alimentare preamplificator

[catalin gramada]

SalutAs dori un sfat va rog, si anume :Exista vreo diferenta reala, sensibila, audio, in situatia in care redresarea alimentarii unui preu se face pe lampa redresoare , comparativ cu cea pe semiconductori? Adica chiar se merita efortul de a monta una-doua lampi redresoare (dupa caz), in locul folosirii unei punti ? Si aici ma refer din pct de vedere strict practic.Multumesc

[Kosmin]

i-a vezi pe aici sau aici ca s-a mai discutat ..... :axe:

[catalin gramada]

In schema unei alimentari pe ramura de anodica imi apare o componenta ca si filtraj suplimentar, numita "choke". Cum dimensionez aceasta bobina? ca si inductanta , rezistenta , curent max suportat...?Pot realiza aceasta bobina pe aer , sau daca nu ...pe ce soi de miez e reconmandat...?Multumesc

[ALEKS]

Bonina de filtraj curent se face pe miez neaparat. O inductanta de la 4-5H in sus este satisfacatoare.ALEKS

[Laurentiu]

Mda, si eu m-am lovit tot de acesta problema. Mare mister. Parerea mea :1. Stabilizarea pe lampa o faci de multe ori cu mediana de la traf la masa. Deci cam greu de procurat un traf, hai sa-i zicem ca alimentezi 220v. deci ai 110 cu 110 si mediana la masa. Filtraz foarte bun doar in cazul in care calculezi foarte bine socul care trebuie sa-l intercalezi intre doua condensatoare. Din ce am inteles de pe forum, lampile nu suporta condensatoare de filtraj foarte mari, maxim 50 micro (daca ma insel asta e!). Avantajul la alimentarea pe lampi este ca datorita incalizirii progresive ale filamentului de la dioda redresare nu pleaza tensiunea la anozi ca din pusca. Are loc fenoenul de temporizare. Se pare ca daca filamentele de la anozile lampilor care se folosesc in amplificare sau preamplificare se incalzesc iar anozii nu sunt alimentati mai tarziu, acestia din urma se cam bulesc ( in timp nu pe loc!). Nu mai vorbim de dimensioarea trafului de alimentare care trebuie sa suporte suplimentar Ifilamente si Ianozi dioda. In schimb din punct de vedere estetic da foarte bine.2. Poti folosii diode redresoare normale sau punti dar in paralel sa pui niste conzi nepolariazti U>400 V daca vrei sa redresezi 220V. in felul acesta cica scapi de niste armonici pe care lampa nu le genereaza. In schimb, tensiunea se duce direct in anozi de la preamplif sau amplif si in timp apare buba de mai sus. Poti sa folosesti in schimb un circuit suplimnetar de temporizare.3. Poti folosii o varianta care sa le impace pe toate. O lampa redresoare cu doi anozi si doua diode, toate puse in punte. Nu am incercat dar cred ca filtrarea se face binisor. Am sa lucrez la asa ceva de curiozitate. Cnd am timp.LaurSi cam atat3. 2.

[Depanatoru]

Faptul ca redresarea cu lampi intarzie aplicarea tensiunii anodice catre montaj nu poate intra in discutie , cand e atat de usor de facut un temporizator tranzistorizat . Oricum teoria ca aplicarea tensiunii anodice la rece duce la scaderea timpului de viata este un mit pentru lampile uzuale ( mai ales pentru cele de preamplificator , ECC83 etc ), exista intradevar lampi ( de mare putere ) care nu suporta acest lucru , poate de aici s-a ajuns sa se creada ca si lampile uzuale ar avea aceasta problema. Sunt amplificatoare din anii '50 , '60 care au redresarea cu diode semiconductoare si functioneaza inca cu lampile originale.La un preamplificator ar fi recomandata stabilizarea tensiunii anodice , deci din nou , lampile la redresare nu au rost.Apoi faptul ca s-ar auzi mai bine un amplificator cu redresare pe lampi este discutabil ( oricum tu vrei sa alimentezi un preamplificator ) , deci practic nu consider ca ar fi vreun avantaj.Bineinteles ca redresarea cu lampi arata bine , cand construiesti ceva cu lampi poti dori sa faci schema exact cum se facea atunci , adica cu tuburi redresoare , deci ramane la latitudinea ta cum vrei sa faci .

[ALEKS]

Lampa redresoare se justifica doar daca esti chitarist. In rest e cam "frectie-la-picior-de-lemn".Colegii de mai sus deja au spus tot ce era de spus deci imi permit sa completez ca variatia graficului Curent-Tensiune de la o lampa redresoare in momentu in care se trage curent aproape de valoarea maxima admisa de producator, este favorabil unui asa numit fenomen de "compresie" (impropriu spus) a sunetului chitarei electrice.In rest ceea ce recomand eu e sa utilizati diode rectificatoare pentru tensiunea anodica, condensatoarele de filtraj tensiune aferente si bobina de defazare a curentului (un filtru C-L-C cu alte cuvinte).Numai bine,ALEKS

[andiy]

Daca pana la urma ajungi la o varianta ce include soft-start, uite

AICI ceva interesant, macar pentru lectura... :smt006

[catalin gramada]

Multumesc pt. recomandari.As mai avea ceva nelamuriri, si anume:1. e obligatorie alimentarea in paralel a filamentelor cu 6,3v sau pot pune si serie la 12,6 ? Are vreun avantaj una fata de alta ?2. ce avantaje as avea prin alimentarea filamentelor in DC ?

[ALEKS]

Filamentele pentru conectare paralela sunt cele care au un Unom = 6.3V. Nu-ti garanteaza nimeni ca aceste filamente au aceeasi rezistenta electrica pentru ca sa le poti pune in serie. Cu alte cuvinte se prea poate ca un filament sa licareasca mai tare (deci emisie electronica la catod mai mare si deci si consum mai rapid a lampii) iar celalalt mai slab (cu explicatia aferenta).Filamentele pentru conectare in serie sunt cele cu Unom = 7.5V-13.8V si acestea. De regula sunt bune pentru televizoare sau aparate de radio unde toate filamentele sumate se alimenteaza la 220V.Se alimenteaza in curent continuu pentru ca emisia electronica la catod sa nu "imprumute" frecventa retelei de alimentare (50Hz sau 100Hz in functie de tipul de rectificare ales). Cu alte cuvinte se evita o "modulare" cu frecventa tensiunii alternative de alimentare, a fluxului de electroni emis de catod.Se poate totusi o alimentare in c.a. dar in acest caz se vor prevedea rezistori de 100R / 0.5W de pe ramurile de 6.3V catre minus-ul montajului. Se garanteaza reducerea brumului.ALEKS

[d2134]

Filamentele pentru conectare paralela sunt cele care au un Unom = 6.3V. Nu-ti garanteaza nimeni ca aceste filamente au aceeasi rezistenta electrica pentru ca sa le poti pune in serie. Cu alte cuvinte se prea poate ca un filament sa licareasca mai tare (deci emisie electronica la catod mai mare si deci si consum mai rapid a lampii) iar celalalt mai slab (cu explicatia aferenta).

Partial adevarat. Tuburile ECC83, de exemplu dar si altele, se pot alimenta fie paralel fie serie. ECC81, ECC82, ECC83 si altele se pot lega in serie cu tuburi din seria P sau inseria intre ele. Nu exista tubul PCC83.Alte tuburi, ca ECC88, trebuiesc alimentate paralel.Pentru a nu gresi trebuie consultata foaia de catalog pentru fiecare tub in parte. De exemplu:http://www.mif.pg.gda.pl/homepages/frank/sheets/030/e/ECC81.pdfhttp://www.mif.pg.gda.pl/homepages/frank/sheets/030/e/ECC82.pdfhttp://www.mif.pg.gda.pl/homepages/frank/sheets/030/e/ECC83.pdfhttp://www.mif.pg.gda.pl/homepages/frank/sheets/030/e/ECC88.pdf