Doua intrebari din domeniul audio

[yo3fhm]

La 30.12.2022 la 17:28, Costa a spus:

Asta am obtinut utilizand modul stepping pt R17 intre 0-50K .

Daca ati parametrizat doar R17, atunci curba de raspuns nu va fi simulata corect, ptr. ca de fapt, acolo aveti un potentiometru. Cealalta jumatate ati pus-o la valoarea de 1 ohm, dar ganditi-va ca in realitate, jumatatea respectiva ia cu totul alte valori (diferenta de valoare fata de rezistenta totala a potentiometrului). 

Iata mai jos o comparatie intre cele doua seturi de curbe .

 

1) Prin parametrizarea valorilor doar ptr. R17, cu jumatatea cealalta a potentiometrului pusa la 1 ohm

(asa cum ati incercat):

 

2) Prin parametrizarea ambelor jumatati ale potentiometrului, una variind in functie de cealalta:

 

 

In cea de a 2a poza, curba cea mai de jos (cea de culoare maro inchis, care la 30Hz are corespondent -24dB) se obtine cand valoarea potentiometrului este impinsa la maximum (prima jumatate de sus a potentiometrului are 50K si cealalta de jos are aproape 0k).

 

Am fost curios sa studiez putin problematica loudness-ului (nu m-a interesat pana in prezent) si dupa cateva sapaturi, am gasit standardele. Mai jos aveti un articol care explica foarte lejer despre ce este vorba si ce ar trebui sa se obtina:

 

The Mysterious Loudness Control: What Does It Do?
by Steve Somers

 

Pe baza celor descrise in articol si a curbelor oferite de standardul actual ( ISO 226:2003 / Acoustics: Normal equal-loudness-level contours), am incercat o configuratie de filtru cu AO, care ofera un raspuns mai apropiat de ceea ce ar trebui sa se obtina. 

Daca veti citi cu atentie articolul de mai sus, veti observa ca in Fig 4 "Loudness function compensation range" apare o curba intrerupta, de culoare rosie. Aceea este curba teoretica de compensare (generica). Amanunte despre cum s-a ajuns la o astfel de curba, veti gasi in cadrul articolului. 

 

Mai jos va reproduc aceasi poza, in care am inserat curba de raspuns pe care am obtinut-o prin filtrul de care am pomenit mai sus ("Curba loudness cu AO", trasa de culoare mov), a carui schema o voi posta la final. 

 

 

Mie cel putin, compensarea oferita de filtrul pe care l-am folosit, mi se pare ca se apropie mai realistic de curba ideala, in comparatie cu retelele pasive de compensare pe care le-am simulat (inclusiv cea a preamplificatorului care va preocupa pe dvs.).

 

Mentionez ca printre configuratiile pe care le-am simulat, au fost si cele sugerate de colegul aurel70 in topicul (acum inchis) pe care l-ati initiat cu titlul "Amplificator audio Tehnium 5/1983" :

Cu exceptia celei din fig. b), nici una dintre celelalte nu au oferit curbe de compensare apropiate de curba ideala prezentata in articolul pe care l-am mentionat.

 

 

Si in final - schema filtrului si curbele obtinute in simulare le puteti vedea mai jos:

 

 

Graficul cu trasa roz arata variatia impedantei de intrare a montajului.

Curba Vout (trasa verde) am suprapus-o in poza preluata din articolul mentionat, folosind aplicatia GIMP.

 

La multi ani si un an cu auditii cat mai placute!

[Costa]

Multumesc mult pt munca depusa si informatiile oferite. 

Ca sa inteleg am refacut cu stepping simultan pt R17,R18 in pasi egali,,R17 crestere respectiv R18 descrestere si bifand "step all variables simultaneousy" am obtinut un grafic similar cu cel de mai sus.

In postul meu din 30 dec intrebam:
"ce rol au acele "filtre" ? de la iesirea celui de-al doilea AO (R11 C15 R12 C16 si R14 C17 R13 C18) si cum ar functiona fara acestea."
Daca acum inteleg bine ar fi ceva de genul "loudness control compensation" .
**Ezit daca sa adaug pe panoul frontal si acest P3 din schema ori sa-l las ca acum adica un SR pe cablaj ce spuneti?

Aveti dreptate,  intentia mea a fost ca in subiectul "Amplificator audio Tehnium 5/1983" sa primesc ajutor si pt partea de preamplificare fara sa mai deschid acest subiect separat.
Oricum si acolo si aici am avut multe de invatat si de corectat la vechiul meu amplificator.
**Intentionez chiar sa incerc ceva nou si am  sanse de reusita doar daca am si sprijinul vostru .

**Am acum si un osciloscop SH analog GW INSTEK GOS-6030 si o jucarie de generator de semnal cu c.i. ICL8038 ,sper sa-mi fie de folos cu ceva ajutor de la voi.
Am evidentiat cu ** acolo unde cred eu ca m-ar ajuta cel mai mult comentariile voastre.
 

[yo3fhm]

Acum 11 ore, Costa a spus:

In postul meu din 30 dec intrebam:
"ce rol au acele "filtre" ? de la iesirea celui de-al doilea AO (R11 C15 R12 C16 si R14 C17 R13 C18) si cum ar functiona fara acestea."
Daca acum inteleg bine ar fi ceva de genul "loudness control compensation" .

 

Cititi cu atentie descrierea montajului, este explicat in doua locuri din articolul original (prima pagina)...

 

Un amanunt interesant ar fi ca in timp ce acesta a aparut in Tehnium 5/1983, ei bine, in 1986 aceasi schema a preamplificatorului (identica si cu aceleasi valori ale componentelor!), este expusa la pag. 338 din volumul "Montaje cu circuite integrate analogice (Ed. Dacia, 1986)", scris de un colectiv de 3 dr. ing.: Emil Simion, Costin Miron si Lelia Feștilă .

E drept ca la cap. "Bibliografie" apare la poz.38, "Colectia Tehnium, Bucuresti, 1978-1984" 

Apropos, functiile fiecarui bloc al preamplificatorului sunt notate pe schema, in acest volum , he he.

Click pe link-ul de mai sus daca va intereseaza, veti putea descarca in format PDF cartea si verifica cele pe care le-am postat.

 

Acum 11 ore, Costa a spus:

**Ezit daca sa adaug pe panoul frontal si acest P3 din schema ori sa-l las ca acum adica un SR pe cablaj ce spuneti?

Ce sa spun ? V-as intreba daca ati stabilit clar ce functie are P3. 

Daca va raspundeti la intrebarea asta, atunci cu siguranta veti putea lua singur o decizie asupra celor ce veti face cu el.

 

Acum 11 ore, Costa a spus:

**Intentionez chiar sa incerc ceva nou si am  sanse de reusita doar daca am si sprijinul vostru .

Pai "ceva nou" = topic nou. Si probabil, ajutor in functie de problemele aparute...

Inainte de asta, ar fi bine sa terminati mai intai disectia celui de aici, ca sa lamuriti toate detaliile si astfel, sa bifati definitiv proiectul. Daca va veti apuca de mai multe, vor scadea sansele de finalizare ale celui curent.

 

Acum 11 ore, Costa a spus:

**Am acum si un osciloscop SH analog GW INSTEK GOS-6030 si o jucarie de generator de semnal cu c.i. ICL8038

,sper sa-mi fie de folos cu ceva ajutor de la voi.

Osciloscopul pare foarte misto, sa-l stapaniti sanatos !

Cat despre ajutor, acela e disponibil, dar numai dvs. stiti ce aveti nevoie, asadar va trebui sa spuneti la ce va asteptati!

 

Succes,

C.

[Costa]

Am descarcat cartea ,multumesc,am gasit montajul meu.

Desigur asa este,aveam in articolul din Tehnium denumirea de "reglaj fiziologic"- nu loudness.

Nu prea-mi fac bine lectiile...sigur nu sunteti profesor? (oricum remarcabil pt rabdare,cunostinte,tact)

 

Preamplif-ul e proiectat cu 4 potentiometre.

Initial am pus P1,2 corectoare ton, P4 volum iar pt P3 am pus SR pe cablaj.

De curant am anulat P4(volum) din pozitia prevazuta in schema si am pus un potentiometru de volum chiar la intrarea amplificatorului final cu valoarea de 20k-am scapat astfel de un fasait suparator.

Pe mufa jack- intrare semnal- am pus un alt potentiometru dublu de 20k.

Si pt ca celelalte sunt potentiometre simple,am deja pe fatada amplificatorului 7 bc...(3+3+cel dublu)

Am preferat simple pt ca pe vremuri se mai intampla ca muzica de pe benzile de casetofon ori magnetofon sa nu fie la fel pe ambele canale si se putea corecta separat.

In plus pozitionarea acestora stanga,dreapta mi-a permis sa pot avea cablurile ecranate de legatura ceva mai scurte si ordonate.

P3 ca SR actionat manual la minim nu inchide 100% volumul .

Oare P3 ar fi bine sa fie actionat in tandem cu potentiometrul de volum-adica un potentiometru dublu cu prima parte volum si partea a doua reglaj fiziologic?

 

Dupa ce am vazut reprezentarea grafica a corectorului de ton din preamplif-ul meu si cum ar trebui sa fie am inteles ca si aici ar fi o problema dar nu stiu rezolvarea.

 

Evaluarea calitatii sunetului obtinut de sistemul meu audio e subiectiva,alta metoda decat cum aud eu nu stiu,nu am la indemana si nici nu cred ca e cazul.

Sunt cam multe variabile incepand cu sursa de muzica -(arhiva personala formata mai mult din mp3-uri f putine flac,wav  ori ceva prin youtube hi-res) ,apoi calitate boxe constructie proprie si apoi calitate amplificator .

Partea de amplificator pare a fi cea mai la indemana pt a fi verificata,modificata-simulator,osciloscop.

 

Per total totusi satisfactia ca sunt facute de mine si oricand am sansa ca urmatoarea realizare sa fie mai buna-sau nu.

[icar]

Multumiri pentru carte!!

[yo3fhm]

Acum 6 ore, icar a spus:

Multumiri pentru carte!!

La multi ani! Ma bucur daca v-a fost de folos !

 

Acum 8 ore, Costa a spus:

P3 ca SR actionat manual la minim nu inchide 100% volumul .

Era de asteptat, atat timp cat capatul de jos al acestuia nu e dat direct la masa. 

E un neajuns major al solutiei respective de compensare fiziologica. 

 

P4 nu era pentru volum, ci pentru balans; in loc sa fie un singur pot. ce are cursorul la masa si capetele pe cele doua surse de semnal (left/right), autorul a ales sa implementeze un pot logaritmic care sa regleze practic nivelul de iesire pe ambele canale in mod invers (in timp ce unul e spre minim, celalalt e spre maxim si viceversa). De aceea e notat in schema "LOG+ANTILOG". 

 

Acum 8 ore, Costa a spus:

Oare P3 ar fi bine sa fie actionat in tandem cu potentiometrul de volum-adica un potentiometru dublu cu prima parte volum si partea a doua reglaj fiziologic?

Pai nu, ptr ca ati avea practic atenuari variabile duble. P3 ar reduce semnalul prima data, apoi potul de volum montat de dvs. direct la intrarea etajului final. E neergonomic si tehnic incorect.

 

Acum 8 ore, Costa a spus:

Dupa ce am vazut reprezentarea grafica a corectorului de ton din preamplif-ul meu si cum ar trebui sa fie am inteles ca si aici ar fi o problema dar nu stiu rezolvarea.

Cred ca rezolvarea ar putea veni pe 3 cai :

- continuati cercetarile si poate, in timp, sa gasiti o configuratie de compensare "fiziologica" fara pot cu priza, dar care sa ofere aceleasi avantaje (= timp cheltuit, munca de simulare, efort in plus);

- puteti testa montajul de compensare cu AO pe care l-am simulat in postarile anterioare si sa-l introduceti manual doar cand veti reduce volumul sub o limita la care perceptia spectrului in zona frecventelor joase devine inconvenabila ;

- mergeti pe varianta clasica, batatorita, a loudness-ului implementat pe un pot cu priza. In cazul asta, veti avea de cautat si cumparat un astfel de potentiometru, preferabil inca 2-3 bucati de rezerva.

 

Sau poate vreun alt coleg care a disecat mai mult solutiile alternative pentru loudness, sa va ajute cu o schema functionala.

[Costa]

De cand cu Micro Cap am uitat de pistolul de lipit . 
 Am mai incercat simulari pt corectorul de ton Baxandall  .
In postarea din 27dec graficul ideal de acolo prezinta doua zone laterale gen evantai si o zona centrala pe la aprox 7-800hz.
La mine pt joase "evantaiul" grafic e acceptabil insa pt inalte se pare ca reglajul nu functioneaza in trepte egale reprezentarea pt stepping avand o zona aglomerata median si doar doua valori pe extremele evantaiului una sus alta jos.
Nu am reusit decat sa deplasez spre dreapta zona centrala mai aproape de 1khz reducand valoarea pt R6 catre zero (R8 pe simularea mea)
Am cautat si alte scheme de preamplificatoare cu  corector de ton  si le-am incercat in simulator .
Mai e de lucru insa comparand cu ce am acum nu am gasit inca ceva mai bun.
Si pt reglajul fiziologic cam la fel .
Am facut simulari si pt etajul final si acolo se pare ca e mai bine.
Cu osciloscopul am vizualizat banda audio si distorsiunile care apar la un semnal mai mare de 150mv la intrarea in preamplif.
Potentiometru cu priza mediana nu am gasit si cred o sa raman la varianta actuala.
Ce nu am inca la amplif meu este acel releu de timp prevazut in schema din Tehnium .
Este important?

 

[yo3fhm]

Acum 1 oră, Costa a spus:

De cand cu Micro Cap am uitat de pistolul de lipit . 

 

He he. V-am avertizat asupra acestei posibile consecinte !

 

Acum 1 oră, Costa a spus:

Ce nu am inca la amplif meu este acel releu de timp prevazut in schema din Tehnium .
Este important?

 

Nu foarte tare. Deconecteaza difuzoarele in timpul impulsului de pornire, a.i. acesta sa nu se auda ca o pocnitura deranjanta (si a carei amplitudine ar putea afecta difuzoarele).

 

Succes!

 

 

[Costa]

Am sa pun comparativ simularile

pt preamplif-ul meu si cel postat de dv-stra cu ne5532.

Un comentariu ar fi binevenit.

Simulari in aceleasi conditii.

[sesebe]

Schema initiala este cu reglaj pasiv fata de masa si necesita potentioetre logaritmice,ceea ce se vede si din valorile condesatoarelor. Din cauza asta daca ai facut simularea variind cu pas egal liniile apar ingramadite pt ca variatia apare spre un capat al potentiometrului miniar.

Cealalta schema este cu retea activa in bucla de reactie si necesita potentiometre liniare.

[yo3fhm]

Acum 1 oră, Costa a spus:

Am sa pun comparativ simularile

pt preamplif-ul meu si cel postat de dv-stra cu ne5532.

Un comentariu ar fi binevenit.

Simulari in aceleasi conditii.

La prima schema (cea initiala), aveti conectata la iesire reteaua de corectie fiziologica si probabil ca se simte contributia acesteia. Eliminati-o, inchideti iesirea ultimului etaj pe o sarcina de 50K  si refaceti simularea din nou.

[Costa]

Am refacut .

E cam la fel pt ca si mai sus am facut simularea cu potentiometrul de la reglajul fiziologic aproape complet deschis pt semnalul audio ce vine din AO -pozitia opusa fata de GND.

Avem curbe multiple pt ca am potentiometre de 220k in corectorul de ton  Baxandall si cu pas de 20k rezulta 11 reprezentari grafice.

 

E posibil tot aici pe acest subiect sa va consult si pt un amplif final ?

Am muncit de doua ori,prima varianta reusita s-a blocat cumva in soft,f frustrant...

 

F utila informatia legata de potentiometre liniare sau logaritmice.

 

[yo3fhm]

La 04.01.2023 la 17:33, Costa a spus:

P3 ca SR actionat manual la minim nu inchide 100% volumul .

 

Va propun o modificare ce ar putea rezolva si aceasta problema, in mare parte. 

Ramane sa va jucati cu valorile in simulare si apoi in montajul real, pentru a mai corecta putin curbele de raspuns daca nu va multumesc asa cum sunt acum. 

Practic, fata de ceea ce aveti in prezent, pastrati P3 ca SR (semireglabil), apoi mai adaugati un SR de 10K la iesire, urmat de potentiometrul final de reglaj volum (10K log). 

 

Schema:

Din C16 puteti modifica raspunsul in zona spectrului de joase, va veti lamuri in simulare.

Modificand C17, veti altera raspunsul pe zona frecventelor inalte, daca veti simti nevoia. 

Ca mod de lucru, reduceti volumul spre minimum de confort audibil din P1, apoi stabiliti SR2 ptr inceput la valori apropiate cu cele din schema de mai sus; reglati SR1 ptr. un efect sesizabil de accentuare pe zona de joase, apoi reluati de cateva ori ciclul de mai sus (verificati inclusiv raspunsul in functie de pozitia lui P1 - volum mai mic/mai mare) a.i. sa apreciati practic cum va convine raspunsul.

Atentie la valorile lui SR2, acestea pot altera semnificativ raspunsul etajului anterior de corectie "fiziologica" (de aceea v-am recomandat sa porniti mai intai de la valorile din schema de mai sus, respectiv aprox. 8k sus si 2k spre masa).

In final, veti regla volumul doar din P1, care astfel poate reduce volumul la zero. 

 

NOTA: Experimentele de mai sus le veti derula fara a avea filtrele suplimentare conectate la iesirea preamplificatorului (hiss si rumble).

 

Iata si curbele obtinute in simulare. In partea de sus e nodul "out_fin", adica iesirea finala din P1.

Graficul de jos va arata curbele in nodul "out" (cursorul lui SR1).

 

 

Sper sa va fie de folos si sunt curios ce veti obtine practic. Ma intereseaza un feedback, probabil ar fi interesant si pentru cei care mai urmaresc topicul.

 

Succes!

Editat Ianuarie 7, 2023 de yo3fhm

[yo3fhm]

Acum 9 ore, Costa a spus:

E posibil tot aici pe acest subiect sa va consult si pt un amplif final ?

 

Exista alti colegi mult mai specializati pe zona audio, cu experienta indelungata. Ii veti gasi in sectiunea respectiva.

 

Acum 9 ore, Costa a spus:

Am muncit de doua ori,prima varianta reusita s-a blocat cumva in soft,f frustrant...

 

Detin un amplificator rusesc Lorta75-U-202 si schemele acestuia. M-am servit de el multa vreme in tinerete si am fost foarte multumit, dar l-am trecut in pivnita dupa ce am facut diverse upgrade-uri. Avea putere mica (60-70W) si un design care lasa de dorit, dar implementarea rusilor a dat rezultate foarte bune. Sound-ul era foarte placut si statea foarte bine si ca zgomot. 

 

Preamplificatorul este bazat pe 2 circuite KR544UD1 (opamp). Din pacate, datorita unui defect care a aparut in stabilizatorul ramurei negative, selectorul de surse s-a defectat, impreuna cu unul dintre opamp-uri. O vreme am folosit doar etajul final, apoi l-am depozitat in pivnita, unde a ramas pana in prezent. Intentionez sa-l repar, dar asta e un proiect care va mai astepta. 

 

Mi-am amintit in schimb de el si de cat de bine s-a comportat, asa ca am fost curios sa-i simulez partea de preamplificator (cu corectia de ton). Am fost placut surprins cand am observat curbele corectorului. 

Va postez mai jos rezultatele, pe care le puteti reproduce fara nici o problema. 

 

Schema preamplificatorului din "Lorta75-U-202" :

 

 

Schema simulata:

NOTA:

SB11 si SB13 reprezinta comutatoare care accentueaza raspunsul in zona frecventelor joase. 

SB21 si SB24 reprezinta comutatoare care accentueaza raspunsul in zona frecventelor medii/inalte. 

Cea mai simpla solutie ptr. a le simula (alegerea mea) a fost sa le inlocuiesc cu rezistori a caror valoare am schimbat-o succesiv intre 1m (1 miliohm, adica scurtcircuit) si 1gig (1 gigaohm, adica deschis).

 

Iata mai jos raspusul preamplificatorului fara nici un fel de corectii introduse (defeat):

 

 

In poza de mai jos se poate vedea raspunsul preamplificatorului + corector de ton, fara a fi introduse circuitele de accentuare prin SB11/13, respectiv SB21/24:

 

 

Iar in poza urmatoare puteti urmari raspunsul preamplificatorului + corector de ton, cu circuitele de accentuare introduse simultan:

 

 

Evident, cele de mai sus sunt simulari. Nu i-am masurat raspunsul corectorului niciodata.

Totusi, odata l-am pus pe osciloscop si o sarcina artificiala, masurandu-i puterea. A fost conform specificatiilor. 

Repet, sound-ul amplificatorului respectiv a fost placut pentru mine. Poate ca cele de mai sus sa va fie utile !

 

Succes si week-end placut!

C.

Editat Ianuarie 7, 2023 de yo3fhm

[Costa]

 

Multumesc f mult pt munca depusa.

Am simulat reg fiziologic propus v2 .

Atasez ce am obtinut comparativ cu originalul.

 

Concluzia la nivelul meu de competenta...

Functionarea ori anularea efectului de reglaj fiziologic depinde de SR1 .

In opinia mea ori renunt la acest efect de reglaj fiziologic cu SR1 pe cablaj ca acum ori trebuie sa utilizez in locul lui SR1 un potentiometru.

Am sa incerc sa simulez si preamplificatorul.