yo6ial Postat Ianuarie 8, 2008 Partajează Postat Ianuarie 8, 2008 Salutari!Caut o schema de radar, clasic, nu doppler.E pur si simplu pentru satisfacerea curiozitatii personale.Caut, preferabil, ceva vechi, analogic. Ma intereseaza mai ales, blocurile de comutare si de interpretare...As fi extrem de curios sa aflu cum se facea acel baleiaj circular, pentru osciloscoapele de interpretare...Deci e vorba de RADAR, nu AnitiRadar sau radare ultrasonice. Shi nici radare Doppler/Laser.O schema de radar din WW2 sau in zona ar fi cireasa de pe tort ;)73-uri si cele dorite ;)Edit:Are dreptate nanopico.73! Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 8, 2008 Partajează Postat Ianuarie 8, 2008 Nu vrei sa renunti la sh, tz, etc.? Vom putea citi mai usor si in plusam observat ca suntem o comunitate care nu foloseste mai susnumitele idiosincrazii.73! Link spre comentariu
rimache Postat Ianuarie 8, 2008 Partajează Postat Ianuarie 8, 2008 Salutari!Ash fi extrem de curios sa aflu cum se facea acel baleiaj circular, pentru oschiloscoapele de interpretare...Cu bobine de deflexie mobile. Pur si simplu le invarte un selsin legat cu altul de pe axul antenei. La schema nici sa nu te gandesti... are vreo 10Kg de planseP.S. - la "oschiloscoapele de interpretare" le spune "indicatoare de observare circulara - IOC" Link spre comentariu
Gheorghe Dracu Postat Ianuarie 8, 2008 Partajează Postat Ianuarie 8, 2008 Salutari!Shi nici radare Doppler/Laser.O schema de radar din WW2 sau in zona ar fi cireasha de pe tort ;)73-uri shi cele dorite ;)Pai alea din WW2 cum sa fi fost altfel decat Doppler? Link spre comentariu
rimache Postat Ianuarie 8, 2008 Partajează Postat Ianuarie 8, 2008 Ce te face sa crezi ca erau Doppler?Ei aveau nevoie pentru a detecta pozitia aviatiei inamice.Efectul Doppler chiar le facea probleme constructorilor. Link spre comentariu
yo6ial Postat Ianuarie 9, 2008 Autor Partajează Postat Ianuarie 9, 2008 @rimache: Cu bobine de deflexie mobile. Pur si simplu le invarte un selsin legat cu altul de pe axul antenei. :weedman: :weedman: :weedman: Nici daca ma batea cineva, nu-mi imaginam asa ceva )Merci de raspuns, incercam de multa vreme sa gasesc o solutie teoretica, de schema de baleiaj, dar la o bobina de deflexie care se roteste si baleiajul doar pe jumatate de ecran de la centu...Inca un mister, rezolvat.@Gheorghe DracuPai alea din WW2 cum sa fi fost altfel decat Doppler?de la efectul doppler, pe radarul normal apare o "coada" pe ecran, peste tinta, facand obiectul foarte greu de identificat... termenul de "coada" imi apartine, poate ii zice altfel, la fel ca in cazul osciloscoapelor ;)Ok, poate e prea mult o schema completa, dar cateva "bucatzele" ar fi tare fain... Continui sa sper.73-uri! Link spre comentariu
Eugenn Postat Ianuarie 9, 2008 Partajează Postat Ianuarie 9, 2008 Am gasit acest site cand cautam ceva referitor la RX superreactie: http://www.xs4all.nl/~aobauer/ Are o schema de radar - cred ca e completa, + poze, dispunerea antenelor - de la avionul Messerschmitt Bf 110: http://www.xs4all.nl/~aobauer/Lichtenstein%20radars.pdf Problema ar putea fi ca are 3 tuburi CRT, dispuse destul de ciudat - cam greu de construit. Link spre comentariu
rimache Postat Ianuarie 9, 2008 Partajează Postat Ianuarie 9, 2008 Messerschmitt Bf 110: o bijuterie. Este bunicul radarelor aeriene. Nepotul lui se numeste AWACS (Airborne Warning And Control System ) si arata cam asa pe-afara si cam asa in interior. Daca are cineva schema, as fi interesat... :smt033 Link spre comentariu
yo6ial Postat Ianuarie 10, 2008 Autor Partajează Postat Ianuarie 10, 2008 @Eugenn : Problema ar putea fi ca are 3 tuburi CRT, dispuse destul de ciudat - cam greu de construit.dar nu intentionam sa construiesc sau sa recreez vre-una din scheme ;)Pur si simplu, am un set de enigme teoretice. Stiu cum functzioneaza un radar, de ori ce tip, stiu sa calculez timpii, probabil ca as putea rezolva intreg sistemul electronic, cu cateva exceptii: cum sunt rezolvate practic cele cateva probleme, legate de vitezele mari de comutare si interfatare cu utilizatorul, acele "indicatoare de observare circulara - IOC"Si daca ar fi sa ma loveasca nabadaile si sa ma apuc de un radar, asa de dragul artei, ar fi cam 50% digital.Schemele, fie el pe lampi sau uPC-uri, au la baza aceleasi principii. pe mine ma intereseaza cum sunt procesate semnalele, cum e sincronizat receptorul, pata de emitator, mai apre acea peroada de surzenie a receptorului, cauzata de pulsul rf transmis, si e interesant sa studiez metoda prin care e redus acel timp mort...Merci mult de schema aia, e "delicioasa" :rock: :smt025 Link spre comentariu
rimache Postat Ianuarie 10, 2008 Partajează Postat Ianuarie 10, 2008 Viteza de comutare nu este chiar asa de mare. E de 370Hz pt majoritatea.Acel "timp mort" de care vorbesti nu exista. Totul lucreaza in impulsuri. Pe perioada emisiei, receptorul este decuplat "aproape" total pt a nu fi inecat. Ramane si fara antena. Link spre comentariu
yo6ial Postat Ianuarie 10, 2008 Autor Partajează Postat Ianuarie 10, 2008 370hertz ? ok, dar in cat timp trebuie ca receptorul, dupa decuplare sau muting, sa revina la 100% din capabilitate?Adica distantza intre pulsul emis si pulsul receptionat.0.0027 secunde intre pulsuri [1/(370c/s], estimativ un factor de umplere de 10% pentru pulsul transmis, ne raman aprox 0.0024 secunde pentru a tzine receptorul pornit, in asteptarea pulsului reflectat...Si pana incepe sa "curga cuerntul" prin circuitele din receptor, su blocul de intrare se mai pierde timp, limitand astfel distantza minima de detectzie a radarului, iar dupa ce am terminat de receptzionat, trebuie sa decuplez din nou receptorul, iar, pana se "stinge" etajul de intrare, sau blocul rx, sa poata porni emitzatorul, shi sa reluam ciclul....Nici o solutzie tehnica nu ofera posibilitatea existentzei une-i tensiuni sau eveniment sa formeze un grafic dreptunghiular perfect. indiferent de metoda, o sa apara rapme de urcare si coborare, la un oarecare unghi fatza de 0, in acest timp, cat ii ia une-i tensiuni sa urce sau sa coboare, de la un nivel la altul, blocul respectiv, nu e utilizabil, fiind practic, in curs de pornire sau oprire...Intzelegi dilema mea ? :weedman: 73-uri! Link spre comentariu
rimache Postat Ianuarie 10, 2008 Partajează Postat Ianuarie 10, 2008 Si pana incepe sa "curga cuerntul" prin circuitele din receptor, su blocul de intrare se mai pierde timp, limitand astfel distantza minima de detectzie a radarului, iar dupa ce am terminat de receptzionat, trebuie sa decuplez din nou receptorul, iar, pana se "stinge" etajul de intrare, sau blocul rx, sa poata porni emitzatorul, shi sa reluam ciclul.... Ai dreptate teoretic, dar practic cred ca este neglijabil.Sa-ti spun de ce: Viteza undei radio este egala cu cea a curentului electric. Ce distanta ar avea de parcurs curentul? 300m? Cu restul de intarzieri unda radio ar parcurge in acest timp 1000? 2000? 3000? 4000m? Cu tot cu intoarcere... Ceea ce inseamna ca radarul "nu vede" mai aproape de 2 KM. Pe cine deranjeaza? Daca vrei sa vezi te uiti pe geam! Nici o solutzie tehnica nu ofera posibilitatea existentzei une-i tensiuni sau eveniment sa formeze un grafic dreptunghiular perfect. indiferent de metoda, o sa apara rapme de urcare si coborare, la un oarecare unghi fatza de 0, in acest timp, cat ii ia une-i tensiuni sa urce sau sa coboare, de la un nivel la altul, blocul respectiv, nu e utilizabil, fiind practic, in curs de pornire sau oprire... Si aici ai perfecta dreptate, dar daca comutarea tx/rx se face dupa ce blocul respectv e pornit deja? Timpul ar scade semnificativ.Comutarea antenei se face cu descarcatoare in gaz care sunt "strapunse" de radiofrecventa deci dupa ce emitatorul este pornit si atunci se "pune la masa" intrarea receptorului. Procesul este invers la oprirea emisiei. In acest fel (dupa cum am mai spus) timpul de comutare este practic neglijabil. Link spre comentariu
Flor Postat Ianuarie 16, 2008 Partajează Postat Ianuarie 16, 2008 O sa fiu usor off topic. Adica nu am nicio o schema de radar modern sau din WW II. Dar ii recomand initiatorului acestui topic, cat si celorlalti interesati sa caute pe la buticari, anticariate sau net cartea "Un razboi ultra secret" scrisa de englezul R.V.Jones si aparuta prin '82. Autorul a fost seful serviciului stiintific secret britanic si s-a ocupat de apararea antiaeriana a insulei. Asa ca descrie multe chestii faine. Pt cei care nu stiu, batalia Angliei nu a fost doar intre avioane. In paralel, dar in ultrasecret, a avut loc si o Batalie a undelor, de anularea a sistemele de radio ghidaj pt bombardarea Angliei, de bruiaj a radarelor (fixe sau de avioane) germane, etc. Dusa intre superoameni de tehnica adica (radio)electronisti de superforta intelectuala si normal ca dedicati tarii lor.... Recomand aceasta lucrare atat pentru ceea ce zice cat si pt cum le zice. Folosirea ca motto a celor citite la subiectul de bruiaj a radarurilor " sa ii spui inamicului ca esti unde nu esti si ca nu esti unde esti", pe langa cele predate de profesor, mi-a asigurat o nota cu aplauze la examenul de radiolocatie... Tot in " A most secret war" o sa gasiti si cateva randuri despre orasul Ploiesti, din YO, care alimenta cu carburant o anumita armata. Si cum au organizat nemtii apararea lui antiaeriana. (Chiar, aici merita citita "Si acum infernul," a lui Ioan Grigorescu, cel cu "Spectacolul lumii" de la TVR, Pt rimache "Ceea ce inseamna ca radarul "nu vede" mai aproape de 2 KM. Pe cine deranjeaza? Daca vrei sa vezi te uiti pe geam!' Aici ai cazut peste o alta mare pasiune a mea. Submarinele germane din WW II. Adica Ubooturile. Sa zicem ca esti intr-un avion care cauta asa ceva. Si evident ca nu ca sa ii dea flori. Nu uita ca zbori cu minim 360Km/ora, adica 100m/s Asa ca aia 2 km sunt esential sa iti orientezi atacul si sa lansezi bomba dorind si sa nimeresti tinta. Care nici ea nu sta cand te vede. Din contra, "ii baga carbuni", adica isi mareste viteza. In plus are maxim 72m lungime, deci sub o secunda survol. Si o latime de maxim 6 m. E destul de usor de nimerit alaturi. Iar in timpul asta cei de pe punte nu stau cu mainile in san, din contra. Cand Ubootul vedea avionul, ca oamenii de pe puntea lui se ocupau si cu asa ceva si cred ca erau extrem de motivati sa se uite bine, (hi, hi) sau 1) puneau mana pe mitraliera/tun si raspundeau, dorind din suflet sa nimereasca. Istoria a consemnat ca multe avioane au regretat atacul necorespunzator, adica au fost doborate-, sau 2) se scufunda cat mai RAPID. Si la 50m sub nivelul marii, prinde corbul, scoate ochii... Rezolvarea acestei probleme de apropiere neobservata, adica noaptea, mai ales pe ultimii metrii, a insemnat moartea multor submarine, evident cu echipaje cu tot... Practic, pentru ultimii 2 km, cei din avion aprindeau niste reflectoare super puternice care iluminau tinta ajutand ochirea, dar si ii orbeau pe nefericitii din chiosc, care brusc, impreuna cu restul echipajului, se trezeau morti.... Ask Gogu' despre "reflectoarele Leight".. Ma iertati pt lungimea postului. Dar pe langa electronica sunt pasionat si de istorie. Iar detectia inamicului necesara in WW II, mai ales pe mare, unde antena radarului se misca odata cu nava, apar semnale parazite datorita stropilor de apa,-clutter-, iar submarinele ies cu maxim 4 m din apa, etc a stimulat cercetarile care in '48 au "nascut" tranzistorul.. Daca doriti mai pot continua pe tema de istorie radioelectronicii, detectia si anihilarea radarurilr, adica sistemul Windows, etc. Sau poate adminul creeaza un subiect separat.. PS. Ghiciti cum se numea piesa din actualale cuptoare de microunde a fost baza radarurilor de pe avioanele ce patrulau prin Atalntic? Link spre comentariu
d2134 Postat Ianuarie 16, 2008 Partajează Postat Ianuarie 16, 2008 cum e sincronizat receptorul, pata de emitator, mai apre acea peroada de surzenie a receptorului, cauzata de pulsul rf transmis, si e interesant sa studiez metoda prin care e redus acel timp mort...Pentru radarul de aici http://www.xs4all.nl/~aobauer/Lichtenstein%20radars.pdf secretul este nuloda LG75 care pune la masa intrarea receptorului, care functioneaza continuu, pe perioada de timp in care emitatorul emite pulsul. Vezi la pagina 15.The front end of the FuG 220 receiver is protected by an LG75 gas-discharge tube. The gas filling in the tube shall quickly ionize on the leading edge of the transmit pulse and bypass the RV12P2000 receiver preamplifier tube by a low impedance. In the ideal case the gas filling shall quickly de-ionize after the transmit pulse is gone. Unfortunately the gas filled TR tubes are not ideal switches, they have some delay time to ionize and a much longer delay time to de-ionize. This time delay limits the near range resolution of the radar system. Link spre comentariu
AC DC Postat Martie 2, 2008 Partajează Postat Martie 2, 2008 am si eu o curiozitate desi recunosc ca nu m-am documentat prea bine :generatorul de la un cuptor cu microunde se poate folosi ca generator pt. radar (eventual auto sau pt. determinarea vitezei mingilor de tenis) ? Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum