Aparat de radio Pacific Electronica

[sk100it]

Dragi colegi,am nevoie de ajutor.Am reusit sa fac varza acest aparat.Dupa ce am curatat claviatura,deoarece era foarte murdara,a cantat vreo 10 minute,dupa care a clacat partea de rf,adica nu mai receptiona nimic pe nici o lungime de unda,UL,UM,US.Avand o lipitura imperfecta la C316 de 1000mf,s-a defectat si partea de audio,iar rezistenta 308 si 309 de 82,respectiv 220ohmi se incing.Posibil ca s-a distrus un final,deoarece inainte de a se defecta,scotea niste haraieli foarte puternice.Rugamintea mea este,pe partea de radiofrecventa,nu stiu de unde sa incep "sapaturile".Sper ca pe partea finala sa scap ieftin.Orice sfat binevoitor este binevenit.Multumesc anticipat.

[Sorin2015]

Descrie cum ai "curatat claviatura".

Daca i-ai facut baie cu detergent, daca nu ai clatit bine, daca nu ai uscat indelung etc.

Urmele de saruri, baze din detegent si umiditatea produc scutcircuite in trasee sai in condensatorii crapati.

De regula, se utilizeaza alcool izopropilic.

 

Ordinea este: transformator, redresor, stabilizator (deconectat de la circuitul general). Daca este defect trebuie adus in parametri, sau inlocuit temporar cu o sursa te tensiune continua (dar nu in comutatie, ca face sa baraie radioul si falsifica analiza).

Ar urma amplificatorul audio, care poate fi probat cu semnal audio la mufa DIN pentru picap. Etapa poate fi sarita, inlocuind temporar amplificatorul audio cu altul extern (care primeste semnal audio de la mufa DIN pentru inregistrare pe magnetofon.

 

Abia acum se trece la partea de radiofrecventa, incepand cu etajul detector, spre intrare.

Verificat tensiunile continue, conform Caiet Service. Verificat oscilatorul local (macar prin faptul ca emite in preajma pe frecventa de pe scala la care aduni mereu frecventa intermediara Fi = 455 kHz). Etc.

[sk100it]

Multumesc pentru sfaturi.Am dat acea bagheta de textolit jos,arculetele de la butoane,dupa care am curatat cu foarte mae grija acele"betigase " de plastic,pe care am dat cu spray de contacte,nu am folosit altceva.Dupa care am montat totul la loc,aparatul a functionat cca 10 minute pe gama medii,dupa care a devenit 'mut',si nu a mai fost valida nici partea audio,iar doua rezistente care alimenteaza finalii se incing destul de tare,deci sigur a cazut minim un final.Daca va ajuta aceasta situatie,in timpul functionarii pe radio cand si cand se auzeau niste pocnete destul de puternice in difuzor.Poate ajuta la elucidarea misterului.Astept un sfat si multumesc anticipat

[Sorin2015]

Pocnete puternice in difuzor pot insemna  intreruperea repetata a alimentarii finalilor (partea cu consum mare).

S-a strapuns un electrolitic, de exemplu cel care duce la difuzor, de la mediana tranzistorilor finali.

Desfa alimentarea la amplificatorul audio (elimina functionarea acestuia) si masoara intensitatea curentului si tensiunea la iesirea stabilizatorului de tensiune de dupa puntea redresoare. Refa acest stabilizator daca este neconform cu caiet service.

 

Daca a functionat zece minute, a fost suficient timp sa se ambaleze termic tranzistorii finali (germaniu), daca tensiunea de alimentare a luat-o in sus.

Trebuie sa masori, metodic, fiecare tensiune si elementele de circuit.

[nelu F]

Fara suparare, daca in urma operatiei de curatare a claviaturii ati reusit sa defectati finalul audio, apelati la o persoana calificata.

[sk100it]

La 05.05.2023 la 21:18, Sorin2015 a spus:

Pocnete puternice in difuzor pot insemna  intreruperea repetata a alimentarii finalilor (partea cu consum mare).

S-a strapuns un electrolitic, de exemplu cel care duce la difuzor, de la mediana tranzistorilor finali.

Desfa alimentarea la amplificatorul audio (elimina functionarea acestuia) si masoara intensitatea curentului si tensiunea la iesirea stabilizatorului de tensiune de dupa puntea redresoare. Refa acest stabilizator daca este neconform cu caiet service.

 

Daca a functionat zece minute, a fost suficient timp sa se ambaleze termic tranzistorii finali (germaniu), daca tensiunea de alimentare a luat-o in sus.

Trebuie sa masori, metodic, fiecare tensiune si elementele de circuit.

Va multumesc mult pentru sfat.Exact asa s-a intamplat,condensatorul de 1000 avea lipituri reci si precum mi-ati raspuns,sigur a distrus un tranzistor final.Nu am avut timp de el azi,dar voi verifica tranzistorii si mai mult ca sigur trebuie sa dau sfoara in tara,pentru a gasi AC180 si AC181.

La 05.05.2023 la 21:21, nelu F a spus:

Fara suparare, daca in urma operatiei de curatare a claviaturii ati reusit sa defectati finalul audio, apelati la o persoana calificata.

Nu ma sperie pe mine partea audio.Partea de rf,deoarece nu am reparat multe radiouri,iar cele pe care le-am reparat au avut probleme de alimentare si pe partea finala,fie ca au fost lampare sau tranzistori

[adydep]

@sesebe avea AC-uri de vânzare...

[doru3160]

Ar fi bine sa lucrezi la depanarea aparatului alimentat cu o sursa ce poate debita curent limitat. Altfel, la cum sunt alimentați finalii in acest aparat, aproape de maxim cat pot sa duca, prevad ca mai arzi macar o pereche. Si nu se gasesc usor. 

[sesebe]

Inca mai am AC180 si AC181. Iti pot da fara nici o problema pt ca mai am destui. Am pastrat si nu i-am dat pe toti/majoritatea pt ca nu am vrut sa-i vad ca apar la vinzare pe OLX.

Pt o pereche/doua te ajunge mai mult transportul ca sa zic asa. I-am pastrat special pt service la cine are nevoie nu ca sa faca altii afaceri cu ei. 

Discutam pe privat, eu sint din Iasi.

[sk100it]

Acum 18 ore, sesebe a spus:

Inca mai am AC180 si AC181. Iti pot da fara nici o problema pt ca mai am destui. Am pastrat si nu i-am dat pe toti/majoritatea pt ca nu am vrut sa-i vad ca apar la vinzare pe OLX.

Pt o pereche/doua te ajunge mai mult transportul ca sa zic asa. I-am pastrat special pt service la cine are nevoie nu ca sa faca altii afaceri cu ei. 

Discutam pe privat, eu sint din Iasi.

Va multumesc din suflet.Si scuze pentru raspunsul intarziat,insa am avut niste zile destul de incarcate,deoarece imi reamenajez "locuinta" pentru "jucariile" mele vechi ,deh,am reusit sa strng o gramada de troace,cu tuburi tranzistori,etc.Ne auzim pe privat

[sk100it]

revin cu subiectul.Am rezolvat partea de audio,insa imi pune semnalul in scurt partea de rf.Pe C261 si C262,rezistenta este zero.Am verificat c261 si este ok,nu este clacat si totusi am acest scurt.Din ce am inteles plusul la rf este la masa si minusul ,nu.Unde trebuie sa mai caut,deoarece am intrat rau in ceata

[Sorin2015]

Pinul + al puntii redresoare merge la bara de sus a amplificatorului audio, anume la ultimii 4 tranzistori, incepand cu finalii in contratimp. Masa amplificatorului audio, blindajele firelor audio, blindajul la picap, pinul 2 (masa) al mufelor DIN, toate acestea vin la iesirea stabilizatorului de tensiune (emitor). Deci pentru amplificatorul audio masa este emitorul stabilizatorului de tensiune. Tensiunea stabilizatorului este filtrata cu C261, C262, cel de valoare mica contand pntru perturbatiile de frecventa inalta.

 

Dupa primii 4 tranzistori din amplificatorul audio (socotiti dinspre difuzor spre potentiometru de volum) vedem la bara de sus a alimentarii un filtru format din R309 si C310. La iesirea acestui filtru observam ca este simbolul de masa (un T rasturnat): acesta reprezinta alimentarea (punctul cald al) tranzistorului preamplificator din audio (al 5-lea), dar, totodata, reprezinta masa circuitelor de inalta si medie frecventa (unde vin conectate toate carcasele bobinelor blindate si sasiul condensatorului variabil.

Celalalt "pol" care alimenteaza partea de inalta si medie frecventa se obtine de la emitorul stabilizatorului.

Asadar, avem mase diferite, ceea ce se observa si din faptul ca unele tensiuni sunt pozitive, altele sunt negative, dupa cum socotim punctul 'neutru".

[sk100it]

La 12.05.2023 la 16:08, Sorin2015 a spus:

Pinul + al puntii redresoare merge la bara de sus a amplificatorului audio, anume la ultimii 4 tranzistori, incepand cu finalii in contratimp. Masa amplificatorului audio, blindajele firelor audio, blindajul la picap, pinul 2 (masa) al mufelor DIN, toate acestea vin la iesirea stabilizatorului de tensiune (emitor). Deci pentru amplificatorul audio masa este emitorul stabilizatorului de tensiune. Tensiunea stabilizatorului este filtrata cu C261, C262, cel de valoare mica contand pntru perturbatiile de frecventa inalta.

 

Dupa primii 4 tranzistori din amplificatorul audio (socotiti dinspre difuzor spre potentiometru de volum) vedem la bara de sus a alimentarii un filtru format din R309 si C310. La iesirea acestui filtru observam ca este simbolul de masa (un T rasturnat): acesta reprezinta alimentarea (punctul cald al) tranzistorului preamplificator din audio (al 5-lea), dar, totodata, reprezinta masa circuitelor de inalta si medie frecventa (unde vin conectate toate carcasele bobinelor blindate si sasiul condensatorului variabil.

Celalalt "pol" care alimenteaza partea de inalta si medie frecventa se obtine de la emitorul stabilizatorului.

Asadar, avem mase diferite, ceea ce se observa si din faptul ca unele tensiuni sunt pozitive, altele sunt negative, dupa cum socotim punctul 'neutru".

Multumesc mult pentru sfaturi.Am rezolvat partea audio,sasiul facea scurt cu masa ,imi incingea rezistenta de 82 ohmi care alimenteaza partea de rf.Beleaua e acum alta.Circuitul de rf este foarte "lenes",prinde pe medii acele doua posturi,insa se aude foarte slab,iar pe us1 si us 2 nu prinde nimic.Daca pu semnal audio pe mufele din,urla de ma scoate afara din camera.Am inteles ceva de raa din rf si o rezistenta de polarizare,insa m-am blocat aici si nu mai stiu sa continui

[Sorin2015]

La modulatia in amplitudine (AM), adica UL, UM si US, de la iesirea din detector, prin R227=10k se preia tensiune care incarca electroliticul C253=10μF, cu o tensiune continua cu atat mai mare cu cat postul receptionat este mai tare (post local). Aceasta tensiune, prin R226=8,2k, este trimisa la baza tranzistorului T203 si produce o reactie negativa = cu cat tensiunea cu care se incarca C253 este mai mare, cu atat micsoreaza polarizarea bazei si astfel amplificarea scade pe post puternic, prevenind distorsionarea audio sau intrarea in oscilatie (fluieraturi intense). Este reglajul automat al amplificarii in medie frecventa, RAA.

Daca C253 nu mai are 10μF, ci mai putin sau foarte putin, sau nimic (nu scurtcircuit, ci lipsa capacitatii, intreruperea bornelor), atunci pe posturi slabe radioul canta frumos, dar pe post puternic deodata se aude tare de tot, foarte distorsionat si chiar fluiera continuu. Invers, daca condensatorul are o capacitate prea mare, reglarea automata a amplificarii functioneaza pe post puternic, dar prezinta inertie prea mare cand treci pe postul vecin slab (condensatorul nu se descarca suficient de rapid).

 

Polarizarea statica a acestui tranzistor se stabileste prin potentiometrul semireglabil R245=1M. astfel ca, in lipsa semnalului, tensiunea pe baza tranzistorului sa fie 1,4V, asa cum se vede pe schema. In emitor ai alt rezistor pe care se stabileste alta tensiune - si din diferenta lor rezulta polarizarea corecta a jonctiunii E-B siliciu.  Tensiunea RAA modifica tensiunea  de 1,4V. Poate fi pus un voltmetru pe C253 si se va observa pe post puternic cum se incarca cu tensiue continua.

 

La tine, daca se aude slab si doar posturi puternice, nu RAA este de vina, pentru ca, oricum C253 nu se incarca suficient - chiar poti sa-l deconectezi temporar si vei vedea ca radioul nu simte nimic.

 

Daca ai inlaturat scutcircuitul, in continuare trebuie sa masori cu voltmetrul tensiunile statice (fara post receptionat), acelea care sunt trecute pe schema. Numai dupa ce esti sigur ca aceste tensiuni sunt in regula, numai atunci treci la etapa urmatoare (cum se trasmite semnalul de medie frecvente de la intrare la detector).

 

Nu trebuie sa incerci orbeste sa invarti de miezuri, "ca sa se auda mai tare". 

Mai intai, polarizarile cu tensiuni continue. 

Trage la xerox schema (una de calitate) in format A3 si noteaza cu creionul ce masori. Pe ea iti dai seama ce piese sunt critice, care este pot duce la parametri slabi.