REVOX A77

[darius_bv]

REVOX A77 este un magnetofon legendar pentru uz semi-profesional proiectat de Will Studer si construit intre 1967-1977 in Elvetia si Germania. Sincer sa fiu, desi mi-a luat 3 luni sa-l reconditionez, a fost o placere sa lucrez la el pentru ca in acest magnetofon simplitatea este ridicata la nivel de arta atat in ceea ce priveste partea mecanica cat si in conceptia schemei electronice. Este direct-drive (singura curea e cea de la contorul benzii) motoarele nu au nevoie de intretinere (scrie in cartea tehnica a magnetofonului), sasiul e turnat din aluminiu, foarte solid. Ce am remarcat este ca pistele capetelor magnetice erau uzate perfect uniform, atat de bine ruleaza banda pe ghidaje; n-am intalnit niciodata vreun magnetofon la care uzura intrefierului celor doua piste sa fie egala. Uzura uniforma garanteaza o durata de viata mare a capetelor, practic nu mai au nevoie de slefuire pentru ca pistele suna la fel de bine. Placile electronice sunt concepute pe module instalate in sloturi pe o “placa de baza”, fiind foarte usor de verificat si depanat. Informatii despre REVOX A77 sunt destule pe net, pentru cine este interesat, nu are rost sa va irosesc timpul, asa ca trec la ceea ce am facut. 
La partea mecanica am desfacut fiecare motor si mecanism, le-am curatat si gresat, am inlocuit rulmentul ghidajului stang si am montat un rulment identic si la ghidajul drept, care initial avea o rola fixa. Am rectificat foarte putin rola presoare verificand in permanenta fluctuatiile mecanice prin monitorizarea defazajului intre canalele stanga-dreapta, cu osciloscopul in mod X-Y si aparatul pe inregistrare semnal sinusoidal de 10KHz. Am inlocuit capetele 2T cu unele mai putin uzate 4T. Alinierea am facut-o cu o banda originala BASF, dupa metoda descrisa anterior, astfel incat defazajul maxim intre canale este mai mic de 20-30grade. 
La partea electronica a fost mult de lucru, pentru ca am vrut sa scot nu doar maximul posibil dupa datele din cartea tehnica, ci mai mult. In primul rand, am verificat toti condensatorii electrolitici si cei fixi de valori mai mari. Am fost placut surprins sa vad ca cei mai multi masurau foarte bine dupa 50 de ani! Nu a fost nevoie sa inlocuiesc decat vreo 5 electrolitici (doi cu tantal), in schimb am inlocuit toti condensatorii de defajaz de 0.47uF/150V din alimentarea motoarelor bifazice ale rolelor. Acestia provoaca binecunoscuta salata de banda magnetica atunci cand se strapung, lucru consacrat deja la acest model. I-am inlocuit cu WIMA MKP, nu mai au moarte. Surprinzator este ca toti condensatorii fixi de valori mici, originali, sunt tot WIMA si masoara perfect. Nu m-am atins de tranzistoare, sunt BC109C, 178, 108, etc, capsula metalica cu pini auriti, e un sacrilegiu sa-I inlocuiesti. Si cand ma gandesc ca pe net sunt KIT-uri de “upgrade” pentru REVOX A77 care includ toti condensatorii, semireglabilii si tranzistoarele!!! Mai mare tampenie nu se poate face, pe bune! Dar ce te mai mira la prostimea care crede orice vrajeala de pe net… Semireglabilii au nevoie doar de o gresare cu un spray bun, atat, la fel si potentiometrii. 
Alt fapt remarcabil: componentele cu picioruse lungi sunt montate in asa fel incat e imposibil sa faca vreodata contact rece: pinii trec de pe Top pe Bottom, fac o bucla stransa si se intorc prin aceeasi gaura pe Top, apoi sunt lipiti. Si sa dezlipesti componenta presupune un efort suplimentar, ce sa mai vorbim de contacte imperfecte! 
Am inlocuit totusi cateva rezistente din divizoarele de semnal, pentru ca am vrut semnale perfect egale stanga-dreapta. Toate rezistentele originale au toleranta de 5% si masoara perfect. Am mai ponderat putin un galet din potentiometrul de Balans, tot din acelasi motiv. 
Pentru a reduce si mai mult zgomotul, am pus in toate modulele condensatoare de decuplare suplimentare de 1uF/MKP Philips si am suplimentat cateva valori ale filtrajelor din etajul de alimentare.  
Pentru ca VU-metrele se aprindeau si functionau doar pe inregistrare, am conceput un amplificator cu operationale cu aceeasi caracteristica Bode ca si amplificatorul pentru VU-metre original, astfel ca acum VU-metrele functioneaza perfect si pe redare si se poate masura nivelul semnalului inainte si dupa inregistrare. Cu niste LED-uri albe am iluminat cat mai uniform scala VU-metrelor, iar pe inregistrare se aprind si beculetele originale si nuanteaza in portocaliu scalele. Arata foarte frumos. 
Atasez cateva fotografii. 
Voi reveni intr-o postare viitoare cu teste de functionare si reglaje. 
Numai bine tuturor!
 

[franzm]

A77 n-a fost proiectat de Willi Studer, ci de catre un colectiv de proiectanti, printre care Guido Besimo, Paul Zwicky si Ernst Unterluggauer.

Aveti mare grija când demontati ghidajele, sa nu încurcati saibele distantiere. Au grosimi diferite.

BC109 a fost ales ca fiind optim în momentul respectiv (performanta / pret / obtenabilitate). (Nici nu prea exista alternativa din productie europeana.) Între timp au aparut altele mai performante, care n-au fost ocolite nici de Studer. Dar esentiale sunt schemele gândite de proiectanti, nu componentele "fancy". Si capetele.

[darius_bv]

Multumesc pentru informatii! Aveam tranzistoare BC549C, parametrii sunt aproape identici cu BC109C, dar sunt convins ca tranzistoarele cu capsula metalica sunt mai bune decat cele din plastic in ceea ce priveste factorul de zgomot. Am gasit pe net SS9104 cu factor de zgomot de 0.9-10dB, dar la o asemenea dispersie a parametrilor prefer 1.5-4dB cat are BC109C. Caracteristicile de transfer ale amplificatoarelor de redare-inregistrare nu difera cu mai mullt de 0.5dB in toata banda, asa ca o imperechere a tranzistoarelor dupa hfe era o alta bataie de cap. Pe de alta parte, majoritar este zgomotul benzii, nu cel al amplificatoarelor. 

Sunt cateva aspecte remarcabile la proiectarea schemelor. Capetele de redare sunt cuplate galvanic print-o masa virtuala cu potentialul ridicat la nivelul tensiunii Vbe a primului tranzistor, eliminand astfel condensatorul de cuplaj. Balansul se face prin modificarea reactiei negative a ultimului amplificator de semnal mic, nu clasic cu potentiometre antiparalel. Stabilizarea turatiei motoului cabestan este facuta cu un amplificator de curent continuu controlat de un tahometru care citeste turatia motorului, diferentele fiind detectate cu un discriminator de raport, bucla de reactie inchizandu-se prin infasurarea de comanda a motorului bifazic. Este remarcabila stabilitatea turatiei cu temperatura si tensiunea de alimentare. Mai mentionez gama dinamica mare (6V maxim, 50mV nivel normal) obtinuta cu amplificatoare in clasa A si generatoare de curent constant ca sarcina. Alt aspect esential este, asa cum mentiona @franzm calitatea capetelor. Sunt foarte late, ceea ce ajuta la redarea frecventelor foarte joase si totodata rezista mai mult la uzura benzii. Comparativ, fata de capetele de Teac, au latimea aproape dubla. 

 

[franzm]

Vad ca aveti un model relativ timpuriu, fabricat în Elvetia. Ce motoare are? Pabst sau din productie proprie?

[darius_bv]

Motoarele rolelor sunt de tipul RO20.80.6.268/350 EeM, 110V/50Hz, fabricate in 09/66. Pe motorul cabestan s-ar putea sa fie inscriptionat tipul undeva pe laterala, cand il mai deschid va pot spune tip sunt. 

Tot respectul pentru dumneavoastra, ati lucrat mult cu asemenea echipamente! De saibele ghidajelor stiam, m-am documentat mult inainte de a ma apuca de lucru. Initial l-am tratat cu mai putin interes, dar dupa ce i-am citit istoria, pur si simplu m-am entuziasmat! Am avut de lucru la saibele rolei presoare, una din cele doua din teflon a disparut de la uzura si-a trebuit sa-i confectionez alta masuata la zecime de mm, ca sa elimine jocul si sa nu franeze. 

Ma gandesc sa-i fac si o carcasa din lemn, magnetofonul are o carcasa metalica fara manere, fiind construit pentru a fi montat in rack. 

 

 

 

[darius_bv]

O alta imbunatatire adusa a fost instalarea unui filtru EMI chiar sub motorul rolei din stanga. Atasez cateva masuratori facute inainte si dupa instalarea filtrului, de unde se observa scaderea zgomotului cu aproximativ 8dB in banda 20Hz~5KHz. Magnetofonul nu are impamantare, pentru a se evita buclele de masa create prin cablurile de semnal. 

[darius_bv]

Aceasta este schema VU-metrului construit pentru a fi functional si pe redare, nu doar pe inregistrare, cum a fost conceput magnetofonul. Releul conecteaza VU-metrele pe amplificatorul de inregistrare (schema originala) sau pe semnalul de redare, in functie de comanda primita printr-o fotodioda montata pe axul butonului de intrare-iesire semnal. Releul este comandat printr-un Trigger Schmidt cu fotodioda si LED. 

amp VUmetru Revox.pdf

[sesebe]

Da ce bine arata..........!!!!!!

[darius_bv]

Ar fi trebuit sa-i fac poze la lumina naturala... Mai am de polishat panoul frontal, are cateva mici zgarieturi de la role, inca nu m-am decis cum sa fac. 

Mai jos sunt cateva masuratori, prima este de calibrare si reprezinta semnalul de intrare, urmatoarele doua sunt caracteristicile de iesire pentru doua benzi, ORWO si AGFA. 

Calibrarea este stufoasa, dar bine gandita. Initial se facea urmarindu-se ca factorul maxim de distorsiuni la iesire sa fie mai mic de 2%. Ulterior, odata cu evolutia benzilor magnetice, calibrarea se facea cu banda de test, nivelul de referinta pentru 0dB (775mV iesire) fiind de 257nWb/m. VU-metrele masoara nivelul maxim de +3dB. Testul final este ca la +6dB iesire distorsiunile sa fie sub 2% (la acest aparat sunt sub 1.5%). 

 

[darius_bv]

In timpul testelor am observat ca la comutarea intre INPUT si NAB/IEC ( semnal de intrare/semnal de iesire de pe banda) apare o fluctuatie a nivelului semnalului inregistrat de aproximativ 1dB. Este greu de sesizat din auditie, dar pe osciloscop se observa imediat diferenta. 
Problema tine doar de proiectarea echipamentului. Pe pozitia INPUT, „Record Amplifier” (pastrez denumirea din scheme, pentru a se evita confuziile) vede la intrare o impedanta suplimentara de aproximativ 20K (rezistenta potentiometrului de volum de 25k in paralel cu impedanta de intrare in „Drive Amplifier”), care duce la scaderea nivelului semnalului in „Record Amplifier” si implicit a semnalului la redare. 
Singura solutie (neinvaziva, pentru a pastra originalitatea functiilor) este adaptarea impedantei prin adaugarea unui repetor pe emitor intre iesirea divizorului rezistiv (25mV hub) si contactul INPUT al comutatorului „Before/After tape”. In acest fel intrarea in „Record Amplifier” nu mai este influientata de pozitia acestui comutator. Am folsit condensatoare de cuplaj de buna calitate si BC549C pentru ca le aveam, desi in aceasta configuratie factorii de zgomot si de amplificare sunt mai putin importanti.
Atasez cateva fotografii cu schema de conectare, poate ca cineva va fi interesat sa perfectioneze acest magnetofon legendar.  
 

[sesebe]

Poate ca au observat dar nu i-a interesat pt ca deja întra în producție.

Cine știe?!? 

[darius_bv]

Nu cred ca au dat importanta, pentru ca VU-metrele functioneaza doar pe inregistrare in versiunea originala, deci nu aveau cum sa compare precis nivelul la redare. 

[darius_bv]

Aventura nu s-a terminat. Pentru ca este un mag care ofera atat de mult, am considerat ca merita sa-i fac un contor de timp real care sa-l inlocuiasca pe cel mecanic, care este doar un indicator vizual necorelat cu timpul. Dupa multe calcule si munca software, contorul meu face urmatoarele:
-contor de timp real cu durata maxima de 10 ore (afisaj 9h59m59s, precizie contorizare 0.5%);
-masurator de precizie a vitezei benzii (precizie 0.01cm/s);
-functie „Start To Zero” similara cu magurile TEAC, care aduce banda la 0h:00m:00s (precizie 5secunde);
-salveaza in EEPROM ultimul contor inainte de oprirea magului si-l afiseaza la repornire, salveaza si ultima comanda executata (Play, FF, REW);
Comutarea intre functii se face printr-un singur buton, a carui durata de apasare determina executarea a urmatoarelor comenzi: RESET contor, viteza banda, STOP->0
Senzorul este rulmentul de ghidaj al magului, caruia i-am gravat cu laser 5 ferestre negre, alternand cu 5 ferestre lucioase ale suprafetei rulmentului. Citirea o fac printr-un senzor de proximitate cu CNY70. 
Sensul de contorizare este citit prin optocuploare, care sesizeaza butonul apasat: Play, FF, REW. Am optat pentru determinarea starii STOP banda printr-un sesizor analogic independent de microcontroler. 
Pentru o implementare neinvaziva, am optat ca toate comenzile si starile magului sa le obtin prin mufa de telecomanda, care oricum era nefolosita, neintervenind in schema lui. Singura interventie este un fir conectat la automatica magului, care citeste viteza de lucru 9.5/19cm/s printr-o tensiune. 
Motoarele rolelor fiind de curent alternativ, controlul precis este mult mai dificil de realizat, de aceea am decis sa ma incadrez intr-o eroare de STOP->0 de 5 secunde. In software am implementat rutine de masura a vitezei benzii in derulare si estimare a acceleratiei rolelor, pentru ca inertia de pornire/oprire a rolelor difera in functie de dimensiunea lor fizica. 
Viteza benzii o determin prin citirea rulmentului la o rotire completa, rezultand o functie de transfer care are ca variabile diametrul rulmentului, si frecventa procesorului. 
Inca mai lucrez la anumite ajustari software de finete, dar toate operatiile functioneaza perfect. 
Urmeaza trecerea „pe curat” si instalarea. Revin.
Toate cele bune!

[sesebe]

Pe rulmentul ala nu se sprijină banda? Și în cazul acesta nu se uzează mai tare banda? 

Oricum, fain contorul. 

Editat Februarie 12, 2023 de sesebe

[darius_bv]

Nu are nicio problema de uzura, gravarea laser a fost facuta cu putere mica, cat sa matuiasca suprafata rulmentului, pentru a atenua reflexia. Am curatat lubrefiantul din rulment imersandu-l in diluant, apoi suflandu-l cu jet de aer, pana cand nu a mai opus niciun fel de rezistenta la rotire. La final l-am gresat cu un spray special ceramic, incepe sa se roteasca si daca te uiti la el.