Amplificator audio Tehnium 5/1983

[Costa]

Mi-ar mai prinde bine niste raspunsuri si ca sa fie mai usor de observat intrebarile mele de cei dornici sa ajute am sa pun doar cate o singura intrebare intr-un post.

 

Acum intrebarea este :

-tensiunea de alimentare redresata si filtrata -fara stabilizare ori protectii-cu care alimentez eu etajele finale este de 2x21v si trebuia sa fie 2x27v conform schemei .

 

Cum afecteaza asta functionarea la parametrii maximi de calitate audio,privind zgomote,distorsiuni ?

Exista o plaja mai larga intre un min si un max intre care functionarea e stabila sau doar tensiunea din schema este cea optima.

Cand se modifica tensiunea de alimentare toate reglajele de curenti si tensiuni din SR trebuiesc refacute?

Presupun ca se pierde din puterea maxima ce o poate livra amplificatorul,

 

[ex.escu]

Daca sursa are tensiune mai mica scade puterea la iesire ; in mod normal pentru puterea nominala e nevoie de cca. 2x30v in gol. Tensiunea se poate mari pana la 2x35v pentru componentele din schema ,cu cresterea corespunzatoare a puterii audio dar si a puterii disipate de componente; nu e nevoie de reglaje suplimentare.

Transistorii din diferential se sorteaza dupa beta si Ube si se cupleaza termic.

[yo3fhm]

Acum 20 ore, eos a spus:

Da`i pace la amplificatoru asta si incepe unu mai modern.Am vazut aici pe forum o gramada de amplificatoare interesante.La multe din ele au colegii cablaje din ce am citit.

Exceptional indemn!

Omul vrea sa revigoreze un armasar batran, sa-si aminteasca cu placere de momentele in care l-a alergat, sa-i arate nepotelului posibilitatile de atunci fata de cele de acum, iar dvs. ii turnati o galeata de apa rece peste flacara (si asa rar intalnita) de a experimenta si de a intelege cum se putea pe vremuri cu tehnologie simpla... Nu-i pacat ? 

Chiar daca amplificatorul respectiv n-o fi o chestie ultra_hi-fi si unsa cu ulei de sarpe, Victor David a publicat o serie de articole la rubrica respectiva, care prezentau montaje chiar functionale, si care functionau foarte bine pentru vremea lor. 

 

Pe vremuri, am vrut sa construiesc si eu acest amplificator, dar din alte motive, am abordat alte scheme (nu cu mult diferite). Asa ca daca tot a fost pus pe tapet in cadrul prezentei postari, am avut curiozitatea de a simula schema, sa vad cum se "descurca" si sa verific specificatiile publicate de autor. 

Iata mai jos rezultatele (click pe poze ptr. marire).

 

1) Schema de principiu

Am alimentat la +/-33V, pentru a nu "infometa" prea tare finalii si astfel, sa aiba o rezerva mai generoasa de unde sa poata scoate putere (60W/4 ohm).

Am incercuit cu rosu etajul de protectie. Se observa ca este de fapt, deconectat de la ambii finali, astfel incat reglajele initiale sa se faca conform recomandarilor autorului initial.

 

2) Puterea de iesire

Se vede in graficul de jos ca tensiunea de iesire are un nivel de aprox. 17V RMS (efectiv).

Sau aproximativ 48V varf-la-varf. Asta corespunde unei puteri la iesire de aprox. 72W.

Cu alimentare de +/-27V, se putea obtine ceva sub 60W (cu distorsiuni nesesizabile).

 

3) Nivel de distorsiuni armonice (THD) la putere maxima: 0.09%

 

 

4) Banda la 3dB: aprox. 46KHz (!)

 

5) Castigul in tensiune si impedanta de intrare: aprox. 31dB, respectiv ~82Kohm.

 

6) Zgomotul de iesire (in banda 20Hz-20KHz):

 

Din cate vad, rezultatele simularilor se cam bat cu specificatiile publicate de autor.

Eu unul n-as trece imediat la o alta constructie, ci m-as stradui , la fel cum incearca sa faca si initiatorul acestei postari, sa inteleg cum functioneaza montajul, ce limite si probleme are, cum il pot imbunatati si la ce performante m-as putea astepta in raport cu alte montaje care indeplinesc aceasi functie.

 

Il incurajez pe colegul Costa sa nu se lase si sa incerce in continuare revigorarea amplificatorului.

Nu va suna precum un Marantz, dar cu siguranta ii va produce o bucurie enorma !

 

Cu bine,

Cezar

Editat Noiembrie 15, 2022 de yo3fhm

[DjLeco2021]

Acum 2 ore, Costa a spus:

Mi-ar mai prinde bine niste raspunsuri si ca sa fie mai usor de observat intrebarile mele de cei dornici sa ajute am sa pun doar cate o singura intrebare intr-un post.

 

Acum intrebarea este :

-tensiunea de alimentare redresata si filtrata -fara stabilizare ori protectii-cu care alimentez eu etajele finale este de 2x21v si trebuia sa fie 2x27v conform schemei .

 

Cum afecteaza asta functionarea la parametrii maximi de calitate audio,privind zgomote,distorsiuni ?

Exista o plaja mai larga intre un min si un max intre care functionarea e stabila sau doar tensiunea din schema este cea optima.

Cand se modifica tensiunea de alimentare toate reglajele de curenti si tensiuni din SR trebuiesc refacute?

Presupun ca se pierde din puterea maxima ce o poate livra amplificatorul,

 

 Teoretic pierzi din puterea maxim livrata lata de +/- 27Vcc.

Schema este destul de stabila datorita celulei duble de GCC (generator curent constant) pentru diferential si VAS, odata ce ai reglat cei 1mA diferential, 10mA VAS si circa 50mA Final, schema ar trebui sa se comporte ca si la +/- 27Vcc ca parametri, mai putin Pmax Out.

Acum 6 minute, yo3fhm a spus:

Exceptional indemn!

Omul vrea sa revigoreze un armasar batran, sa-si aminteasca cu placere de momentele in care l-a alergat, sa-i arate nepotelului posibilitatile de atunci fata de cele de acum, iar dvs. ii turnati o galeata de apa rece peste flacara (si asa rar intalnita) de a experimenta si de a intelege cum se putea pe vremuri cu tehnologie simpla... Nu-i pacat ? 

 

 

Cu bine,

Cezar

   Foarte bine spus!

Editat Noiembrie 15, 2022 de DjLeco2021

[yo3fhm]

Acum 56 minute, DjLeco2021 a spus:

odata ce ai reglat cei 1mA diferential, 10mA VAS si circa 50mA Final, schema ar trebui sa se comporte ca si la +/- 27Vcc ca parametri, mai putin Pmax Out.

Salut DjLeco, 

Asa s-a si intamplat (in simulare) 

 

Revin pentru colegul Costa cu cateva tensiuni de c.c. masurate pe schema simulata, fara semnal pe intrare si dupa reglajele descrise atat in articolul original, cat si de DjLeco. Acestea pot constitui o orientare, pentru a compara cu cele gasite in montajul actual. S-ar putea ca unele sa difere sesizabil, si atunci trebuie sa vedem care (ptr ca ar putea indica un regim de functionare gresit).

Tranzistorii T1,T2,T3 = BC547B . E loc si de mai bine, dar astia i-am avut in biblioteca. Nu m-a interesat partea de zgomot, ci doar functionarea montajului.

Valorile rezistorilor corespunzatori semireglabililor SR* au ramas fixe, a.i. sa obtin 1mA pe etajul diferential, 10mA pe T6, 48mA pe tranzistorii finali si un offset intre 8...10mV pe iesire.

Etajul de protectie l-am lasat deconectat, apoi l-am introdus, l-am reglat ca sa obtin limitare la 60W out si apoi l-am deconectat din nou (de aceea se observa si in schema ca a ramas deconectat).

 

Asadar, tensiunile: (corespunzatoare nodurilor marcate in schema simulata)

V(b1,em)=V(b2,em)= 0.61V
V(b1),V(b2)= -0.12V
V(em),V(c3)= -0.73V
V(c1),V(C2)= 32.1V
V(b3)= -31.8V
V(e3)= -32.4V
V(b3,e3)= 0.63V
V(b6)= -31.8V
V(c6)= -0.62V
V(e6)= -32.4V
V(c4)= 1V
V(c1,c4)= 31.1V
V(c4,c6)= 1.64V
V(b9,b11)= 0.6V
V(b9)= 1V
V(b11)= 0.4V
V(e11)=29mV
V(b11,e11)=0.37V 

 

Rezultate (cu alimentarea initiala la +/-27V)
Vin = 409.65mV rms
Vout = 15.152V rms
Vout/Vin = 36.98 -> G = 20*log10(36.98) = 31.3dB (f aproape de specificatiile autorului)
Pout = Vout^2/R = 57.39W

Marind Vin, puterea creste, dar finalii se satureaza. Ca atare, marirea tensiunii de alimentare rezolva problema, iar +/-33V a fost o limita acceptabila. Am obtinut astfel un output de aprox. 72W. 

 

La fel cum au spus si alti colegi, parerea mea e ca montajul merita experimentat si utilizat. 
Punerea la punct nu e dificila, dar pentru a gasi sursa brumului, e nevoie de rabdare. 

 

O intrebare: va mai aduceti aminte daca pe timpurile cand l-ati construit si exploatat, avea sau nu acest brum de care pomeniti acum? 

Editat Noiembrie 15, 2022 de yo3fhm

[Costa]

Multumesc pt incurajari si ajutor.

Este normal ca unii colegi sa propuna sa renunt si sa aleg variante mai noi,moderne,dar nu-s pt mine .

 

Amplificatorul meu cu siguranta ca nu a avut o functionare remarcabila inca de la prima pornire  si mai ales cu "boxele" f modeste avute .

Chiar daca auditia nu era grozava,ATUNCI ,era bine si asa mai ales ca se asculta la volum mic.

Aproape 40 de  ani a stat intr-un dulap scapand de cateva "reforme" majore de prin casa.

Nu urmaresc sa-l fac racheta si nici nu sunt capabil de asta,n-am nevoie de putere mare,doar de auditie rezonabil de buna la un volum potrivit intr-un apartament la bloc .

 

Am reusit sa-mi construiesc singur si 2 boxe bune plus un subwoofer ajutat de un "mentor"gasit pe net si de multe ore petrecute pe google si youtube.

 

Sunt onorat de ajutorul vostru si sunt jenat de cunostintele mele f limitate.

 

De pilda am urmatoarea dilema ,in simularea facuta de yo3fhm nu pot vizualiza schema decat f neclar si presupun ca pe baza ei as putea verifica tensiunile enumerate.

Apoi cum am mai spus deja eu am alimentat cu 2x21v si atunci nu vad cum sa utilizez datele oferite cu generozitate.

 

Azi am inlocuit mai multe componente ca sa fiu mai aproape de schema originala.

Am pus potentiometre de 100k pe intrarea etajelor finale si mufa jack 3.5mm stereo la intrarea in preamplificator pt ca sa scap de adaptorul folosit pana acum (de la din5 la jack).

 

Probabil ca ar trebui sa caut un alt transformator ca sa pot alimenta corect la 2x27v,ce ziceti?

Am sa caut si C6,C7,SR5,SR6 si am sa le montez pe cablaje,sper sa conteze.

[sonic11]

Acum 5 ore, Costa a spus:

Mi-ar mai prinde bine niste raspunsuri si ca sa fie mai usor de observat intrebarile mele de cei dornici sa ajute am sa pun doar cate o singura intrebare intr-un post.

 

Acum intrebarea este :

-tensiunea de alimentare redresata si filtrata -fara stabilizare ori protectii-cu care alimentez eu etajele finale este de 2x21v si trebuia sa fie 2x27v conform schemei .

 

Cum afecteaza asta functionarea la parametrii maximi de calitate audio,privind zgomote,distorsiuni ?

Exista o plaja mai larga intre un min si un max intre care functionarea e stabila sau doar tensiunea din schema este cea optima.

Cand se modifica tensiunea de alimentare toate reglajele de curenti si tensiuni din SR trebuiesc refacute?

Presupun ca se pierde din puterea maxima ce o poate livra amplificatorul,

 

Daca nu urmariti sa stoarceti ultimul watt nu se impune schimbarea transformatorului.

Amplificatorul realizat si reglat corect este mai mult decât ok.

Spor!

[DjLeco2021]

Eu as merge pe un potentiometru de 10kOhmi, logaritmic la volum, atenuarea frecventelor superioare la inceputul cursei fata de vol maxim, ar fi mult mai mica.

Daca exista si cu priza de loudness, cu atit mai bine, o celula de loudness face cit un EQ, cu potentiometrul deschis "citeva grade" din cursa.

 

 

[Costa]

Am ales sa pun potentiometrul la intrare amplif final dupa doua argumente.

Privind la alte scheme si avand impresia ca o parte din zgomotul era datoral unei sensibilitati exagerate privind amplificarea pe etatul de intrare si desigur modului neprofesionist al lucrarii mele si aici intra multe.

Chiar a avut efect,deci o idee buna.

Am ales cam la intamplare valoarea de 100k si in functie de ce am gasit.

Am in zona un magazin de electronice care mai vinde doar de pe stoc si altul cu preturi cam mari.

Iar pt comenzi pe net acum dupa nebunia cu black friday cam greu.

"Priza de loudness" e vorba despre asta ?

 

[aurel70]

Variante de loudness

[Costa]

Ati experimentat cel mai simplu radio cu o dioda si o galena de telefon ?
Asa m-am "imbolnavit" eu de dorinta de a experimenta montaje electronice.
Magia obtinuta prin combinarea catorva piese frumos colorate imi pare si acum din povesti.  
Cand am primit de la un prieten primul tranzistor nu stiam nimic.
Cu mult noroc am nimerit sa functioneze un radioreceptor care seara bineinteles ca avea un amalgam de posturi.
De cele mai multe ori am avut mult noroc in incercarile mele si nu au fost putine.
Regret ca am cedat presiunilor sotiei privind reformele de prin casa si am ramas fara colectia Tehnium (acum o am pe calculator de pe net) si fara unele montaje de atunci.
Inainte de a face acest amplificator tot prin anii 75-80 am mai incercat si alte montaje.
Unul dintre ele avea sunetul dupa ureche perfect.
L-am pornit si pt ca nu se auzea nimic am crezut ca nu functioneaza pana am atins intrarea
Deci stiu sigur ca se poate ,atunci din intamplare,acum poate cu ajutorul vostru.
A ajuns la un coleg de liceu.

 

Mi-am adus aminte de ce am ales aceasta schema de amplificator final din Tehnium 5/1983.
Pt simplitate,componente putine,condensatori electrolitici doar 2, deci accesibila.
Probabil ca meseriasii aleg altfel ,citind schema,verificand, calculand  si intuind destul de exact care va fi rezultatul obtinut.
Ori pe vreun soft de simulare a functionarii care desigur nu e pt incepatori

 

Bun, multumesc si pt variante de loudness,am adaugat inca ceva util la informatiile primite deja.
Cred ca e prioritar sa reusesc sa am un sunet mai curat.

 

In cautarea de erori la constructie (cu referire la amplificator final) in sinteza ar fi asa :

1-despre SR5,SR6 pe care nu le-am montat pe cablaj am aflat singur raspunsul anune ca au o influenta neglijabila asupra grupului paralel SR5,R16 respectiv SR6,R17 (formula Rt=R1XR2/R1+R2 )

2-Despre C6,C7 in schimb care nu sunt montate am sa aflu raspunsul dupa montarea lor

3-despre sursa de alimentare am intrebari 
-e suficient doar punte redresoare si filtraj conform schemei?
-marirea,dublarea cond de filtraj,adaugarea unui etaj de stabilizare cu tranzistori,adaugare de cond nepolarizati, ar avea rezultate spectaculoase privind calitatea sunetului?

4-ce verificari se mai pot face privind verificarea polarizarii corecta a tranzistoarelor(sper sa nu spun prostii) ,masurari de tensiuni cu multimetrul intre pini ?

5-ce verificari individuale simple,la indemana,se mai pot face la tranzistori cautand unul mai "zgomotos",doar prin inlocuire cu altul echivalent ?

6-cat de mult ajuta un osciloscop ? se poate identifica tranzistorul cu probleme ?
desigur ceva nou , digital , basic .

Trebuie insotit de un generator de semnal ?

7-ultima ar fi asa,un coleg din forum cu mai multe cunostinte ca mine si care are un osciloscop -locatia mea actuala este Dr.Tr.Severin

 

Am scris cam multe, sa vedem ce sanse sunt sa aveti timp si rabdare pt raspunsuri.
Multumesc.

[sonic11]

1. Prin sr5, sr6 se citeste tensiunea din R16, R17 necesara actionarii protectiei si reglajului acesteia.

2. C6, C7 introduc o intarziere ca protectia sa ramana activa si dupa scadere tensiuni pe cele doua rezistente.

3. sepoate mari capacitatea filtrajului, nu este necesara stabilizarea alimentarii.

4. Tranzistorii se pot verifica inaite de montaj pe pcb urmarind foaia de catalog si respectand ordinea pinilor.

5. Va complicati, alegeti tr. de zgomot mic.

Este destul de dificil sortarea lor dupa acest criteriu.

6. Un OSC ajuta dar trebuie sa aveti si un generator AF

Sunt la vanzari cateva, nu vatrebuie cine stie ce avion.

7. Nu va pot ajuta sunt din Dambovita.

[ex.escu]

La preamplificator , e bine sa inlocuiti circuitele 741 cu unele moderne ,gen tl081,tl071, stabile la castig unitar; asta deoarece sensibilitatea e ridicata pentru sursele moderne de semnal cu nivel de iesire ridicat.Se poate reduce sensibilitatea reducand valoarea lui r3 sau configurand primul integrat ca repetor.

Reglajul de volum fiziologic e preluat din "Stereofonia pentru radioamatori" pag.100- amplificatorul francez "elysee 20" (din 1968)dupa cursor e un potentiometru de balans de 25kohm (sarcina).

Succes.

[yo3fhm]

Acum 21 ore, Costa a spus:

De pilda am urmatoarea dilema ,in simularea facuta de yo3fhm nu pot vizualiza schema decat f neclar si presupun ca pe baza ei as putea verifica tensiunile enumerate.

[...]

Apoi cum am mai spus deja eu am alimentat cu 2x21v si atunci nu vad cum sa utilizez datele oferite cu generozitate.

[...]

4-ce verificari se mai pot face privind verificarea polarizarii corecta a tranzistoarelor(sper sa nu spun prostii) ,masurari de tensiuni cu multimetrul intre pini ?

 

Daca veti face click chiar pe poza cu schema postata de mine, ar trebui sa se mareasca. Marita, se va vedea suficient de bine ca sa puteti distinge atat valorile folosite, cat si etichetele alocate nodurilor in care am masurat tensiunile.

Verificarile polarizarilor tranzistoarelor... se pot face orientativ folosind lista generata mai jos din simulator.

Am resimulat schema ptr. alimentare la +/-21V, asa cum ati spus ca folositi.

Postez lista si comentez mai jos modul de interpretare.

 

Mai intai, verificati tensiunile dintre baze si emitoare (exprimate in volti):

V(b1,em): 0.617   V(b2,em): 0.610   V(b3,e3): 0.633     V(b6,e6): 0.631     V(b5,c6): 0.702  

V(c1,e4): 0.627   V(b9,b11): 0.609   V(b11,e11): 0.378   V(b12,vss): 0.377    V(b10,b12): 19.99  

OBS: V(b1,em) inseamna "tensiunea masurata intre nodul b1 si nodul em",

asa cum le-am etichetat pe schema postata - vedeti mai jos un exemplu:

 

 

E mai clar acum? Alt artificiu care s-ar putea sa va incurce, e faptul ca am introdus rezistorul Re1 de 1miliohm (1m), intre colectorul tranzistorului Q3 si emitoarele trz. Q1 si Q2. Motivul? Il folosesc ptr. masurarea curentului de colector al Q3 (se putea si altfel, dar am preferat in forma asta). Inserarea lui Re1 nu altereaza cu nimic functionarea montajului, dar imi permite aceasta masuratoare. Totodata, separa traseul in 2 noduri, pe care le-am marcat "em" si "c3". Potentialul acestora e identic, evident. La fel, am mai introdus in acelasi scop si Re2, etc.

 

Asadar, aveti mai jos si lista tensiunilor de pe terminalele celorlalte tranzistoare, fara semnal pe intrare si cu iesirea conectata pe sarcina de 4 ohm. Etajele de protectie sunt deconectate.

Toate masuratorile sunt realizate in raport cu masa (fata de masa).

V(c1):  20.1   V(b1): -0.125   V(em): -0.741  V(b2): -0.131
V(c3): -0.741  V(b3): -19.83  V(e3): -20.46
V(b6): -19.88  V(e6): -20.51  V(e4): 20.76  V(c4): 1.025     
V(b5): 0.066  V(c6): -0.636  V(b10): -0.626
V(b11): 0.406  V(e11): 0.028
V(c12): -0.021 V(b9): 1.01

V(b12): -20.6 V(c11): 20.9

Atentie, cele de mai sus sunt masuratori orientative. Simulatorul nu poate oferi date 100% precise. 

Cele de mai sus va pot fi utile pentru a estima daca sunteti "pe aproape" si cam atat. 

 

In continuare, incerc sa va raspund printre randurile dvs.:

 

Acum 6 ore, Costa a spus:

Ati experimentat cel mai simplu radio cu o dioda si o galena de telefon ?

Da. Cand eram in clasa a VIII-a, foloseam casti de la telefoanele publice, le adaugam dioda si doua fire. Foloseam burlanele scolii drept antena. Racaiam vopseaua ca sa ajung la metal, astfel tineam un fir in contact cu burlanul. Capatul celuilalt fir il tineam intre buze, asigurand "impamantarea"  Mama, ce meciuri mai ascultam ! Si recunosc ca mai si ciupeam ceva parale pentru uz personal, he he. Dar asta se petrecea undeva prin 1984...

 

Acum 6 ore, Costa a spus:

3-despre sursa de alimentare am intrebari 
-e suficient doar punte redresoare si filtraj conform schemei?
-marirea,dublarea cond de filtraj,adaugarea unui etaj de stabilizare cu tranzistori,adaugare de cond nepolarizati, ar avea rezultate spectaculoase privind calitatea sunetului?

a) O simulare a schemei sursei arata ca la 60mA consum pe fiecare ramura, cu filtraj de 5000uF ati avea un riplu de 0.1Vvv .

Dubland capacitatea filtrajului, se va injumatati si riplul. 

E doar o observatie seaca, nu vreau s-o leg de prezenta brumului de care va plangeti. 

Ar fi interesant de analizat frecventa brumului. Pariez ca nu e de 50Hz, ci probabil de 100Hz, sau (mai rar) de 200Hz.

Ce-ar fi sa faceti o inregistrare audio a brumului, si s-o postati aici? (folositi telefonul mobil ptr. asta, postat in apropierea boxelor). Daca o postati, voi incerca sa determin frecventa pe care apare brumul. 

De ce ar fi important? Ca sa ne facem o idee cam de unde apare.

b) adaugare de conzi nepolarizati (10nF-100nF) pe puntea redresoare compusa din cele 4 diode, ar putea ajuta in anumite conditii la micsorarea brumului, dar nu va conduce la imbunatatirea sunetului redat. Puteti incerca sa vedeti ce se intampla.

c) stabilizarea tensiunii de alimentare a amplificatorului este (in general) inutila. Configuratia este de opamp si in cazul asta intervine o proprietate numita "factor de rejectie al tensiunii de alimentare (Power Supply Rejection Ratio)" . Se exprima uzual in dB si cu cat e mai mare, cu atat mai bine. Folosind o interpretare brutala, amplificatorului din schema discutata ar trebui sa-i pese mai putin de nivelul riplului sursei de alimentare ; cu 5000uF ar trebui sa fie suficient. 

Aveti grija ca reglajul generatoarelor de curent Q3 si Q6 sa fie corect (1mA si respectiv 10mA).

 

Acum 6 ore, Costa a spus:

5-ce verificari individuale simple,la indemana,se mai pot face la tranzistori cautand unul mai "zgomotos",doar prin inlocuire cu altul echivalent ?

Dupa cum v-a raspuns si colegul sonic11, asta nu e simplu de realizat.

In principiu, ar trebui sa studiati foile de catalog ale unor tranzistoare special concepute pentru a avea un factor de zgomot cat mai mic in zona audio - apoi ar trebui imperecheate si testate. Ca idee, ati putea folosi niste socluri (pentru a schimba usor mai multi tranzistori), daca chiar doriti sa faceti "farmacie". Dar daca nu veti auzi fasait la alimentarea strict a finalului, atunci nu va mai complicati.

 

Acum 6 ore, Costa a spus:

6-cat de mult ajuta un osciloscop ? se poate identifica tranzistorul cu probleme ?
desigur ceva nou , digital , basic .

Trebuie insotit de un generator de semnal ?

 

Poate ajuta, daca aveti ceva experienta. Prezenta generatorului audio e necesara doar in anumite conditii.

In cazul de fata, fara generator, puteti folosi osciloscopul ptr. a determina daca dupa efectuarea reglajelor primare, exista sau nu exista oscilatii pe frecvente mari, inaudibile (scrie si in articol, de altfel). Asta este important, ptr. ca daca amplificatorul va auto-oscila (din cine stie ce motiv) pe frecvente inalte, se pot distruge finalii. 

Cu generator, osciloscopul se poate folosi ptr. a vizualiza , de ex., forma de unda a semnalui pe iesire, sau in anumite puncte ale amplificatorului.

 

Succes pe mai departe si toate cele bune,

Cezar

 

 

[Costa]

Multumesc tuturor pt ajutor.

Nu pot inlocui c.i.741 pt ca am utilizat un singur LM148N care contine 4x741 deci drum inchis.

Preamplif. e un subiect separat care va avea sens doar daca sunt convins ca etajele finale functioneaza cel putin bine.

 

Yo3fhm un gest f frumos sa refaci simularea ,jos palaria,acum vad f clar totul.

 

Gata cu intrebarile,o sa dureze ceva ,am sa revin cu un rezumat.

Ramane valabil apelul catre un coleg din Severin,(Branca poate?),daca detine osciloscop si are ceva timp la dispozitie.