aprinderi electronice pe mos

[miron1947]

Nu sunt prea aproape D cu G?Solutia cu bobina de inductie,atacata cu tensiunea de 350V,nu consider prea buna,stiu bobine care au cedat la aprinderea capacitiva ruseasca,care tot asa o tensiune folosea in primar.P.S.Pentru cca 210V varf in primar,am obtinut 27KV,in secundar,cu o aprindere care folosea un BU111.

[Kinetix]

Distanta minima dintre cele doua trasee este de 1mm. Oare nu e suficient? In aer, este nevoie de 1KV pentru a traversa o astfel de distanta... Iar eu lucrez cu 400 Volti max. De fapt e aceeasi distanta intre pinii tranzistorului in capsula lui.

Voi incerca totusi sa o maresc macar la 1.5-2mm.

 

Cu privire la tensiunea din primar, cred ca depinde foarte mult de izolatia si raportul de transformare al bobinei cu care se lucreaza (si care difera in functie de producator si produs). La aprinderea clasica, din cate stiu eu, tensiunea autoindusa in primar atinge frecvent 300V. Majoritatea aprinderilor inductive maresc aceasta valoare. Cunosc persoane care au facut CDI-uri cu 400, chiar 470V in primar si care lucreaza bine cu "prapaditele" de bobine de Dacie.

 

Mai am un IRF740, dar parca nu mai am curaj sa il mai montez in "distrugatorul de tranzistori"...

Totusi, nu ar merge mai sigur cu un tiristor? Numai ca nu stiu cum sa calculez componentele de comanda. Atasez o schita de principiu. Poate ma ajuta cineva sa dimensionez componentele.

 

Later Edit: Cu ajutorul unui coleg de forum, am dimesionat partea de comanda pentru tiristor si am obtinut scantei puternice de 20mm. Pentru interesati, atasez varianta care, momentan, functioneaza foarte bine.

Atentie! Asa cum este schema, scanteile obtinute sunt de tip "plasma" (groase, stralucitoare si pocnesc foarte tare). Daca se doreste obtinerea unei scantei normale de tip CDI, trebuie indepartate C3, D6 si D7.

De asemenea, modulul ridicator de tensiune trebuie prevazut cu un sistem de dezactivare a lui pe durata scanteii (de exemplu, un trigger Schmitt), pentru a nu pune iesirea puntii redresoare in scurtcircuit.

Toate cele bune.

[attachment=0]modul descarcare cu tiristor.JPG[/attachment]

[Vizitator ViorelX]

Salut baieti,Iata primul meu mesaj pe acest forum.Am facut si eu aprinderi electronice, pt motocicleta. Initial am facut una cu tranzistor 2N3055, care, cu toate ca nu e de tensiune inalta, mi-a mers f bine si am folosit-o vreme de 2 ani.Apoi, anul trecut m-am apucat sa-mi fac aprindere cu MOSFET si senzor optic. Am avut si eu aceleasi necazuri: mergea pt scurt timp, pana se strica MOSFET-ul. Am folosit IRF740 si am ars o gramada. M-am luat si eu dupa scheme din astea, in care protectia MOSFET-ului e un subiect ignorat. Toata vara m-am chinuit sa fac aprindere cu MOSFET si abia in toamna am reusit s-o fac sa mearga fara sa se arda MOSFET-ul. Pt asta am adaugat un snubber RCD.Da, mergea, dar cu performante mai slabe decat aprinderea anterioara cu 2N3055, parca mai slab si decat cu aprindere clasica. Scanteia era lunga, albastra si parea puternica, dar motorul nu mergea deloc la inaltimea asteptarilor. M-am tot gandit si am ajuns la concluzia ca snubberul, chiar daca nu ia f mult din energia scanteii, ii scurteaza durata, fiindca n-o lasa sa oscileze.Am renuntat la snubber si am pus in paralel cu bobina de inductie un condensator de 470nF, astfel incat sa se formeze un circuit oscilant. Am mai pus si o dioda rapida MUR460 intre drena MOSFET-ului si conexiunea la acest circuit oscilant, ca sa fie lasat sa oscileze liber la blocarea MOSFET-ului, fiindca altfel dioda de protectie a MOSFET-ului taie o alternanta a oscilatiei. Condensatorul de 470nF e destul de mare ca tensiunea sa nu ajunga la 400V si MOSFET-ul ramane teafar.Intr-adevar, ideea a fost buna. Aprinderea a functionat fara defecte, iar motorul, surpriza, a mers in sfarsit mai bine ca niciodata.Am facut cateva drumuri cu montajul astfel modificat, pana cand, deodata, asa nitam-nisam, s-a ars MOSFET-ul si am ramas in drum. N-am inteles de ce, nu am gasit nici o explicatie. L-am inlocuit, iar s-a ars. Am analizat cu toata atentia instalatia, m-am chinuit mult si bine si am mai ars 7 MOSFET-uri aiurea, fara sa reusesc nimic.Intr-un tarziu am renuntat la MOSFET si am pus in locul lui tranzistor bipolar MJE13005 (e mai bun 13009, dar n-am avut la indemana) si BD235. Mi-a mers f bine, parca motorul merge chiar o idee mai bine decat cu MOSFET. Numai am pierdut timpul degeaba cu MOSFET. Tot mai bun e un tranzistor bipolar potrivit, din acela care nu are dioda de protectie. Aici la aprindere, acea dioda nu ajuta deloc, ci incurca, fiindca te obliga sa pui alta dioda ca sa poata oscila circuitul oscilant.

[adrian82]

Nu sunt prea aproape D cu G?Solutia cu bobina de inductie,atacata cu tensiunea de 350V,nu consider prea buna,stiu bobine care au cedat la aprinderea capacitiva ruseasca,care tot asa o tensiune folosea in primar.P.S.Pentru cca 210V varf in primar,am obtinut 27KV,in secundar,cu o aprindere care folosea un BU111.

din cate stim asa pentru cultura generala la CDi se lucreaza in impulsuri de scurta durata pentru a nu se arde bobina in schimb la aprinderi inductieve impulsurile sunt de durata mai mare si riscul e ca bobina sa seduca in timp scurt.ViorelX circuitul oxcilant dauneaza reduceri scantei fiiindca in loc sa fie un singur impuls apar mai multe trenuri de impulsuri asta injumatatind energia la scantee. La tine a fost alta problema si anume comandarea mosului. Foloseste un circuit 555 care deschidesi inchide la primirea semnalului de la platina asa cu siguranta nu vei mai avea probleme . In loc de oxcilati montajul o sa comute la fel ca la o aprndere pe injectie tip TCI.

[adrian82]

apropo mosul se verifica usor cu ohmetru si nu se arde si anume intre drensa si sursa nu trebuie sa afiseze aparatul doar intr-o singura directie cand unele tranzistoare mos au dioda de protectie iarintre drena si poarta sursa si poarta nu trebuie sa indice absolut nimic indiferent de polaritate . Daca indica se ia bornele de pe tranzistor si se scurtcircuiteaza toate trei piciorusele si se pune din nou la masurat daca indica din nou tranzistorul e defect.

[Vizitator ViorelX]

ViorelX circuitul oxcilant dauneaza reduceri scantei fiiindca in loc sa fie un singur impuls apar mai multe trenuri de impulsuri asta injumatatind energia la scantee. La tine a fost alta problema si anume comandarea mosului. Foloseste un circuit 555 care deschidesi inchide la primirea semnalului de la platina asa cu siguranta nu vei mai avea probleme . In loc de oxcilati montajul o sa comute la fel ca la o aprndere pe injectie tip TCI.

Abia acum bag de seama ca mi-ai dat o replica.E discutabil: nu e destul sa fie puternica scanteia, ci trebuie sa aiba si durata cat mai lunga.Si sa stii ca in montajul meu MOSFET-ul e comandat chiar printr-un circuit 555 pus in conexiune de trigger-Schmitt, avand senzor optic cu fotodioda. Logic ar trebui sa mearga f bine si sa nu se strice niciodata. Practic, a mers bine cat a mers, apoi au aparut niste fenomene paranormale de s-a ars MOSFET-ul si alte 7 cu care am tot incercat sa-l inlocuiesc, dupa ce am analizat totul cu cea mai mare atentie, fara sa inteleg de ce se arde MOSFET-ul.Am ajuns la concluzia ca MOSFET-urile sunt bune, dar nu la aprindere electronica. In acest scop un tranzistor bipolar MJE13009 e mai bun decat orice MOSFET. Nu numai ca e mai fiabil, dar si pierderea de energie e mai mica.

[radu3g]

As avea si eu o intrebare: In schemele de mai sus ce rol au diodele (intr-un caz si condensatorul) dintre primarul si secundarul bobinei de inductie?

[Vizitator ViorelX]

As avea si eu o intrebare: In schemele de mai sus ce rol au diodele (intr-un caz si condensatorul) dintre primarul si secundarul bobinei de inductie?

Dupa cum spune autorul, piesele C3, D6 si D7 permit obtinerea unor scantei groase, stralucitoare, care pocnesc f tare.Explicatia este: descarcarea electrica incepe printr-o scanteie obisnuita, la tensiune f mare si curent f mic. In acelasi timp, tensiunea de autoinductie a primarului (in opozitie de faza cu cea indusa in secundar) incarca condensatorul C3 la 3-400V, prin dioda D6. In alternanta urmatoare condensatorul C3 se descarca pe bujie prin dioda D7, astfel incat descarcarea electrica initiata prin scanteie continua printr-un arc electric, de tensiune relativ joasa si curent mare. Dioda D7 este de fapt o serie de 25 diode de cate 1000V, ca sa reziste la 25kV, care apar la electrozii bujiei in faza de scanteie.

[Felis]

Schema pe care a folosito este o versiune modificata a unei vechi aprinderi electronice cu final pe tiristor (ruseasc?)cauza arderii mosurilor e mentinerea lor in saturatie prea mult timp de generatorul de impuls. pentru a folosi tiristor elimini electroliticul de filtraj de dupa punte(tiristorii raman amorsati permanent in cazul cand sunt alimentati cu curent continuu.)dar trebuie utilizat un tiristor rapid din seria celor utilizati pe finalul de linii la TV tiristorii normali degeaba ii folosesti o s? ramana amorsati prea mult timp ca element de comand? a tiristorului folosesti un diac (Dar recomand s? renunti la solutia cu transformator ridic?tor nu e cazul s? mai utilizezi asa ceva.Se utiliza doar la aprinderile cu tiristor .la aprinderile actuale si bobinele de inductie pentru aprinderi electronice e degeaba complicatia nu obtii scânteie mai puternica cel mult deteriorezi bobina de inductie prin strapungere secundar? repetat?)PS vedeti ca bobinele de inductie utilizate la aprindere clasic? pe platina nu dau rezultate prea bune cu aprindere electronica(se ard finalii din cauza curentului mare absorbit de bobina in jur de 5....8 Amperi.Pentru aprinderi electronice cautati bobine sau chopere destinate s? lucreze cu aprinderi electronice .(au alt raport primar secundar si curentul absorbit e de maxim 3 Amperi)Si inca ceva in paralel pe bobina de inductie NU AU VOIE SA FIE CAPACITORI ca la aprinderea pe platin? vor duce in scurt timp la str?pungerea tranzistorului final marind timpul de conductie.Secretul unei scântei puternice e viteza mare de rupere data de tranzistoare fa?a de platina. comanda finalului trebuie facut? doar prin intermediul unui triger altfel tranzistorul final va fi in conductie.Senzorii cei mai eficienti sunt cei prin inductie magnetic? sau senzorii hall care sunt actual si cei mai utilizati in produsele industriale.

[Vizitator ViorelX]

PS vedeti ca bobinele de inductie utilizate la aprindere clasic? pe platina nu dau rezultate prea bune cu aprindere electronica(se ard finalii din cauza curentului mare absorbit de bobina in jur de 5....8 Amperi.Pentru aprinderi electronice cautati bobine sau chopere destinate s? lucreze cu aprinderi electronice .(au alt raport primar secundar si curentul absorbit e de maxim 3 Amperi)

Ba sunt f bune si bobinele de aprindere clasica, insa depinde cum proiectezi aprinderea electronica. Daca aprinderea este cu acumulare inductiva (TCI), trebuie avuta grija ca bobina sa nu fie parcursa de curent mai mult decat e nevoie. Se masoara la osciloscop durata ei de incarcare (tipic 3-5 ms) si se face un montaj care sa temporizeze astfel durata de excitare a bobinei. Nu e f simplu, trebuie un microcontroler programat special. Daca nu, atunci macar sa nu fie excitata bobina mai mult decat intr-o aprindere clasica. Nu ca nu s-ar gasi tranzistor care sa suporte 5-8A, chiar in regim continuu (un MJE13009 face fata cu succes acestei sarcini), ci se incalzeste bobina si se consuma curent degeaba. Am vazut scheme de aprinderi TCI in care bobina sta mai tot timpul sub curent, in ideea de a acumula mai multa energie. Gresit. Dupa cele 3-5ms, ea ajunge la saturatie. Rezultatul este o crestere nesemnificativa a eficientei aprinderii, cu pretul supraincalzirii si distrugerii bobinei.Daca aprinderea este cu acumulare capacitiva (CDI), nici nu se pune problema ca bobina ar fi suprasolicitata.Da, sunt bobine special facute pt aprinderi electronice, dar depinde pt ce fel de aprindere. In general pt aprinderi CDI se fac bobine speciale, care sunt in general mai mici, au spire mai putine, inductanta mai mica (pt a se face economie de material). Ideea este ca inductanta mica a bobinei e compensata prin capacitatea ei de a se incarca la curent mult mai mare (avand rezistenta mica). Dar numai in impulsuri f scurte, atat cat e necesar. Asemenea bobina speciala nu trebuie pusa la o aprindere clasica sau TCI pt ca se poate distruge ea, sau instalatia electrica.

Si inca ceva in paralel pe bobina de inductie NU AU VOIE SA FIE CAPACITORI ca la aprinderea pe platin? vor duce in scurt timp la str?pungerea tranzistorului final marind timpul de conductie.Secretul unei scântei puternice e viteza mare de rupere data de tranzistoare fa?a de platina. comanda finalului trebuie facut? doar prin intermediul unui triger altfel tranzistorul final va fi in conductie.Senzorii cei mai eficienti sunt cei prin inductie magnetic? sau senzorii hall care sunt actual si cei mai utilizati in produsele industriale.

Si aici gresesti. Ba chiar trebuie folosite condensatoare, pt a limita cresterea tensiunii de autoinductie.Da, au tranzistoarele viteza mare de comutare (cele de comutatie), chiar prea mare, tocmai de aceea circuitul final trebuie astfel proiectat, incat comutarea sa nu fie prea rapida, ca sa nu creasca prea mult tensiunea de autoinductie. E suficient sa fie lasata sa creasca pana pe la 350-400V, cu conditia ca si tranzistorul sa suporte aceasta tensiune. Pt asta chiar trebuie sa folosesti un condensator dimensionat adecvat, pus in paralel cu bobina sau cu terminalele de comutatie ale tranzistorului. Dar atentie. Tranzistorul nu trebuie sa aiba dioda de protectie antiparalela (cum au prin constructie mai toate MOSFET-urile si unele tranzistoare bipolare de comutatie). In caz contrar, acea dioda taie o alternanta a oscilatiilor bobinei de inductie + condensator si se poate si distruge (sunt patit).

[Felis]

Distanta minima dintre cele doua trasee este de 1mm. Oare nu e suficient? In aer, este nevoie de 1KV pentru a traversa o astfel de distanta... Iar eu lucrez cu 400 Volti max. De fapt e aceeasi distanta intre pinii tranzistorului in capsula lui.

Voi incerca totusi sa o maresc macar la 1.5-2mm.

 

Cu privire la tensiunea din primar, cred ca depinde foarte mult de izolatia si raportul de transformare al bobinei cu care se lucreaza (si care difera in functie de producator si produs). La aprinderea clasica, din cate stiu eu, tensiunea autoindusa in primar atinge frecvent 300V. Majoritatea aprinderilor inductive maresc aceasta valoare. Cunosc persoane care au facut CDI-uri cu 400, chiar 470V in primar si care lucreaza bine cu "prapaditele" de bobine de Dacie.

 

Mai am un IRF740, dar parca nu mai am curaj sa il mai montez in "distrugatorul de tranzistori"...

Totusi, nu ar merge mai sigur cu un tiristor? Numai ca nu stiu cum sa calculez componentele de comanda. Atasez o schita de principiu. Poate ma ajuta cineva sa dimensionez componentele.

 

Later Edit: Cu ajutorul unui coleg de forum, am dimesionat partea de comanda pentru tiristor si am obtinut scantei puternice de 20mm. Pentru interesati, atasez varianta care, momentan, functioneaza foarte bine.

Atentie! Asa cum este schema, scanteile obtinute sunt de tip "plasma" (groase, stralucitoare si pocnesc foarte tare). Daca se doreste obtinerea unei scantei normale de tip CDI, trebuie indepartate C3, D6 si D7.

De asemenea, modulul ridicator de tensiune trebuie prevazut cu un sistem de dezactivare a lui pe durata scanteii (de exemplu, un trigger Schmitt), pentru a nu pune iesirea puntii redresoare in scurtcircuit.

Toate cele bune.

[attachment=0]modul descarcare cu tiristor.JPG[/attachment]

Tu uiti o singura caracteristic? de baz? la mosfeturi si anume impedanta acelui dispozitiv care se cifreaz? la ordinul zecilor sau sutelor de megaohmi fata de bipolare care se invart in jurul de cateva zeci de kiloohmi.La asemenea impedante curentul de fug? e catratofal (e suficient sa tina saturat mosul suficient timp sa se distrug?)PS studiaza documentatie cu surse in comutatie si vezi oscilogramele

[Felis]

PS vedeti ca bobinele de inductie utilizate la aprindere clasic? pe platina nu dau rezultate prea bune cu aprindere electronica(se ard finalii din cauza curentului mare absorbit de bobina in jur de 5....8 Amperi.Pentru aprinderi electronice cautati bobine sau chopere destinate s? lucreze cu aprinderi electronice .(au alt raport primar secundar si curentul absorbit e de maxim 3 Amperi)

 

Ba sunt f bune si bobinele de aprindere clasica, insa depinde cum proiectezi aprinderea electronica. Daca aprinderea este cu acumulare inductiva (TCI), trebuie avuta grija ca bobina sa nu fie parcursa de curent mai mult decat e nevoie. Se masoara la osciloscop durata ei de incarcare (tipic 3-5 ms) si se face un montaj care sa temporizeze astfel durata de excitare a bobinei. Nu e f simplu, trebuie un microcontroler programat special. Daca nu, atunci macar sa nu fie excitata bobina mai mult decat intr-o aprindere clasica. Nu ca nu s-ar gasi tranzistor care sa suporte 5-8A, chiar in regim continuu (un MJE13009 face fata cu succes acestei sarcini), ci se incalzeste bobina si se consuma curent degeaba. Am vazut scheme de aprinderi TCI in care bobina sta mai tot timpul sub curent, in ideea de a acumula mai multa energie. Gresit. Dupa cele 3-5ms, ea ajunge la saturatie. Rezultatul este o crestere nesemnificativa a eficientei aprinderii, cu pretul supraincalzirii si distrugerii bobinei.

Daca aprinderea este cu acumulare capacitiva (CDI), nici nu se pune problema ca bobina ar fi suprasolicitata.

Da, sunt bobine special facute pt aprinderi electronice, dar depinde pt ce fel de aprindere. In general pt aprinderi CDI se fac bobine speciale, care sunt in general mai mici, au spire mai putine, inductanta mai mica (pt a se face economie de material). Ideea este ca inductanta mica a bobinei e compensata prin capacitatea ei de a se incarca la curent mult mai mare (avand rezistenta mica). Dar numai in impulsuri f scurte, atat cat e necesar. Asemenea bobina speciala nu trebuie pusa la o aprindere clasica sau TCI pt ca se poate distruge ea, sau instalatia electrica.

 

Si inca ceva in paralel pe bobina de inductie NU AU VOIE SA FIE CAPACITORI ca la aprinderea pe platin? vor duce in scurt timp la str?pungerea tranzistorului final marind timpul de conductie.Secretul unei scântei puternice e viteza mare de rupere data de tranzistoare fa?a de platina. comanda finalului trebuie facut? doar prin intermediul unui triger altfel tranzistorul final va fi in conductie.Senzorii cei mai eficienti sunt cei prin inductie magnetic? sau senzorii hall care sunt actual si cei mai utilizati in produsele industriale.

 

Si aici gresesti. Ba chiar trebuie folosite condensatoare, pt a limita cresterea tensiunii de autoinductie.

Da, au tranzistoarele viteza mare de comutare (cele de comutatie), chiar prea mare, tocmai de aceea circuitul final trebuie astfel proiectat, incat comutarea sa nu fie prea rapida, ca sa nu creasca prea mult tensiunea de autoinductie. E suficient sa fie lasata sa creasca pana pe la 350-400V, cu conditia ca si tranzistorul sa suporte aceasta tensiune. Pt asta chiar trebuie sa folosesti un condensator dimensionat adecvat, pus in paralel cu bobina sau cu terminalele de comutatie ale tranzistorului. Dar atentie. Tranzistorul nu trebuie sa aiba dioda de protectie antiparalela (cum au prin constructie mai toate MOSFET-urile si unele tranzistoare bipolare de comutatie). In caz contrar, acea dioda taie o alternanta a oscilatiilor bobinei de inductie + condensator si se poate si distruge (sunt patit).

E bine ca tu deja ii contrazici pe toti producatorii de aprinderi electronice(la bipolare se poate pune un c de intre 10....100 de nanofarazi.La mosfet valoarea trebuie sa fie 1/100 fa?a de bipolare pentru protectia tz se mai pune o rezisten?a de desc?rcare dar nu un c de o valoare asa de mare PS prima mea aprindere cu ruptor electronic am realizat-o in 1981 si acea aprindere am vazut-o functionand si in 2002 singurele componente care le-a schimbat proprietarul in acest timp au fost capacul de delco si fisele)Între timp în ultimii 10 ani am avut de depanat o multime de calculatoare de motor si aprinderi ale diferitilor producatori de masini. cei mai raspanditi producatori sunt Bosch,remix,magneti mareli.(nu stiu unde ai vazut tu alternanta negativa intrun circuit in comutatie.)Dac? vrei intradevar sa intelegi fenomenul studiaza sursele in comutatie si caietele service ale lor fii foarte atent la oscilograme .Daca ar fi cum spui tu nici o sursa în comutatie sau final de linii nu ar utiliza tranzistori cu dioda si rezisten?a incorporata(exact lipsa lor duce la distrugerea tranzistorilor.Rolul acelei diode si a rezistorului este sa ajute la blocarea tranzistorului mai rapid(trecerea in saturatie se face mai rapid decât blocarea la modelele fara dioda)Apropo echvalentul francez al daciei 1300 a fost renault 12 si modelele franceze au folosit delco inductiv si aprindere electronic? (daca puneti mana pe asa ceva puteti monta pe dacie fara nici un fel de modificari tot sistemul)Aprinderile cu acumulare capacitiv? producatorii au renun?at inca in anii 60 sa le mai utilizeze din cauza neajunsurilor majore (condensatori nepolarizati de capacitate si tensiune relativ mare mare)

[Felis]

Salut.Nu stiu cum se verifica un MOSFET... M-am ferit sa pun ohmetrul pe el pentru ca stiam ca sunt tare sensibili la strapungere...Se face la fel ca la bipolari sau cum?Mersi mult.

http://www.tpub.com/content/neets/14193 ... 193_65.htm

masuratorile cu ohmetrul la mosfeturi nu sunt edificatoare dar pot da o informatie daca e sau nu ars dar nu pot demonstra si daca mosul respectiv e functional pentru a afla acel lucru se poate improviza rapid un mic tester (echivalentul betametrului pentru bipolare in varianta mos)

[Vizitator ViorelX]

E bine ca tu deja ii contrazici pe toti producatorii de aprinderi electronice(la bipolare se poate pune un c de intre 10....100 de nanofarazi.La mosfet valoarea trebuie sa fie 1/100 fa?a de bipolare pentru protectia tz se mai pune o rezisten?a de desc?rcare dar nu un c de o valoare asa de mare PS prima mea aprindere cu ruptor electronic am realizat-o in 1981 si acea aprindere am vazut-o functionand si in 2002 singurele componente care le-a schimbat proprietarul in acest timp au fost capacul de delco si fisele)Între timp în ultimii 10 ani am avut de depanat o multime de calculatoare de motor si aprinderi ale diferitilor producatori de masini. cei mai raspanditi producatori sunt Bosch,remix,magneti mareli.(nu stiu unde ai vazut tu alternanta negativa intrun circuit in comutatie.)Dac? vrei intradevar sa intelegi fenomenul studiaza sursele in comutatie si caietele service ale lor fii foarte atent la oscilograme .Daca ar fi cum spui tu nici o sursa în comutatie sau final de linii nu ar utiliza tranzistori cu dioda si rezisten?a incorporata(exact lipsa lor duce la distrugerea tranzistorilor.Rolul acelei diode si a rezistorului este sa ajute la blocarea tranzistorului mai rapid(trecerea in saturatie se face mai rapid decât blocarea la modelele fara dioda)Apropo echvalentul francez al daciei 1300 a fost renault 12 si modelele franceze au folosit delco inductiv si aprindere electronic? (daca puneti mana pe asa ceva puteti monta pe dacie fara nici un fel de modificari tot sistemul)Aprinderile cu acumulare capacitiv? producatorii au renun?at inca in anii 60 sa le mai utilizeze din cauza neajunsurilor majore (condensatori nepolarizati de capacitate si tensiune relativ mare mare)

Nu contrazic pe nimeni, vorbesc din concluziile propriilor mele experiente.In primul rand, cand se foloseste un tranzistor, oricare ar fi aplicatia, trebuie studiate cu atentie caracteristicile sale. Importanta este indeosebi acea SOA (safe operating area) data de producator in fisa de catalog. Acolo vezi in ce conditii de curent-tensiune-durata de impuls poate lucra un tranzistor in siguranta.Apoi, fiecare aplicatie are specificul ei. La aprinderea electronica impulsul de tensiune inalta care apare in urma comutarii trebuie lasat sa evolueze astfel: sa creasca pana pe la 3-400V (nu mai mult, ca sa nu se distruga tranzisotrul sau bobina), apoi sa scada si sa treaca si in alternanta negativa, pe cat posibil. Drept comutator e f potrivit un tranzistor bipolar MJE13009. Am incercat cu MOSFET IRF7400, dar am renuntat, fiindca acea dioda de protectie incorporata incurca lucrurile: taie alternanta negativa si scurteaza scanteia.Punand un condensator adecvat (la mine de 470nF) impulsul de tensiune inalta se dezvolta atata cat trebuie ca sa nu se distruga tranzistorul de 400V, fara sa fie nevoie de dioda de protectie.In alte aplicatii, impulsul de supratensiune care apare la comutarea cu sarcina inductiva trebuie suprimat de dioda de protectie.Am studiat si experimentat si surse de comutatie (convertoare Buck si Boost) si m-am lamurit care sunt problemele si acolo. E altceva decat la o aprindere.Si ma surprinde ca spui ca s-a renuntat inca din 1960 la folosirea aprinderilor capacitive, datorita neajunsurilor lor. Eu stiu ca dimpotriva, mai demult se faceau doar aprinderi CDI, fiindca TCI nu se puteau face fiindca nu existau tranzistoare de comutatie de tensiune suficient de mare (400V). Apoi s-au raspandit si aprinderile TCI, dar in momentul actual tot cele de tip CDI sunt preferate, fiindca au niste avantaje majore.

[Felis]

E bine ca tu deja ii contrazici pe toti producatorii de aprinderi electronice(la bipolare se poate pune un c de intre 10....100 de nanofarazi.La mosfet valoarea trebuie sa fie 1/100 fa?a de bipolare pentru protectia tz se mai pune o rezisten?a de desc?rcare dar nu un c de o valoare asa de mare PS prima mea aprindere cu ruptor electronic am realizat-o in 1981 si acea aprindere am vazut-o functionand si in 2002 singurele componente care le-a schimbat proprietarul in acest timp au fost capacul de delco si fisele)Între timp în ultimii 10 ani am avut de depanat o multime de calculatoare de motor si aprinderi ale diferitilor producatori de masini. cei mai raspanditi producatori sunt Bosch,remix,magneti mareli.(nu stiu unde ai vazut tu alternanta negativa intrun circuit in comutatie.)Dac? vrei intradevar sa intelegi fenomenul studiaza sursele in comutatie si caietele service ale lor fii foarte atent la oscilograme .Daca ar fi cum spui tu nici o sursa în comutatie sau final de linii nu ar utiliza tranzistori cu dioda si rezisten?a incorporata(exact lipsa lor duce la distrugerea tranzistorilor.Rolul acelei diode si a rezistorului este sa ajute la blocarea tranzistorului mai rapid(trecerea in saturatie se face mai rapid decât blocarea la modelele fara dioda)Apropo echvalentul francez al daciei 1300 a fost renault 12 si modelele franceze au folosit delco inductiv si aprindere electronic? (daca puneti mana pe asa ceva puteti monta pe dacie fara nici un fel de modificari tot sistemul)Aprinderile cu acumulare capacitiv? producatorii au renun?at inca in anii 60 sa le mai utilizeze din cauza neajunsurilor majore (condensatori nepolarizati de capacitate si tensiune relativ mare mare)

Nu contrazic pe nimeni, vorbesc din concluziile propriilor mele experiente.In primul rand, cand se foloseste un tranzistor, oricare ar fi aplicatia, trebuie studiate cu atentie caracteristicile sale. Importanta este indeosebi acea SOA (safe operating area) data de producator in fisa de catalog. Acolo vezi in ce conditii de curent-tensiune-durata de impuls poate lucra un tranzistor in siguranta.Apoi, fiecare aplicatie are specificul ei. La aprinderea electronica impulsul de tensiune inalta care apare in urma comutarii trebuie lasat sa evolueze astfel: sa creasca pana pe la 3-400V (nu mai mult, ca sa nu se distruga tranzisotrul sau bobina), apoi sa scada si sa treaca si in alternanta negativa, pe cat posibil. Drept comutator e f potrivit un tranzistor bipolar MJE13009. Am incercat cu MOSFET IRF7400, dar am renuntat, fiindca acea dioda de protectie incorporata incurca lucrurile: taie alternanta negativa si scurteaza scanteia.Punand un condensator adecvat (la mine de 470nF) impulsul de tensiune inalta se dezvolta atata cat trebuie ca sa nu se distruga tranzistorul de 400V, fara sa fie nevoie de dioda de protectie.In alte aplicatii, impulsul de supratensiune care apare la comutarea cu sarcina inductiva trebuie suprimat de dioda de protectie.Am studiat si experimentat si surse de comutatie (convertoare Buck si Boost) si m-am lamurit care sunt problemele si acolo. E altceva decat la o aprindere.Si ma surprinde ca spui ca s-a renuntat inca din 1960 la folosirea aprinderilor capacitive, datorita neajunsurilor lor. Eu stiu ca dimpotriva, mai demult se faceau doar aprinderi CDI, fiindca TCI nu se puteau face fiindca nu existau tranzistoare de comutatie de tensiune suficient de mare (400V). Apoi s-au raspandit si aprinderile TCI, dar in momentul actual tot cele de tip CDI sunt preferate, fiindca au niste avantaje majore.

sa stii ca s-au facut si aprinderi pe tuburi urmate de tiristoare si in final cele pe tranzistoare(eu am avut ocazia sa le vad pe toate in actiune si sa depanez)acum se utilizeaz? circuite hibride de aprindere majoritatea fiind cu final pe mos.sunt incorporate deja in chopere .La mercedes si BMW sunt chopere independente pe fiecare piston,la citroen, peugeot sunt grupate cate 2 sau 4 intr-un singur bloc.nu mai exista fise practic bujia se introduce în choper direct.in chpere venind doar comenzile de la calculatorul masinii .Iar aprinderi capacitive s-au facut si cu oscilator pe baza de eclator choperele la aprinderile moderne au rezistenta in primar de 0,4....0.8 ohmi si secundarul de 12000.......20000 ohmi[am intâlnit mercedes cu injectie benzina calculatorul de injectie cu tranzistori pe germaniu si aprinderea pe tub final de aprindere PL 500 (nu mai zic calculatorul de injectie era de dimensiunea unui mic dulap dar asta e ,era realizat cu componente discrete totul si era si ditamai babaul de motor un 8v)La motoarele moderne sa stii ca se practica metoda scânteii duale(prima in faza de precomprimare a amestecului(incalzeste amestecul prin aprindere partiala)si a doua la sfarsitul compresiei (cand se face arderea completa a amestecului(De ex Mercedesul M clase are 2 bujii pe cilindru si e pretentios foc la tipul de bujii si calitatea lor imediat raporteaza eroare daca bujiile nu sunt de tipul potrivit sau nu sunt identice la caracteristici amândoua(apare mesajul rateu la aprindere si iti da chiar si cilindrul la care ai problema)PS importanta nu este rezisten?a in primar ci inductanta (se masoara in henry)si raportul primar secundar(o bobin? realizata cu aceiasi numar de spire dar realizata pe miezuri diferite va avea inductanta diferita.(bobinele vechi utilizate la dacie sunt cu miez deschis pe tole de ferosiliciu.cele actuale se realizeaz? pe miezuri de ferita tip oala de aici rezultând economie de materiale(cupru in special)) Te sfatuiesc sa studiezi surse in comutatie serioase nu jucarelele alea incearca sa vezi seria de surse in comutatie pe tranzistoare si ulterior pe integrate utilizate in TV inclusiv functionarea finalului de linii din TV pe CRT.Avantajele sistemelor capacitive sunt doar in cazul puterilor mici la puteri mari devin mai avantajoase sistemele inductive