Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Antena long wire pentru receptie unde scurte


Postări Recomandate

Va salut,

Experimentez de ceva vreme receptia de unde scurte a unor posturi mai indepartate pe un aparat de radio modern HRD-310. Drept antena folosesc un fir lung de aproximativ 20m.

Aparatul de radio este construit in jurul circuitului integrat C9636 produs de Cachip.

C9636.jpg

 

Detalii tehnice despre C9636 aici (in chineza): https://omo-oss-file.thefastfile.com/portal-saas/new2021121109332978230/cms/file/80b4a377-c277-471c-bd6c-9d1deeb80539.pdf

 

In limba engleza am gasit detalii pentru C9631, din aceeasi familie: https://xn--p8jqu4215bemxd.com/wp-content/uploads/2019/08/C9631.pdf

 

Firul-antena este un sarma din otel multifilar cu o camasa din PVC (e o sarma de rufe). La capete, sarma este prinsa de niste piloni din otel cu ajutorul unor sfori din nylon de circa 50cm. Semnalul este preluat de la capatul firului cu un cablu coaxial cu impedanta de 50 ohmi. Tresa este legata la impamantare. Cablul coaxial are aproximativ 10 metri lungime. Receptia o fac in casa.

Intampin niste probleme: daca pun masa radioului in contact cu tresa (adica la impamantare), receptia se imbunatateste. Daca apropii firul central de antena telescopica a radioului (la cca. 10-15cm), receptia se imbunatateste si mai mult, dar daca pun in contact cu antena (cu niste crocodili) apare un bruiaj, un puternic zgomot de fond, in toata banda de unde scurte.

 

As vrea ca cineva care se pricepe mai bine la datele tehnice sa-mi comunice daca e ceva de capul circuitului integrat din aparat.

Si de ce anume apare zgomotul de fond dupa contactul intre antena telescopica si firul ce vine de la antena.

 

 

Link spre comentariu
  • Răspunsuri 32
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

Top autori în acest subiect

Va salut,

 

Fenomenul pe care il observati se datoreaza intermodulatiei. Orice alta combinatie cu exceptie celei in care conectati direct antena exterioara la antena telescopica duce la scaderea semnalului aplicat la intrarea receptorului, din cel captat de antena mare. Dat fiind ca produsele de intermodulatie scad mai repede decat semnalul pr. zis, odata cu scaderea nivelului aplicat la intrare pare ca banda "se curata".

 

Venerabilul Gloria avea aceasta problema. Selena, insa, nu o avea deoarece folosea un mixer cu diode rezistent la intermodulatie.

 

Este motivul pentru care transceiverele industriale au acel atenuator de 20dB, pentru traficul in conditii urbane. Daca vecinul de la doua strazi lucreaza cu 1KW si il aud pe toata banda, aplic atenuatorul si intermodulatia scade.

 

Solutia este sa nu-i dati receptorului semnal mai mare decat poate sa inghita. Reducerea semnalului se poate face fie prin cuplaj mai slab cu antena, fie folosind un atenuator reglabil cu ajutorul caruia puteti optimiza nivelul.

 

Foaia de catalog a integratului este inutilizabila. Valorile numerice date nu au niciun sens. De exemplu, sensibilitatea pentru RSZ de 20dB este 13dB (???). dBm, dBu, dBV?

 

Editat de cirip
Link spre comentariu

E ceva in neregula cu acest aparat de radio. Doar cu antena telescopica, pe unde scurte intra radio Iasi. Locuiesc la cativa kilometri de antenele de emisie.

Postul de radio Iasi se suprapune peste posturile slabe din unde scurte, nu apare pe orice frecventa.

Nu observ acest fenomen la un radio vechi VEF206.

Am incercat un atenuator de 20dB in Pi, 2 rezistori de 270 ohmi si un rezistor de 56 ohmi (exemplu aici: https://www.qsl.net/z33t/rf_step_attenuator_eng.html), dar n-am sesizat vreo imbunatatire.

Link spre comentariu
Acum 24 minute, norad a spus:

Am incercat un atenuator de 20dB in Pi, 2 rezistori de 270 ohmi si un rezistor de 56 ohmi (exemplu aici: https://www.qsl.net/z33t/rf_step_attenuator_eng.html), dar n-am sesizat vreo imbunatatire.

Problema cu atenuatorul ala ar fi ca este calculat pentru 50 ohmi iar un long wire ar avea vreo 450 ohm .

In cazul asa puteti folosi ori un adaptor impedanta de 9:1 , mai complicat in cazul in care nu aveti experienta cu ele , ori modificati atenuatorul de 20 dB ca si adaptor de impedanta . De exemplu pentru 450 ohmi rezistenta sunt va fi 1 K , rezistenta serie -750 ohm , rezistenta sunt - 52 ohm.

In felul asta obtineti o adaptare de impedanta si o atenuare de 20 dB.

https://chemandy.com/calculators/matching-pi-attenuator-calculator.htm

Mai apare problema de a sti precis daca intrarea de antena a radioului este pe 50 ohmi. Asta e cam greu de apreciat in regim diy daca nu se specifica ceva expres in manualul lui .

Editat de ndor
Link spre comentariu

La radioul VEF206, receptia pe US se imbunatateste semnificativ atunci cand conectez direct antena exterioara.

E ok radioul VEF, dar nu stii decat orientativ pe ce frecventa esti. 

Nu stiu daca ar fi vreo solutie care sa imi afiseze digital frecventa la VEF. Citisem undeva de niste frecventmetre digitale cuplate la oscilatorul local, dar nu stiu daca e viabila solutia.

Link spre comentariu

Foloseste VEF-ul si lasa deoparte aparatul ala ! Foloseste pentru coborare un cablu litat din cupru si cupleaza-l la antena baston cu 100 pF.leaga masa aparatului la impamantare si vezi ce prinzi ! Daca se blocheaza etajul de intrare micsoreaza capacitatea. De fapt,ce vrei sa prinzi ? 

Link spre comentariu
Acum 50 minute, norad a spus:

Nu stiu daca ar fi vreo solutie care sa imi afiseze digital frecventa la VEF. Citisem undeva de niste frecventmetre digitale cuplate la oscilatorul local, dar nu stiu daca e viabila solutia.

tebuie o scala digitala, adica un frecventmetru care stie sa adune/scada faloarea FI pentru a afisa direct frecventa receptionata! sigur si FI-ul trebuie sa fie acordat cit mai corect!

Link spre comentariu

Daca te uiti pe schema lui VEF206 vei constata ca pe unde scurte antena telescopica este legata permanent direct la bobina cuplata inductiv cu bobina circuitului oscilant de acord in banda.  Este corect, antena telescopica este scurta, nu incarca excesiv circuitele.

Tot la antena telescopica, printr-un condensator fix de 8,2 pF, este lipita borna de antena externa (necesara in unde lungi, medii si scurte). La aceasta borna se conecteaza direct antena externa; de regula, aceasta este un fir orizontal sau inclinat cu lungimea in jur de 10 metri, pana la 15 metri, nu mai mult. Nu este acordata, pentru a nu crea neuniformitati (discontinuitati) in sensibilitatea la intrare, si pentru a lucra acceptabil in cele trei game L, M, S.

Asadar, antena filara externa este cuplata foarte slab (8,2 pF) cu circuitele de intrare, antena telescopica este cuplata direct. 

Radioul celalalt probabil are alt calcul la intrare, nu este facut sa-i adaugi o antena lunga, decat poate printr-un condensator de cativa picofarazi intercalat intre antena si borna de intrare. Altfel, cum s-a spus mai sus, intrarea este supraincarcata, reglajul RAA lucreaza la extrem, taie si parazitii, dar si semnalul util,  radioul nu distinge intre semnalul slab (util) si paraziti, parazitii sunt mai puternici, taierea este drastica si posturile slabe dispar cu totul.

Totodata, cu antena lunga si cuplata direct, semnalele perturbatoare in functionarea superheterodinei (imagine, armonice scapate la emisie etc.) patrund in masura mai mare si falsifica auditia.

In Iasi, postul local Radio Iasi 1053 kHz 400 kW, emite cu armonice scapate suficient de puternice, astfel ca acest post se prinde pe unde medii 1053kHz (fundamentala), dar si pe unde scurte la frecventele nx1053kHz, cu n=2,3,4,... (verificat pe un radio digital de calitate cu cautare continua - s-a discutat cu ani in urma pe forum).  

Radio Iasi, local, se mai prinde (dezastros) si pe unde lungi, pe 143kHz, parazitand Radio Antena Satelor UL 153kHz.  Intradevar,  143kHz + 2 x 455kHz = 1053kHz. Un radio cum este Derby, sau Pescarus, sau Alfa, sau Philips 90-RL-020 etc., in Iasi, prinde amestecat Radio Iasi cu Antena Satelor, la capatul scalei unde incep undele lungi.

(Explicatia: aceste radiouri nu au bobina de oscilator de dedicata undelor lungi, ci se foloseste bobina de oscilator pe unde medii la care se mai pune in paralel un condensator, sa-i scada frecventa de oscilatie. Rezulta un oscilator pe unde lungi cu bogate armonici, cu intermodulatii etc.)

 

In cazul (necazul) tau, pune in serie cu firul lung un 10 pF, sau leaga un potentimetru intre firul antenei si masa si culegi semnal dozat intre cursor si masa.

Cand nu atingi firul de radio, ci doar il apropii la cativa cm, de fapt se constituie un condensator cu dielectric aer, armaturile fiind firul antenei si antena telescopica, cativa pF. 

--------

Acum am cittit ce s-a mai scis intre timp. Uita de radio cu procesare digitala a semnalului, am si eu cateva, de curiozitate. 

Necazul lor este in principal urmatorul: el analizeaza un subinterval centrat pe o frecventa de pe scala, capteaza postul cel mai puternic, il ferchezuieste, il perie si te minunezi ce curata este auditia, ca la un post local. Dai mai departe, sta agatat pe acel post si apoi scapa ca din prastie, Ai sarit peste o multime de posturi slabe, pe unele le descoperi daca o iei in sens invers si nu este vreun alt post mai acatarii...

Aceste radiouri sunt pentru posturi locale, te scapa de bibilirea butonului de acord si de fuga postului pe FM cand pe misti prin camera. Pentru DX trebuie radio clasic cu reglaj manual al amplificarii la intrare (il dai la minim, cat sa prinzi bine postul slab0, cu dubla schimbare de frecventa, cu antena acordata in banda etc.

 

 

 

Editat de Sorin2015
Link spre comentariu

Aparatul de radio HRD-310 este o trompeta ordinara.

Receptie facuta noaptea. Fara antena exterioara doar cu antena telescopica ridicata, radioul VEF 206 receptioneaza fara probleme posturi (slabe) de pe partea cealalta a Terrei, pe cand chinezaria cu antena telescopica nu distinge nimic.

 

Link spre comentariu
  • 2 săptămâni mai târziu...
La 19.05.2023 la 0:24, norad a spus:

Aparatul de radio HRD-310 este o trompeta ordinara.

Receptie facuta noaptea. Fara antena exterioara doar cu antena telescopica ridicata, radioul VEF 206 receptioneaza fara probleme posturi (slabe) de pe partea cealalta a Terrei, pe cand chinezaria cu antena telescopica nu distinge nimic.

Salut Norad,

Chinezaria ta e ieftina (16 EUR pe Banggood) , dar performantele sale ar putea fi (cred) imbunatatite daca s-ar intelege mai bine principiul de functionare si performantele specificate in foaia de catalog (care nu este prea darnica, ce-i drept!).

 

Jucaria ta e un receptor SDR brut, cam in stilul celebrelor "RTL-SDR" realizate initial pentru receptie DVB-T, apoi transformate de radioamatori in receptoare SDR (cu performante reduse) pentru tot soiul de frecvente de interes.

Schema bloc spune destule:

C9636-blk.jpg

Cele mai pacatoase etaje sunt LNA-urile si ADC-urile, urmate de DSP. 

In primul rand, la o chinezarie atat de ieftina, ADC-ul e cel mai probabil pe 8 biti, deci nu te poti astepta decat la un raport semnal/zgomot mediocru. Atat poate rezolutia de 8 biti; daca vrei mai mult, iti trebuie 12 sau 14 biti, dar asta inseamna o investitie mult mai serioasa (vezi dispozitivele de la SDRPlay, de exemplu, de la 100 EUR in sus; KiwiSDR, cam de la 470 EUR sau alte variante).

 

Indiferent de tipul ADC-ului, daca ii torni semnal cu nemiluita in intrare, la iesire vei gasi acelasi gunoi. Cu alte cuvinte, ADC-ul are o limita de nivel pe care i-l poti aplica la intrare, pentru a nu scoate la iesire mai multe produse de conversie inutile decat cele pe care producatorul le mentioneaza (atunci cand le mentioneaza!). De asemenea, ADC-ul nu poate procesa (practic) o banda infinita de semnale; de aceea, va fi nevoie de filtre de banda, pentru a ingusta zonele de spectru prelucrate. In acest fel, se pot mari performantele principale vizate, respectiv sensibilitatea si selectivitatea. 

ADC-ul trebuie sa treaca o portiune din spectrul analog in zona digitala, care va fi prelucrata ulterior de blocul DSP. Daca ADC-ul scoate gunoaie, va fi afectata si procesarea DSP. 

 

In conditiile in care fabricantul nu-ti ofera date esentiale despre performantele blocurilor din interiorul cipanului respectiv, nu-ti ramane decat sa experimentezi, dar pentru asta ai nevoie de niste echipamente cu care sa poti masura si efectua teste. O varianta rapida ca sa poti vedea care ar fi nivelul maxim de incarcare al ADC-ului, ar fi sa folosesti un generator de semnal calibrat aplicat pe intrare si sa vizualizezi spectrul pe iesirile I si Q ale cipanului ( de exemplu, le poti conecta la placa de sunet si sa folosesti o aplicatie de gen HDRSDR ). Iti poti face macar o idee. 

 

VEF-ul si celelalte receptoare analogice din aceasi gama, dispun de filtre de banda care joaca un rol esential in imbunatatirea receptiei. Daca nu ar avea, receptia ar fi un dezastru. Acelasi lucru se intampla si cu un SDR, desi sa stii ca in unele conditii, ele reactioneaza chiar mai bine decat unele analogice, tocmai datorita blocului DSP. Dar fara filtre de banda in intrare, nu poti cere nici macar minimum de performante, sa stii !

 

Iata mai jos un extras din schema de aplicatie din foaia de catalog postata de tine :

C9636-sch1.jpg

Ce poti observa?

1) Intrarea AM_IN (folosita ptr receptie LW si MW) are atarnata la intrare o antena de ferita. Nu pare a fi un circuit acordat. Condensatorul serie cu pinul 8 are 470nF, ceea ce se traduce intr-o reactanta capacitiva care variaza de la 2.2 ohmi ptr. f=150KHz pana la vreo 200 ohmi ptr. f=1.7MHz. Bobina antenei de ferita trantita ca atare, constituie un filtru primitiv si probabil ca in acelasi timp, un element de captura RF. Cu o astfel de abordare, nu e de mirare ca apar mormane de artefacte pe toate benzile !

2) Traseul de semnal pentru receptie SW si FM este comun, ptr. ca se foloseste aceasi intrare de la pinul 6 (FM_IN). 

Tranzistorul Q301 constituie un amplificator de banda larga, nimic special. Ca sa nu se mai complice, chinezii au trantit fix pe intrarea de la pinul 6, o bobina de 270uH (daca nu ma insel). Combinata cu cond. serie de 33pF, constituie un filtru trece-sus care taie cam de pe la 2MHz in jos, ca sa nu-ti intre (prea tare) componente din benzile inferioare (LW si MW). Dar asta e tot, nimic altceva!

Gandeste-te ca circuitul asta introduce o atenuare de vreo 6dB la 1MHz, deci daca esti in apropierea unui emitator puternic cum e radio Iasi, atunci ai pus-o de Malineanu, ptr ca filtrul ala e apa de ploaie. O sa intre RF in ADC ca la vadu' lat, il va inneca si astfel vor aparea mormane de imagini si artefacte la iesirea lui. DSP-ul n-o sa poata face fata acestora si ca atare, o buna parte din ele vor aparea pe iesiri. Si totul se va imbraca si intr-o alveola suplimentara de zgomot. Aia e!

 

Ce solutii ai ?

Pai, pe scurt, experimentarea mai multor variante de preselectoare pentru unde scurte, bazate pe circuite acordate si amplificare mica (3...6dB). Iesirea acestora o poti aplica direct pe cond. de 470nF de la pinul 6. 

Teoretic, corect ar fi sa masori impedanta acestui pin in functie de frecventa setata pentru receptie si sa iti faci o idee despre cat ar fi, pentru a putea proiecta un etaj de intrare (front-end) cat mai corect. Se poate, dar iti trebuie niste scule pe care nu stiu daca le ai: un impedantmetru sau un analizor vectorial, chiar din cele ptr. amatori. 

In lipsa lor, e greu de presupus ca la un cipan ca ala s-ar stradui cineva sa mearga pe intrari de 50 ohmi; probabil ca au impedanta relativ mare, si atunci merge sa folosesti un etaj de iesire cu trafo de banda larga, dar cu filtre de banda inguste. 

Daca vrei performante maxime, iti trebuie filtre acordabile continuu. Mai complicat de realizat, dar nu imposibil, depinde de experienta si de cheful pe care le ai. 

Daca te multumesti cu performante medii (dar mai bune decat cele din prezent), poti construi seturi de filtre definite pe benzi de 300-500 KHz si le comuti pentru a acoperi astfel toata gama de unde scurte. 

 

Poti sa incepi cu ceva simplu, pentru o singura banda, de exemplu cea de 49m sau 41m, iti construiesti un filtru de banda acordabil continuu si experimentezi cu el. Vezi ce iese si apoi incerci si unul cu banda fixa de 300KHz sau de 500KHz si incerci sa faci niste comparatii. Odata ce ai un bloc de filtre, ar avea sens sa aplici si atenuatoare pe intrare. 

 

Abia dupa ce vei incerca astfel de solutii, vei putea trage niste concluzii mai apropiate de realitate asupra performantelor reale ale unui receptor bazat pe cipul respectiv. Abordarea chinezilor e clar la minimum necesar, pentru buget redus, si de aici si performantele mult inrautatite fata de cele pe care estimez ca le-ai putea obtine cu un minim de efort in plus pentru a adauga configuratiei actuale niste elemente strict necesare pentru a o face sa functioneze corect. 

 

Daca te hotarasti sa experimentezi ceva filtre, pot incerca sa te ajut.

 

Ah, si sa nu uit !

Specurile de sensibilitate, ca ai intrebat :

C9636-spec1.jpg

Chinezii sunt smecheri rau. 

EMF inseamna "Electro-Motive Force" si se foloseste atunci cand sursa de semnal (generatorul) nu are o sarcina la iesire (se masoara nivelul in gol). 

De ce au raportat in EMF? Pentru ca daca ar fi raportat doar in dBuV, s-ar fi referit la o impedanta de intrare de 50 ohmi (pe care nu si-o pot asuma, ptr. ca nu au filtre de banda). Cum nici intrarea cipanului si nici a amplificatorului nu au Z=50 ohmi, atunci au preferat sa iti spuna ca pentru un raport semnal/zgomot de 20dB, sensibilitatea este de ... 12dBuV EMF . Adica, atunci cand receptionezi un semnal cu un SNR=20dB, ai un nivel de 12dBuV al semnalului ajuns in intrarea cipanului (receptorul are o antena telescopica, iar intensitatea campului EM in zona de receptie variaza in functie de distanta).

Impedanta de intrare a intregului sistem e mai mare de 50 ohmi (dar nedefinita la fix) si atunci nu se poate raporta la o impedanta anume de intrare. Ca atare, au preferat sa ofere o astfel de specificatie. Daca s-ar fi raportat la 50 ohmi pe intrare, atunci 12dBuV ar fi insemnat vreo 4uV , ceea ce ar fi fost o sensibilitate iesita din comun pentru receptoarele comerciale ordinare. 

 

Bibliografie pe tema unitatilor de masura si conversiilor:

Standardul ETSI EN 300 373-2 V1.1.1 (2004-01) 

https://www.cantwellengineering.com/calculator/convert/dbuv

https://maker.pro/forums/threads/what-is-dbuvemf.33137/

https://www.rfwireless-world.com/Terminology/dBm-vs-dBmV-vs-dBuV.html

https://edadocs.software.keysight.com/kkbopen/converting-dbm-to-dbuv-in-a-50-ohm-system-588262310.html

 

Bafta!

Editat de yo3fhm
Link spre comentariu

Te salut din nou, Norad!
Ca o completare fata de cele de mai sus, revin ptr. a-ti oferi un link catre un receptor SDR online pe care il tin in functiune strict experimental si cam degeaba, pe care il poti folosi ca sa mai vezi ce se "aude" pe la mine prin zona (cartier Dr. Taberei, vestul Bucurestiului). Este un dispozitiv FiFi-SDR (mai vechi), conectat la aplicatia OpenWebRX, receptie in mai multe subbenzi de la 200KHz la 30MHz:

http://yo3kxl.netxpert.ro:8888/

 

FiFi-SDR nu dispune de filtre de banda, dar include un preamplificator si un filtru Cauer de ordin 5, care taie de la 30MHz in sus. Asadar, semnalele pe care le receptionez cu el, sunt practic gramada venite din tot spectrul de pana la 30MHz. Nu m-am sinchisit sa pun filtre, ptr. ca pentru experimente, a fost suficient. Zona mea nu este foarte poluata dpdv EMC, desi uneori pot aparea interferente destul de serioase. 

Schema bloc:

fifi-sdr-schematic.jpg

 

Iata si cateva poze cu benzile de 16m, 19m si 22m vazute azi in intervalul 11:45-12:00 local

(click ptr. marire si detalii , daca e nevoie):

 

16m-band-B-t.jpg

 

19m-band-A-t.jpg

 

22m-band-A-t.jpg

 

Mentionez ca am adaugat etichete pentru majoritatea posturilor de radio receptionate, intervale orare si limbile de difuzare, precum si pentru o parte dintre semnalele fixe de pe anumite frecvente (semnale orare WWW, RWM, etc., frecvente pentru Navtex, meteo, distress si altele ). 

Partea de DSP include si un demodulator DRM, permitand receptia emisiunilor digitale in acest format. 

Principalele statii pe care le poti asculta in DRM sunt Radio Kuwait (15110 KHz, in intervalul 9:45 - 13:25 UTC) si uneori Radio Romania International (emitatorul de la Tiganesti, dar numai daca SNR-ul atinge un minim de 28dB pe indicatorul din dreapta-jos).

 

Fac precizarea ca aplicatia OpenWebRX a ramas cu probleme destul de mari pe zona SNR (introduce un zgomot/fasait propriu ridicat, care devine dupa o vreme deranjant). Prin comparatie, WebSDR e net superioara. Problema lui OpenWebRX a fost mentionata de fostul autor maghiar, dar care nu a avut nici un interes in a o remedia, intrucat toate dezvoltarile lui ulterioare s-au dus catre australienii de la KiwiSDR. In momentul de fata, OpenWebRX e mentinut de un neamt (Jakob) care e destul de gretos daca il abordezi sa-i atragi atentia asupra unor probleme de fond. 

In lipsa alteia mai bune, o folosesc pe asta, intrucat WebSDR nu permite folosirea aceluiasi dispozitiv pe mai multe subbenzi, iar KiwiSDR, desi functioneaza foarte bine, e prea scump. 

 

Mai multe despre FiFi-SDR, daca te intereseaza:

https://o28.sischa.net/fifisdr/trac/wiki/HardwareKonzept

https://dh1tw.de/fifi-sdr-the-interview/

https://web.archive.org/web/20141221020213/http://www.df3dcb.de/FiFi-SDR_FA1110.pdf

 

Mai am un receptor RSP1a care sta la panda doar pe zona de VLF si LW (10KHz - 300 KHz), dar la acela pot oferi acces doar pe baza de IP:

 

yo3kxl-RSP1a-t.jpg

 

Receptii cat mai faine si toate cele bune!

Cezar

Editat de yo3fhm
Link spre comentariu

@yo3fhm

Va multumesc pentru analiza efectuata asupra circuitului integrat. Acum inteleg de ce postul Radio Iasi intra pe banda de unde scurte si efectiv ineaca semnalele slabe.

Dar, asta nu explica de ce nu prinde semnalele slabe, pe care VEF-ul le receptioneaza, in timpul in care Radio Iasi nu emite (in timpul noptii). Sensibilitate scazuta?

Nu am aparatura cu care sa pot face teste/masuratori.

Prin urmare, eu propun altceva: pot trimite aparatul de radio pe cheltuiala mea (dus-intors), unei persoane care este dispusa (si evident, daca are timpul necesar) sa experimenteze cu acest aparat de radio pe unde scurte. E interesanta o comparatie cu un aparat de radio (heterodina) decent si pret rezonabil, destinat utilizatorilor obisnuiti, nu cu o scula profesionala. Eu mi-am facut o parere.

 

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări