alte cazuri diferite de ce a prezentat colegul, dar nu improbabile.Fiecare are dreptate în cazul lui.

Când ceri un curent relativ mic, pentru care rezistența internă a celui mai slab nu e o problemă, e OK.

Când ceri un curent mare, cel mai slab e ca și cum n-ar fi acolo.Fiindcă BMS-ul detectează scăderea tensiunii sub pragul de siguranță la sarcini mari din cauza rezistenței interne mari a celui mai slab.Cred că uneori mă descurc mai bine făcând un experiment practic decât explicând...dar sper să nu ajungem și la asta.

Link spre comentariu

Am uitat sa mentionez,la punerea in paralel,tensiunile acu. in gol nu trebue sa difere cu mai mult de 50 mV.PS eu cand am testat si cap. si rez interna,am testat la 2A pe element 18650.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări