Semnal DCF77 Recepţia experimentală cu antene VLF

[V10]

47 minutes ago, VAX said:

Sa se regleze din potentiometru intrarea si iesirea din regimul de oscilatie, asta este important la amplificatoarele regeneratoare. Mai umbla la bobina de reactie si la rezistoarele de langa potentiometru, sa obtii intrarea in oscilatie pentru orice pozitie a condensatorului variabil. Modifica si rezistorul din sursa JFET-ului, incearca si valori mai mici. Este schema clasica, nu are motive sa nu mearga.

Din pacate nu reusesc mare lucru. Am incercat urmatoarele: deplasat bobina de reactie pe ferita si inversat capetele/sensul, modificat valorile rezistorilor din sursa FETului cu diverse valori intre 2,2 si 22 kohm, chiar am inlocuit FETul pentru orice eventualitate, numar diferit de spire in bobina de reactie, am mai adaugat cateva spire, pana la dublu,  la cele 5.

 

Functionarea este urmatoarea - in zona cam de 20% din cursa CV, in capatul cu capacitate mica, oscileaza cam intre 1,4 si 1,8 kHz, frecventa oscilatiilor se modifica rotind CV, pot regla amplitudinea oscilatiei din potentiometru chiar pana la zero atunci cand oscileaza in zona 1,4 -1,5 kHz. Odata cu cresterea in frecventa creste si amplitudinea oscilatiilor si sinusoida devine un pic asimetrica ca si cum ar fi limitata sus,  amplitudinea se modifica foarte putin rotind potentiometrul, oricum nu mai ajunge la zero. In restul cursei CV nu oscileaza deloc, cu toate incercarile enumerate mai sus. In zona in care pot regla nivelul oscilatiei se simte ca devine mai sensibil la rotirea potentiometrului, atunci cand amplitudinea oscilatiei se apropie de zero.

 

Daca are cineva vreo idee si poate da un sfat, multumesc anticipat. Schema atasata.

Regenerator receiver CB and 160m.docx

[VAX]

1 hour ago, V10 said:

In zona in care pot regla nivelul oscilatiei se simte ca devine mai sensibil la rotirea potentiometrului, atunci cand amplitudinea oscilatiei se apropie de zero.

 

E greu la deal cu boii mici, si la vale cand n-au coarne.

 

Nu trebuie sa functioneze in regim de oscilator, ci sub pragul de intrare in oscilatie. Daca il duci pana la oscilatie pierzi amplificarea. Avand osciloscop, trebuia sa-l fi pus la punct de multa vreme. 

 

Incearca sa modifici montajul. Rezistorul din sursa JFET-ului il inlocuiesti cu un drosel (bobina pe tor de ferita cu inductanta de minim 20 de ori mai mare decat a bobinei din circuitul oscilant). In felul asta JFET-ul lucreaza la Vgs=0 si Id=Idss, cu transconductanta la maxim si mult mai liniar. Reactia o realizezi tot cu potentiometrul si rezistorul inseriat cu el - legate la sursa JFET-ului. 

Din pacate detectorul cu tranzistoarele bipolare nu mai merge asa (este nepolarizat in baza), trebuie modificata putin schema. Insa merge perfect ca multi-Q si asculti intr-ul radio aflat in vecinatatea lui. Prinzi un post care se aude slab si reglezi multi-q-ul pe frecventa respectiva. Trebuie sa creasca semnalul de zeci de ori. 

Asta ca sa inveti cum sta treaba cu circuitele cu reactie pozitiva. 

 

Editat Aprilie 19, 2019 de VAX

[V10]

1 hour ago, VAX said:

E greu la deal cu boii mici, si la vale cand n-au coarne.

Nu sintem toti priceputi la toate... Cum zic americanii ... macar am incercat. Mai bine ma opresc aici. Lipsa de rezultate demotiveaza de cele mai multe ori. Poate reuseste cineva mai experimentat sa-l puna in functiune.

Oricum am receptorul facut dupa schema lui ON6MU care probabil este mai usor de pus in functiune de catre incapatori si mie imi merge chiar bine.

 

[VAX]

Ce repede renuntati cand ceva nu va merge imediat dupa ce ati lipit piesele. 

Circuitele cu reactie pozitiva sunt cu reglaje exacte, dar merg excelent dupa ce sunt aduse "pe calea cea buna".

Umblati si la factorul de cuplaj dintre bobine, scoateti partial bobina de reactie de pe bara de ferita.  La varianta Hartley cuplajul magnetic prea strans nu este potrivit. 

Simulati schema respectiva cu LT Spice, sau chiar cu Circuit Maker, sa vedeti cum este influentata reactia de factorul de cuplaj.

[VAX]

Adica decat sa se forteze putin si sa puna la punct un circuit regenerator, mai bine sa se multumeasca cu "galena".

[V10]

3 hours ago, VAX said:

Ce repede renuntati cand ceva nu va merge imediat dupa ce ati lipit piesele. 

 

Mai bine ar fi sa avem o discutie "calma" si constructiva decat sa facem diverse afirmatii fara a avea prea multe date. Nu "sint la norma" si nu am semnat vreun contract cu cineva.  Asa cum am spus anterior RFul nu intra in sfera mea de interes, am ajuns tangential la asta din cauza DCFului, am mai incercat si altceva pentru distractie. Multumesc pentru ajutorul acordat pana acum.

[puriu]

Gata desenul. Schema reprezinta partea esentiala a unei sincrodine reale cu care s-au facut receptii VLF de proba, pentru a demonstra ca se poate. Schema a fost pregatita pentru testari "pe viu", cu generatorul si cu osciloscopul. Operationalii au subtilitati pe care unele simulatoare nu le cunosc. Schema se adreseaza constructorilor avasati care au ceva aparatura si multe cunostinte in domeniul radio. Nu contine circuite de antena, preamplificatoare, amplificatoare si filtre de JF, etc.

Circuitul se alimenteaza dintr-o sursa dubla de +/- 5V sau dintr-o baterie de 9V folosind divizorul din imaginea alaturata schemei.

Totul porneste de la un amplificator de banda ingusta acordabil, inventie proprie (secreta) aplicata in productie in anii '80. Poate fi folosit oiriunde la frecvente mai mici. Aici se foloseste in subbanda radio din VLF, 10 - 30 kHz. Mai nou, limita inferioara a RF a fost coborata la 9 kHz. Pe schema trebuie ignorata deocamdata bucla de reactie pozitiva. Acordul amplificatorului are loc pe bucla de reactie negativa. Semnalul se aplica pe intrarea neinversoare cu impedanta mare, suntata in schema cu R**. Amplificarea la "rezonanta" este sub 1000, iar Q sub 100. Altfel, circuitul autooscileaza. Un montaj experimental poate oscila si din cauza cuplajelor capacitive parazite. In acest caz se va micsora valoarea R**. Condensatorul C* se ajusteaza pentru o amplificare egala la capetele benzii, dar poate lipsi. Pe intrare este o rezistenta de 1M ce formeaza un divizor 1/100 pentru a nu umbla dupa microvolti la generator.

Dupa testarea cu succes a amplificatorului se poate conecta si bucla de reactie pozitiva. Circuitul incepe sa oscileze pe frecventa cu amplificare maxima. Curentul de reactie se poate ajusta din valoarea R* functie de impedanta sursei de semnal VLF. In bucla apare si un circuit (ciudat) de stabilizare a tensiunii oscilatorului la cca. 1V  la iesirea operationalului. Astfel, amplificatorul lucreaza liniar, in banda ingusta, iar semnalul oscilatorului este lipsit de armonici. Acest  gen de stabilizator poate fi folosit la orice oscilator cu reactie pozitiva. Prin amplificatorul liniar pot sa treaca doua semnale pe frecvente apropiate, unul de la generator si altul de la oscilator, fara sa se amestece.

Amestecul semnalelor are loc in detectorul sincron realizat cu o dioda de comutatie. Semnalul oscilatorului, de amplitudine mult mai mare, comanda inchiderea si deschiderea diodei. Se obtine, printre altele, semnalul diferenta a celor doua frecvente. Frecventa acestui semnal fiind mult mai joasa, se poate filtra si se aplica unui amplificator de JF sensibil. Maximul amplitudinii semnalului diferenta se situeaza undeva intre 150 si 450 Hz, dupa caz. Depinde de mai multi factori, inclusiv de exemplarul ales al operationalului 741.

Detectorul sincron fiind liniar, permite detectia semnalelor oricat de slabe, dar trebuie urmat de o amplificare mare in JF. Amplificarea globala a circuitului din schema, de la intrarea neinversoare pana la iesirea de JF, nu este mare, doar de cca.150 de ori.

De curiozitate, se poate afla de cati microvolti pe intrarea neinversoare este necesar pentru a se distinge, in casti cu un amplificator sensibil de JF, un semnal de tip telegrafic pe o frecventa oarecare, de exemplu 17,2 kHz.

Ceea ce mi se pare o inventie este folosirea unui AO in dubla calitate de amplificator si de oscilator fara bobine si CV dublu.

[VAX]

6 minutes ago, RST said:

Inca nu am vizualizat exact cum funcționează sincronizarea cu tranzistorul si cele 2 diode...dar e timp si ptr asta. 

Este un circuit pentru ALC. Tranzistorul este cu rol de rezistor controlat prin tensiunea aplicata in baza de de detectorul cu diode. Schema asta de ALC era utilizata la preamplificatoarele de microfon.

[puriu]

Initial, 741 nu era batran si era obligatoriu sa fie ceva romanesc. Schema prezentata merge corect doar cu un 741. Circuitul de acord RC suprima compensarea interna la o anumita frecventa determinata si de componentele interne ale AO. Pentru tensiune de alimentare mai mica se poate incerca un AO asemanator cu 741, de exemplu un 324/2902/358/2904. Cum sunt doua sau patru AO in capsula, unul se poate folosi ca amplificator de banda ingusta in JF. Q se poate micsora oricat de mult cu un condensator in paralel cu rezistenta de acord si/sau o rezistenta in serie cu condensatorul de acord.

Daca amplificatorul merge bine cu tensiune de alimentare mica, tensiunea oscilatorului trebuie sa fie si ea mai mica pentru ca amplificatorul sa ramana in regiunea liniara. In acest scop se poate pune in stabilizator un tranzistor cu germaniu sau doua diode Schottky.

Cu un operatinal modern, mai rapid si cu zgomot mic, cine doreste poate construi si o sincrodina in LF sub 150 kHz.

[VAX]

Am fost surprins sa aflu ca n-a mers montajul realizat dupa schema publicata de RA3AAE si am simulat (SPICE), sa vad cum se comporta. Schema initiala n-a vrut sa oscileze, asa ca am modificat-o. Sursa JFET-ului este pusa la masa in curent continuu prin bobina L1 (drosel pe tor de ferita). In c.a. (RF) sursa JFET-ului este "flotanta", din cauza impedantei (reactantei) mari la lui L1. Reactia este asigurata prin potentiometru de 470 ohmi (merge si la valori mai mari). 

Insa montajul lucreaza corect daca factorul de cuplaj intre bobina de reactie (L12) si bobina de acord (L34) este foarte mic. Adica montajul n-ar merge cu cele doua bobine realizate pe miez de ferita, ci clasic, fara miez. Daca bobina principala este pe bara de ferita (antena), atunci bobina de reactie sa fie in afara feritei.

 

 

 

 

La simulare am cuplat generatorul de semnal prin rezistor de valoare foarte mare (100Megohmi), sa nu amortizez circuitul oscilant. Ar fi mers si cuplajul prin condensator de cativa picofarazi.

 

 

 

 

 

A trebuit sa modific putin schema de cuplare intre circuitul Q-multiplier si detector, sa polarizez corespunzator baza tranzistorului Q2. Pentru Q2 sunt optime tranzistoarele cu capacitate mica (pF) a jonctiunii baza-emitor (BF-uri, BFR-uri). Merg si BC-urile sau tranzistoarele de comutatie rapida, dar cu eficienta mai mica.

 

Editat Aprilie 23, 2019 de VAX

[yo3fhm]

2 hours ago, VAX said:

Am fost surprins sa aflu ca n-a mers montajul realizat dupa schema publicata de RA3AAE si am simulat (SPICE), sa vad cum se comporta. Schema initiala n-a vrut sa oscileze

[...]

montajul lucreaza corect daca factorul de cuplaj intre bobina de reactie (L12) si bobina de acord (L34) este foarte mic. Adica montajul n-ar merge cu cele doua bobine realizate pe miez de ferita, ci clasic, fara miez. Daca bobina principala este pe bara de ferita (antena), atunci bobina de reactie sa fie in afara feritei.

 

Ciudat. In cazul meu, a oscilat din prima, fara nici o modificare.

Atentie, bobinele trebuiesc cuplate.

Mentionez ca am variat factorul de cuplaj al celor doua bobine de la foarte strans (0.99) la lejer (0.7), fara sa remarc vreo problema in aparitia oscilatiilor.

 

Schema originala:

 

Schema simulata:

 

Rezultatele simularii.

FFT-ul arata ca fundamentala e pe 77.5 KHz, impusa prin circuitul oscilant de la intrare.

 

[puriu]

Pentru V10. Ar trebui insistat pe ceea ce merge, receptorul lui ON6MU (Ham si constructor foarte apreciat). Cand scria "This is a compact three transistor regenerative general coverage receiver with fixed feedback. It's based on the principle of the ZN414", stia ce vorbeste. Eu as mari drastic reactia, de exemplu prin reducerea valorii condensatorului la masa de la 100 nF la 10-22 nF, si i-as pune un reglaj al reactiei, o rezistenta variabila de 1 kilo in serie cu rezistenta de 470 ohmi din colectorul T2. Ar trebui sa se comporte ca un receptor cu reactie cinstit.

[VAX]

Sustineti in continuare o prostie scrisa pe net de un oarecare. Receptorul respectiv nu este cu reactie pozitiva. Nici ZN414 nu functioneaza cu reactie pozitiva, ci cu reactie negativa in c.c. pentru stabilizarea punctului static de functionare.

Va rog sa explicati, in detaliu, care este defazajul semnalului in diverse puncte ale circuitului si cum credeti ca ar aparea reactia pozitiva. Reactia pozitiva este atat de critica la reglare, incat nu se poate vorbi de "reactie pozitiva fixa", mai ales la un circuit care acopera un domeniu de frecventa (acord cu condensator variabil). 

Editat Aprilie 24, 2019 de VAX

[puriu]

Cand semnalul de reactie trece printr-un circuit oscilant paralel, faza lui variaza foarte mult in jurul frecventei de rezonanta. Daca este defazat suplimentar, semnalul ajunge in zona reactiei pozitive si poate produce oscilatia. Un rezonator cu cuart intre colectorul si baza unui tranzistor (in antifaza) poate produce oscilatia circuitului cu o defazare suplimentara, o rezistenta baza-colector si un condensator baza-emitor. La ZN414 semnalul de la iesire este defazat initial cu grupul 100k -10n, iar la ON6MU cu grupul 56k -100n. Restul defazajului necesar il face (aproape automat) circuitul rezonant printr-un mic dezacord fata de frecventa centrala. La receptoarele in discutie reactia este nereglabila, nu este tocmai fixa, nici riguros pozitiva, dar merge si asa. Prin unele artificii se urmareste un efect pozitiv cat mai constant in banda, fara reglajul normal al reactiei dintr-un buton suplimentar. Efectul este pozitiv, dar nu este grozav. Mai bine cu un buton in plus si o reactie controlabila dupa nevoie.

[VAX]

Eu sunt convins ca este o prostie din mintea lui nenea ala. Reactia pozitiva este alta mancare de peste.