Incalzire tuburi - SMPS sau surse "traditionale"?

[sesebe]

Perla de ferita este alta categorie pe TME, dar da, ai dreptate, sint tot niște perle de ferita. 

 

Ps: se poate vedea cum am utilizat eu astfel de ferite sau inele de ferita în DAC-ul meu. Poze sint pe diyaudio. 

Editat Mai 5, 2022 de sesebe

[flomar60]

Daca se poate un link catre "DIY audio".... sunt interesat de subiect! Multumesc! 

[sesebe]

Doar dacă reușesc de pe mobil. 

 

Aici:  https://www.diyaudio.com/community/threads/my-second-try-on-digital-side.245781/

 

Ps, pe lingă inelele de ferita utilizate pe cabluri, se pot vedea perle de ferita SMD pe poza cablajului, partea lipiturilor ce include SMD-urile, unde componentele notate cu Lxx sint perle de ferita. 

Editat Mai 5, 2022 de sesebe

[Ungureanu Daniel]

Cautand azi o carte am dat peste  doua exemplare  tiparite prin 1955. Atasez 3 foto cu texte din acestea, daca tot s-a vorbit in posturile anterioare de o trioda de emisie  in amplificator  de joasa .  

[flomar60]

La 05.05.2022 la 22:38, sesebe a spus:

 

 

Aici:  https://www.diyaudio.com/community/threads/my-second-try-on-digital-side.245781/

 

Ps, pe lingă inelele de ferita utilizate pe cabluri, se pot vedea perle de ferita SMD pe poza cablajului, partea lipiturilor ce include SMD-urile, unde componentele notate cu Lxx sint perle de ferita. 

Studiez cu mare atenție frumusețea aia! Doar că....am lacune în ce privește partea digitală ...așa că am pus mâna pe carte și va dura ceva timp până găsesc curaj să mă apuc de un montaj practic asemănător....mulțumesc , am primit un impuls superpozitiv pe domeniu!

Toate bune!

[Ungureanu Daniel]

       
Stimati colegi propun sa reinviem discutia cu privire la alimentarea filamentelor in cc.  Am facut un test cu doua ECL86 garantat NOS din care una Siemens . Ambele alimentate de fiecare data progresiv  consuma in regim permanent 720mA/6,3V in curent continuu, desi in cataloage sunt creditate cu 660-700mA . E posibil ca dupa cateva sute de ore de functionare sa mai scada curentul, dar este doar o supozitie . Am alimentat  tubul Siemens cu o rezistenta in  serie de 0,22Ohm/3W si am masurat astfel curentul la cuplarea brusca .  Am pus in atasament rezultatul . In primul moment curentul este de 4A ca dupa o secunda sa fie 1,86A. Tensiunea incepe cu vreo 5,8V si se stabilizeaza la 6,25V dupa 2 minute .  Cu siguranta ca si la alimentarea in c.a. exista un regim asemanator in functie de momentul cuplarii . Am facut acest test deoarece spre deosebire de un transformator de retea  care poate debita curenti mari pentru scurt timp si nici nu se deterioreaza, o sursa de tensiune continua trebuie sa aiba rezerva foarte mare de energie ca sa faca fata acestui consum initial . Cel mai greu este pentru o sursa in comutatie care poate sa nu porneasca sau chiar sa se deterioreze .  Cu doua sau chiar mai multe tuburi in paralel este destul de complicat sa fie construita o sursa cu rezerva mare de curent daca nu se limiteaza cumva incalzirea tuburilor  pentru macar 20-30 secunde .  Am facut din nou cateva teste cu surse din acelea ieftine cu XL4015  la care am conectat un circuit cu releu de temporizare care altereaza circuitul de reglaj al tensiunii incat sa genereze 4,4V in primele 30 secunde . Nu este o solutie foarte corecta, dar pentru inceput voi alimenta astfel doua ECL86 in paralel . Deocamdata am folosit doar rezistente bobinate grupate pentru 2A si 4A dimensionate la 40W.  Cu privire la aceste surse care au cel mai bun randament masurat in aceleasi conditii  fata de acelea cu XL4005 sau LM2596 (3A)  am  facut urmatoarele observatii.  Am renuntat la condensatoarele ceramice multistrat pe care le conectam cat mai scurt pe electroliticii de intrare si iesire de 220micro/35V deoarece am aflat ca este o prostie si am ales sa leg in locul lor cate un condensator cu folie de la 100nF pana la 1micro /250V.  Pe unele surse am montat condensatoare  vechi de zeci de ani NOS iar pe altele condensatoare cumparate recent . Am constatat ca toate aceste condensatoare se incalzesc, desi nu foarte tare si proportional cu valoarea lor . In acelasi timp condensatoarele electrolitice originale ,aflate pe placa se incalzesc mult mai putin . Inainte de aceasta operatie credeam ca acestea se incalzesc mai cu seama prin conductie termica de la circuitul integrat . Mai mult, pe masura ce condensatoarele cu folie aflate la extremitatea placii se incalzesc mai tare in functie de valoarea lor crescatoare  , electroliticii se incalzesc mai putin . In plus intreaga placa este mai rece si consuma mai putin pe intrare fata de situatia fara condensatoare . Condensatoarele  de 220micro sunt potrivite pentru sarcini care nu necesita curenti mari la conectare, dar cand am nevoie de rezerva de energie nu au capacitate suficienta . Am montat de proba 470micro si oscilatia de tensiune pe iesire este mai mica si pentru un timp mai scurt la conectarea brusca a unei sarcini de 4A. Cata vreme exista rezerva de stabilitate din partea circuitului integrat pot pune multe sute de micro pe iesire .   Pun in atasament doua foto cu placile in cauza asa cum le folosesc pentru 2A/6,3V in regim permanent . Intrebarea este care sa fie cauza incalzirii acestor condensatoare aflate la exteriorul placii ?

[Mircea]

Ca orice componenta electrica, se incalzeste dupa marimea curentului care trece prin rezistenta/impedanta ei.

 

Legat de folosirea surselor de curent continuu, daca limitezi curentul si progresiv il cresti, nu mai sughita nici sursa, dar nici filamentul. Acuma, ca merita sau nu sa concepi o automatizare (de altfel simpla, daca folosesti componente din anul 2022) ramane la curiozitatea si indemanarea constructorului. 

[Ungureanu Daniel]

        In sfarsit am aranjat o sursa economica cu trei tensiuni dupa cum urmeaza: 230V/30-200mA, 12V si 23V . Din cele doua tensiuni joase obtin cate 6,3V/2A cu ajutorul a doua surse chinezesti echipate cu XL4015 la care am facut un tuning minor . O placa cu 4 relee condusa de un Arduino Nano porneste pe rand sursele de 6,3V mai intai cu 4V pentru cateva secunde si dupa o vreme cupleaza anodica. Am construit doua exemplare din care prima cu diodele secundare Schottky si condensatoarele esentiale selectionate iar a doua numai cu piese recuperate. A iesit o mica  diferenta in ceea ce priveste caldura si componentele electrice suprapuse peste tensiunile redresate. Am testat sursa pe un radio MF cu 8 tuburi si ceva rezistente de sarcina ca sa obtin  80W consum total pe secundare ca apoi sa fac o comparatie cu o sursa clasica formata din transformator toroidal de 80W, tub redresor dublu , filtru cu celule RC si fara automatizare  . N-am gasit vreo diferenta in afara de un foarte mic brum la aceea clasica. Am facut o socoteala din care a rezultat ca sursa clasica a costat aproape 100 euro fara vreo bobina de filtraj si fara automatizare.  Am in vedere ca nu trebuie sa protejez cine stie ce tuburi scumpe si ca la pornire oricum transformatorul meu toroidal de 80W nu poate mentine tensiunea de filament asa cum ar face sursa in comutatie (daca exclud pornire intarziata ) care are o rezerva de energie incomparabil mai mare . Daca exclud cablajul PCB, intreaga sursa in comutatie, modulele auxiliare si inca vreo 4-5 componente neesentiale care completeaza schema, nu au costat la un loc mai mult de 35 euro . Despre cablaj spun ca 5 bucati au costat 50 euro cu taxe si transport.  Pun in atasament foto cu sursa principala si doua oscilograme din care se vede ca tranzistorul are 530V pe drena in situatia cand am 232V la priza . Tensiunea de 230V cc e potrivita pentru radio, dar nu este suficienta pentru un amplificator serios si in consecinta  trebuie sa construiesc o alta sursa.