Reconditionare Pionier S503A

[sonic11]

Avem asa: anod 6p6s 182v; anod 6b8c 95v (lipitura rece resistenta 100k din anod); anod 6a7 178v in prima faza, dupa 2 min situatia se schimba anon 6p6s 159v; anod 6b8s  83v; anod 6a7 155v, cea ce inseamna ca filtrajul este dus.

O sa incerc sa-i inlocuesc.

 

Am inlocuit condesatorii si dinozaurul sa trezit  este viu

Acum trebuie sami dau seama dece sunetul este distorsionat.

Prinde cateva posturi

 

Editat August 20, 2022 de sonic11

[sesebe]

Acum 1 oră, sonic11 a spus:

Avem asa: anod 6p6s 182v; anod 6b8c 95v (lipitura rece resistenta 100k din anod); anod 6a7 178v in prima faza, dupa 2 min situatia se schimba anon 6p6s 159v; anod 6b8s  83v; anod 6a7 155v, cea ce inseamna ca filtrajul este dus.

O sa incerc sa-i inlocuesc.

 

Am inlocuit condesatorii si dinozaurul sa trezit  este viu

Acum trebuie sami dau seama dece sunetul este distorsionat.

Prinde cateva posturi

 

Asta se vedea in doar citeva secunde-minute cu un osciloscop, nu trebuiau citeva zile de discutii pe un forum.

Degeaba tot spun sa utilizati osciloscoape...............

Nu mai sintem in anii 80 cind cine avea multimetru era rege. Au trebut vremurile alea.

 

Felicitari pt realizare. Arata super fain.

[sonic11]

Sincer mi-a fot frica sa nu troznesc osc. avand in vedere ca nu e separat galvanic si nu am tr de separare 1/1.

Radioul a avut mai multe probleme, conzi defecti, bobine prajite, fire cu izolatia scrum,  cv ce facea scurt...etc

Va trebui sa refac bobinele pt. unde lungi deoare ce a fost modificat pt. unde scurte.

Pt. mine e o placere sa aud acest "dinozaur" care probabil a tacut cel putin 50 de ani.

[Sorin2015]

Felicitari! Lipitura rece la rezistorul din anod. Bine ca lampa este in regula.

 

Condensatorii electrolitici de filtrare sunt imbatraniti si amortiti de nefunctionare zeci de ani. Posibil si-ar fi revenit acceptabil daca se "reformatau", conform procedeului utilizat pe vremuri, cand piesele erau relativ scumpe si putine, iar banii erau mai dramuiti: se lasa cateva ore condensatorul conectat la o sursa de tensiune continua, in serie cu un rezistor de limitare a curentului la scurtcircuit, mai intai la o tensiune redusa cu 50%, apoi la  tensiunea nominala. Are loc refacerea treptata a izolatiei de oxid de aluminiu dintre armaturi si astfel capacitatea electrica isi revine, deasemenea scade curentul de fuga. De fapt, orice condensator electrolitic, de orice tensiune, depozitat ani de zile, ar trebui activat in acest mod, inainte de a fi plantat in circuit.

 

M-am uitat in fotografia ta si am vazut ca ai pus intre borna de antena si comutator un condensator rusesc stiroflex. Sa te uiti ce tensiune are scrisa pe corp, deoarece condensatorul acesta trebuie sa reziste la tensiune mare, 640...1000V.

 

Dupa ce vei realiza bobinele de unde lungi, vei urmari sa aduci oscilatorul local pe unde lungi la limitele:

 

150+465=615kHz (aici reglezi din bobina, numar de spire si pozitia miezului, condensatorul variabil complet inchis).

410+465=875kHz (cu condensatorul variabil complet deschis, reglezi din trimerul aflat in paralel cu sectiunea de oscilator al condensatorului variabil).

Este mai simplu, ambele frecvente le vei putea receptiona pe unde medii ale unui alt radio.

 

Ai observat, condensatorul variabil are lamelele marginale ale rotorului cu taieturi adanci: se poate ajusta capacitatea cu cativa pF modificand putin pozitiile acestor aripioare, in loc sa modifici din trimer. Dar asta va modifica reglajul si pe unde medii.

 

Referitor la distorsiunea audio: verifica starea condensatorului electrolitic  C24 din catodul lampii finale si rezistenta din paralel R12. Desfa intai acest condensator si vezi cum se aude. Ar trebui sa se auda ceva mai slab dar mai calitativ, fara condensator cade ceva semnal audio pe acest rezistor. Sa nu fie si pe acolo lipitura rece.

Acest rezistor determina negativarea grilei tubului final, aducerea punctului de functionare pe portinea liniara a caracteristicii tubului (clasa A). Fara negativare corespunzatoare, amplificarea se face la cotul curbei, se deformeaza o alternanta a semnalului. Vezi si rezistorul dintre grila si masa.

 

Cred ca ai observat ca semnalul audio detectat de una dintre diodele din tubul T2 se reintoarce la grila acestui tub (amplificator al frecventei intermediare) si va fi si el amplificatat de T2, dupa care ajunge la finala audio T3. Adica este un montaj superheterodina reflex, T2 amplifica frecventa intemediara 465kHz, apoi amplifica (preamplifica) si frecventele audio.

 

Un alt aspect interesant: filtrul de dupa redresor are intre cei doi condensatori electrolitici nu un rezistor de putere de 2...3k (cum intalnim de regula la radiourile pe lampi,), ci o bobina cu miez de tole (droser) materializata de infasurarea suplimentara L10 de pe transformatorul de iesire, L11 fiind primarul audio al acestui transformator.

Condensatorul de 4000pF, adica 4nF, in paralel cu L11, taie frecvenele foarte inalte, ca sa nu suiere sunetul la vorbire.

 

 

 

 

[sonic11]

Primul lucru la care m-am gandit a fost condul din catod 6p6s pe care lam inlocuit, dar defectul persista.

Apoi am observat ca dupa inlocuirea conzilor de filtraj tensiunea pe borma primului cond dr filtrare este drastic mai mica 178...180v, unde a fi trebuit sa fie 200...210v prin urmare si celelante lampi au anodica "subnutrita"  lucru care-mi spune ca, coloana de seluniu nu-i chiar ok.

Nu stiu daca se poate desface si curata, daca cineva a mai facut lucru asta sa-mi comfirme si mie.

Condul de pe antena este de 1nf 1000v

 

[darius_bv]

De obicei puntile cu seleniu se schimba din start, in timp se strapung. 

Eu as lasa-o doar ca aspect si as folosi o dioda. 

[Sorin2015]

O dioda (1N4007) inseriata cu un rezistor de putere, pentru ca pe sirul de elemente seleniu cade mai multa tensiune decat pe o dioda cu siliciu.

Redresorul cu seleniu imbatraneste, nu se poate revitaliza.

Tensiunile anodice chiar mai mici cu 20...30 volti nu deformeaza chiar evident sonorul. Nu ai  spus daca ai verificat rezistorul dintre catod si masa (fara acel condensator electrolitic) si daca ai masurat acolo o tensiune in jur de 5v, cu plusul la catod si minusul la masa (tensiunea de negativare a grilei). Daca nu ai aceasta tensiune, vor fi distorsiuni. Foloseste voltmetrul pe tensiune continua.

[Vizitator]

Acum 5 ore, Sorin2015 a spus:

Cred ca ai observat ca semnalul audio detectat de una dintre diodele din tubul T2 se reintoarce la grila acestui tub (amplificator al frecventei intermediare) si va fi si el amplificatat de T2, dupa care ajunge la finala audio T3.

Care este schema la care te referi ? S-au postat mai multe in acest topic.
Chiar sunt curios cum functioneaza acest receptor.

 

[darius_bv]

Acum 4 ore, Sorin2015 a spus:

si daca ai masurat acolo o tensiune in jur de 5v, cu plusul la catod si minusul la masa (tensiunea de negativare a grilei). Daca nu ai aceasta tensiune, vor fi distorsiuni. Foloseste voltmetrul pe tensiune continua.

Mai degraba in jur de 15V, la curentul anodic nominal de 46mA. 

[Sorin2015]

Schema dupa care discutam este cea din cartea albastra romaneasca, pe care o repostez aici la rezolutie mai mare.

Tensiunea de negativare a tubului final 6P6S  la tensiunea anodica 240V (cand se urmareste putere marita) este +13V la catod, iar cand se limiteaza puterea la un radio popular clasa a IV-a (dupa STAS) tensiunea anodica este 200V si tensiunea de negativare a grilei este +5V. Radioul in discutie corespunde situatiei a doua.

 

Partea de audio a acesti radireceptor functioneaza in regim reflex, ratiunea fiind economisirea unui tub preamplificator separat. Regimul reflex nu amplifica la fel de mult, totusi amplifica suficient pentru atacarea tubului final si obtinerea puterii audio declarate, arhisuficienta pentru auditia in camera de locuit.

 

Pe schema se vede ca In secundarul L8 se obtine selectata oscilatia cu frecventa fixa 465kHz (indiferent de postul de radio receptionat), modulata in amplitudine de semnalul audio. Aceasta oscilatie este trimisa la grila de comanda a tubului T2 si tubul o amplifica. Oscilatia amplificata de T2 mai este inca o data selectata de urmatorul transformator rezonant pe 465kHz (pentru obtinerea selectivitatii declarate) si apoi ajunge la didele din tubul T2 legate in paralel (este suficienta doar una dintre diode, cealalta s-ar preta la constituirea unui circuit de reglare automata a amplificarii cu regim intarziat - dar aici avem cel mai simplu radio, fara fineturi...). Dioda si rezistorul + condensatorul din preajma face detectia: elimina oscilatia de frecventa intermediara 465kHz (media frecventa) si reface cu distorsiui mici semnalul audio care modulase in amplitudine media frecventa. Acest semnal audio ajunge la borna de sus a potentiometrului de volum R6. De cursor se preia semnalul audio la amplitudinea dorita si, de acum, urmeaza amplificatorul audio. De regula, acesta are in general o trioda preamplificatoare si o pentoda de putere, sau o tetroda cu fascicul dirijat, deci doua tuburi separate. In anii ce au urmat, trioda si pentoda s-au introdus in acelasi balon de sticla, trioda-pentoda. De exemplu, picapul-valijoara din anii '60, Supraphon, avea un singur tub, o trioda-pentoda.

 

In cazul Pionierului, de la cursorul potentiometrului R6, semnalul audio se intoarce la grila lui T2,  si astfel va fi si el amplificat de T2. Cei doi curenti se ignora reciproc, fiecare are treaba lui. Semnalul audio preamplificat de T2 ajunge direct la grila de comanda a finalei T3 si sufera amplificarea in putere clasa A. Pentru aceasta, grila de comanda trebuie sa aiba potential mai mic cu 5V decat catodul, sau putem zice si asa, catodul sa aiba potential mai mare decat grila cu 5V, daca luam ca referinta sasiul (masa).

[sonic11]

Am fost plecat in vizita la niste prieteni si nu am mai avut timp prea mult de radio.

Am inlocuit coloana cu seleniu cu o dioda si o rezistenta in serie astfel incat sa am 200v anodica.

Am masurat rezistenta din catod 6p6s si este ok, are ocadere de tensiune pe ia de 9v.

Si la tensiunea de 200v sunetul este distorsionat, am zis sa ma joc un pic cu negativarea finalei si am dus-o in 5v apoi in 11v.

Distorsiunile persista si la volum mic si la volum mare, lucru care i-mi spune ca asa soseste sunetul la etajul final.

Inca nu am avut timp sa injectez semnal audio in etajul final sa vad cum amplifica, lampa finala este nos.

 

 

[icar]

Cum bine zici, trebuie sa pui semnal pe grila lui T3, sa vezi ce se intimpla. As sugera ca atunci când faci testul sa deconectezi C23.

[darius_bv]

Acum 18 ore, Sorin2015 a spus:

Un alt aspect interesant: filtrul de dupa redresor are intre cei doi condensatori electrolitici nu un rezistor de putere de 2...3k (cum intalnim de regula la radiourile pe lampi,), ci o bobina cu miez de tole (droser) materializata de infasurarea suplimentara L10 de pe transformatorul de iesire, L11 fiind primarul audio al acestui transformator.

Poate ati inversat firele acestei infasurari, ar duce la saturarea rapida a miezului trafului de iesire si distorsiuni mari. 

[Sorin2015]

Pune alt difuzor de proba. Sau alimenteaza difuzorul (deconectat de la tranformator) cu muzica de la un alt dispozitiv.

[sonic11]

Acum 3 ore, darius_bv a spus:

Poate ati inversat firele acestei infasurari, ar duce la saturarea rapida a miezului trafului de iesire si distorsiuni mari. 

 

Acum 1 oră, Sorin2015 a spus:

Pune alt difuzor de proba. Sau alimenteaza difuzorul (deconectat de la tranformator) cu muzica de la un alt dispozitiv.

Am inverast capetele socului si nu este nici o schimbare.

Difuzorul se aude curat pe alt aplificator.

O sa fac un filmulet sa vedeti despre ce e vorba.

Pe cam toata cursa cv se aud niste pocnituri si ceva acrosaje intre posturi.

Si filmuletul: 

Am remediat lipsa sonorului din filmulet

Editat August 22, 2022 de sonic11