cirip Postat Februarie 9, 2022 Partajează Postat Februarie 9, 2022 (editat) Acum 40 minute, oroles a spus: Dar factorul de umplere nu l-am impins eu Pesemne ca glumiti. Pe masa cui este montajul? Cine actioneaza cu surubelnita asupra factorului de umplere? E ca si cum ati lasat amplificatorul la maxim, ii dati drumul si sunteti mirat ca va bat vecinii in teava. Acum 40 minute, oroles a spus: am reglat factorul de umplere Ah, cred ca s-a lamurit misterul ... Acum 40 minute, oroles a spus: osciloscopul arata Vpp=484V; am socotit ca asta ar insemna un RMS de 171V Ar fi interesant de vazut cum ati calculat? Puteti detalia metoda de calcul? Acum 40 minute, oroles a spus: am vrut sa vad ce se intampla daca maresc factorul de umplere astfel incat sa obtin la iesire Vpp=622V, Marirea factorului de umplere nu ar trebui sa mareasca Vpp, daca invertorul merge cum trebuie. Dar se pare ca tentatia de "a da mai tare" este irezistibila. Va reamintesc ca deocamdata incercam sa vedem daca montajul este functional, nu incercam sa obtinem performanta. Nu as mari factorul de umplere peste 20-25% sub nicio forma. Acum 40 minute, oroles a spus: deci factorul de umplere nu se modifica In aceasta etapa singurul responsabil asupra factorului de umplere sunteti dvs. Numai dvs. cu surubelnita aveti autoritatea de modificare. Puteti masura simultan ambele drene? Vad o asimetrie acolo pe care nu mi-o explic. Dupa asta, mariti putin sensibilitatea ca sa se vada caderea de tensiune pe MOSuri. Suspectez ca e cam mare. In orice caz, 484Vpp suna cam putin. Ar trebui sa aveti peste 600Vpp in secundar. Ma intreb daca e mare caderea de tensiune pe tranzistoare ... A, apropo, ce tranzistoare ati pus? Sau daca e alta duda. Sa mai vedem masuratori. Intai drenele simultan. O intrebare: traful e chiar de UPS sau e ceva gasit ca sa fie pe-acolo? Nu de alta, dar daca pe MOSuri cade tensiune putina, suspectez si raportul de transformare al trafului. Deocamdata sunt doar ipoteze. Editat Februarie 9, 2022 de cirip Link spre comentariu
oroles Postat Februarie 9, 2022 Autor Partajează Postat Februarie 9, 2022 Acum 57 minute, cirip a spus: Pesemne ca glumiti. Pe masa cui este montajul? Cine actioneaza cu surubelnita asupra factorului de umplere? Buna seara dle. cirip, aici unde pot mesteri putin seara la amaratul meu de montaj, credeti-ma ca incerc s-o fac cu toata seriozitatea, ptr ca mai tarziu m-asteapta alte obligatii... :( Dar ca sa lamurim problema: m-am referit la ce mi-ati scris putin mai devreme: Acum 3 ore, cirip a spus: Nu mai impingeti factorul de umplere pana la maxim Ati spus "mai" , ca si cand as mai fi facut-o. N-am mai facut-o, cel putin cand montajul tragea de la bun inceput 9-10A. Era cu valorile din schema originala. Caz pe care deja s-a discutat si inteleg ca a fost din cauza factorului de umplere prea mare. La asta m-am referit ! Dupa aceea, am trecut la experimentele cu reglajul factorului de umplere (asa cum m-am priceput), am observat ca daca il micsorez, e mai bine ... si in final ati aparut dvs., recomandandu-mi reglajul (de test) al acestuia doar din R11 inlocuit cu semireglabil de 10K. Sper ca am fost mai clar acum... 1 oră în urmă, cirip a spus: Ar fi interesant de vazut cum ati calculat? Puteti detalia metoda de calcul? E ceva gresit ? Am folosit formulele din pagina de aici: https://www.apogeeweb.net/tools/rms-voltage-calculator.html#:~:text=To compute the RMS voltage,voltage is multiplied by 1.1107. .... si cu detaliile din desenul de mai jos ( ce se gaseste in aceasi pagina): Vrms = 0.707 * Vp , iar Vp din desen rezulta ca e 0.5*Vpk-pk . Daca osciloscopul mi-a aratat Vpp=484V, am calculat Vp=242V si Vrms=242*0.707=171V Daca am gresit, va rog spuneti-mi cum sa calculez corect ! Dar vad ca si dvs. spuneti ca ar trebui sa am peste 600Vpp in secundar; pai conform formulelor de mai sus, 600Vpp=212V , nu ? Daca n-am gresit, atunci care-i baiul ? 1 oră în urmă, cirip a spus: Marirea factorului de umplere nu ar trebui sa mareasca Vpp, daca invertorul merge cum trebuie. Dar se pare ca tentatia de "a da mai tare" este irezistibila. Nu am nici o tentatie de genul asta, nici macar la muzica. Motivul e simplu - am vrut sa vad care e influenta factorului de umplere asupra tensiunii de iesire. Si din cate vad, cand il reglez, stralucirea becului variaza, deci trag concluzia ca si tensiunea de la iesire se modifica. Daca nu asa ar trebui sa lucreze, va rog explicati-mi ! 1 oră în urmă, cirip a spus: Puteti masura simultan ambele drene? Vad o asimetrie acolo pe care nu mi-o explic. Dupa asta, mariti putin sensibilitatea ca sa se vada caderea de tensiune pe MOSuri. Suspectez ca e cam mare. A, apropo, ce tranzistoare ati pus? O intrebare: traful e chiar de UPS sau e ceva gasit ca sa fie pe-acolo? Le-am masurat, chiar va rog frumos sa-mi aratati si mie asimetria, ca sa inteleg. Am marit si scala de masura, sper sa fie ce doriti, daca nu, va rog sa-mi spuneti mai clar cum ati dori sa masor. Tranzistoarele au ramas cele pe care le-am precizat inca de la prima postare (IRFP240) si despre care ati spus ca nu sunt potrivite, ca au RdsOn prea mare. Daca nu-s potrivite, spuneti-mi va rog, si le schimb ! Am IRFZ44 si altele. Traful, da, e fix dintr-un UPS de calculator, care functiona. Daca ma duc si-l pun la loc, va fi la fel de functional. Si acum, pozele cu semnalele din amandoua drenele. Si aici zoom la greu, vad ca apar oscilatiile de care am mai vorbit: Daca mai e nevoie de ceva, va rog sa-mi spuneti. Multumesc! Link spre comentariu
cirip Postat Februarie 9, 2022 Partajează Postat Februarie 9, 2022 (editat) Va salut @oroles, Sa depasim impasul. Va declar zeul absolut al factorului de umplere, pana cand bucla de control va prelua fraiele. Factorul de umplere nu va misca in front fara voia dvs. Am zis! Acum 3 ore, oroles a spus: Vrms = 0.707 * Vp , iar Vp din desen rezulta ca e 0.5*Vpk-pk . Am avut o banuiala ca asa ati calculat. Formula aceea este valabila numai pentru semnal sinusoidal. Pentru semnal aproximativ dreptunghiular, asemanator cu cele cu care operati dvs. in montaj, Vrms este cumva legat de aria semnalului. Un semnal cu amplitudine constanta dar cu factor de umplere variabil are o valoare efectiva (sau eficace, echivalentul pe romaneste al RMSului) dependenta de factorul de umplere, chiar daca amplitudinea este constanta. Prin urmare calculul trebuie ajustat. Sau pur si simplu ignorat, cel putin deocamdata. Va mai reamintesc ca voltmetrele digitale uzuale nu masoara corect RMSul, daca semnalul nu este sinusoidal. Exista si acele "True RMS", dar care sunt mai scumpe. Acum 3 ore, oroles a spus: asimetria, Observati diferenta ampitudinii celor doua pulsuri incercuite. Ar fi trebuit sa fie egale. Comparati cu masuratorile mele sau cu simularile d-lui @dumitrumy Acum 3 ore, oroles a spus: Traful, da, e fix dintr-un UPS de calculator Bun, asta e lamurita. Inseamna ca pierderile sunt in alta parte. Suspectez pe de o parte tranzistoarele si pe de alta parte cablajul si firele. Ca sa testati, masurati inca o data tensiunile din drene, dar folosind ca referinta a sondei (crocodilul) chiar borna de minus a bateriei. In felul asta o sa vedem cat se pierde pe fire, cablaj si tranzistoare. Datorita raportului mare de transformare al transformatorului, fiecare 1 volt pierdut in primar determina peste 20 V pierduti in secundar. Uitati-va in poza de mai jos cat de departe este palierul de jos al semnalului de linia de 0. Ochiometric acolo sunt cam 2V pierduti. Cred ca puteti masura mai exact cu ajutorul cursoarelor. De curiozitate, masurati amplitudinea palierelor impulsurilor cand ajustati putin factorul de umplere, de preferinta in sensul reducerii fata de ce e in pozele de pana acum. Amplitudinea nu ar trebui sa se schimbe. Editat Februarie 9, 2022 de cirip Link spre comentariu
dumitrumy Postat Februarie 10, 2022 Partajează Postat Februarie 10, 2022 Cand creste timpul de conductie se poate satura miezul, de aceea creste curentul si fara sarcina. Simularea este facuta cu ferita, programul nu are FeSi dar fenomenul este acelasi: >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>><<<<<<<<< >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Se duce conductia cat mai mare dar nu in zona unde creste curentul si apoi se introduce bucla progresiv prin micsorarea rezistentei de 220k. In pinul 9 al SG trebuie sa inceapa sa fie usor "ciupita" tensiunea si se continua pana apare o instabilitate. Dar s-ar putea chiar sa functioneze! Acum ca exista osciloscop nu trebuie sa fie probleme de analiza a montajului. In pinul 9 trebuie sa apara semnalul exact ca oscilograma albastra din simularea pusa de mine: Link spre comentariu
oroles Postat Februarie 10, 2022 Autor Partajează Postat Februarie 10, 2022 (editat) Acum 21 ore, cirip a spus: Sa depasim impasul. Va declar zeul absolut al factorului de umplere, pana cand bucla de control va prelua fraiele. Am avut o banuiala ca asa ati calculat. Formula aceea este valabila numai pentru semnal sinusoidal. Va mai reamintesc ca voltmetrele digitale uzuale nu masoara corect RMSul, daca semnalul nu este sinusoidal. Exista si acele "True RMS", dar care sunt mai scumpe. Buna seara! Am recitit ce-ati scris, am mai citit pe net, apoi am facut testul pe care l-ati cerut. Am inteles acum ce-ati spus: valoarea Vpp nu se modifica odata cu variatia factorului de umplere, dar cea efectiva (rms) da. De aceea am observat variatia iluminarii becului, desi valoarea de varf a pulsurilor ramanea aceasi. Acum m-am lamurit; la fel si cu faptul ca am folosit formula de calcul in mod gresit, in cazul formei de unda diferita de sinus. Stiu ca exista DVM-uri TrueRMS, al meu nu are functia asta, dar cred ca in curand o sa-mi cumpar si unul care sa poata masura RMS. Multumesc ptr atentionare! Acum 21 ore, cirip a spus: Observati diferenta ampitudinii celor doua pulsuri incercuite. Ar fi trebuit sa fie egale. Comparati cu masuratorile mele sau cu simularile d-lui @dumitrumy Uitati-va in poza de mai jos cat de departe este palierul de jos al semnalului de linia de 0. Ochiometric acolo sunt cam 2V pierduti. Cred ca puteti masura mai exact cu ajutorul cursoarelor. Am vazut cele subliniate de dvs., am observat si masuratorile dvs cat si simularile prezentate de dl. Dumi, am inteles cum e cu palierul ala, la mine n-ar trebui sa fie. Sa inteleg ca pentru a stabili de unde apare, aveti nevoie de mai multe masuratori, nu ? Acum 21 ore, cirip a spus: De curiozitate, masurati amplitudinea palierelor impulsurilor cand ajustati putin factorul de umplere, de preferinta in sensul reducerii fata de ce e in pozele de pana acum. Amplitudinea nu ar trebui sa se schimbe. OK, am facut testele astea. Din pacate, am impresia ca se cam schimba. Nu mult, dar asa mi se pare. Postez mai jos o serie de poze, dar am si o observatie de adaugat: forma de unda de la iesirea trafo difera mult atunci cand nu am consumator conectat. Adica, in gol arata aiurea de tot, cu sarcina arata aproximativ ca "dreptunghiul modificat" (doar ca e insotita de multe spike-uri). Observatia mea e valabila (cred, dar n-am verificat de 2-3 ori ca sa ma conving) si pentru forma semnalelor de comanda a mosfeturilor, desi acolo nu-i asa de evident. Poza90: semnal la iesirea trafo in gol Poza91: semnal la iesirea trafo cu bec 75W conectat Poza92: plafonul ptr factor de umplere 1 Poza93: plafonul ptr factor de umplere 2 Poza94: plafonul ptr factor de umplere 3 Poza95: forma semnal citit in pin9 (cuplaj DC) Poza96: forma semnal citit in pin9 (zoom, cuplaj AC) (la ultima am folosit cuplaj AC ca sa pot mari scala si astfel sa pot observa semnalul util - in rest erau spike-uri ) Mentionez ca am facut toate masuratorile cu buclele de reactie conectate (D6,D7,R12, R13 si sistemul cu optocuplor). O sa revin cu alte poze dupa ce fac masuratorile cu referinta (-) la borna bateriei, dupa cum m-ati sfatuit. Multumesc! Editat Februarie 10, 2022 de oroles Link spre comentariu
oroles Postat Februarie 10, 2022 Autor Partajează Postat Februarie 10, 2022 Acum 10 ore, dumitrumy a spus: Simularea este facuta cu ferita, programul nu are FeSi dar fenomenul este acelasi . Se duce conductia cat mai mare dar nu in zona unde creste curentul si apoi se introduce bucla progresiv prin micsorarea rezistentei de 220k. In pinul 9 al SG trebuie sa inceapa sa fie usor "ciupita" tensiunea si se continua pana apare o instabilitate. Dar s-ar putea chiar sa functioneze! In pinul 9 trebuie sa apara semnalul exact ca oscilograma albastra din simularea pusa de mine Buna seara dl. Dumi! Multumesc ptr sfaturi! Acum imi dau seama ca trebuie sa incerc metoda dvs. separat, sa vad ce iese. Tinand cont de ce observatii am facut mai sus, cum ma sfatuiti sa procedez - cu sau fara bec la iesire? Ptr. ca forma de unda difera mult cand invertorul e in gol sau cand are becul conectat. Am vazut simularea, bineinteles ca ma uit la grafice, ca-n rest nu ma prea pricep. Cred c-am vazut programul dvs. si la un alt amic - mi se pare ca se numeste KiCad? Sper sa nu le confund prea rau, dar ... in fine... vedeti ca-s cam "verde" :)) Dacian Link spre comentariu
validae Postat Februarie 10, 2022 Partajează Postat Februarie 10, 2022 Ar fi util să mai puneţi o schiţă cu schema aşa cum e acum, cu valorile şi componentele folosite efectiv.Ca să ştim ce analizăm...fiindcă s-au perindat tot felul de variante şi trebuie mereu să ne uităm în urmă cu ceva pagini ca să vedem despre ce se vorbeşte practic. În gol vor apărea mereu acele oscilaţii parazite, în sarcină ele sunt amortizate... Link spre comentariu
cirip Postat Februarie 10, 2022 Partajează Postat Februarie 10, 2022 (editat) Va salut, Poza90: semnal la iesirea trafo in gol Absolut normal. La fiecare palier de zero din primar se injecteaza energie in traf, care trebuie sa fie disipata cumva. Fara sarcina, energia se disipa prin oscilatii amortizate. Frecventa oscilatiilor este dependenta de inductanta secundarului si de capacitatea lui parazita. Poza91: semnal la iesirea trafo cu bec 75W conectat Sarcina consuma putere si nu mai ramane nimic pentru oscilatiile trafului Poza92: plafonul ptr factor de umplere 1 Poza93: plafonul ptr factor de umplere 2 Poza94: plafonul ptr factor de umplere 3 Variatiile sunt nesemnificative. Practic palierele se pot considera egale. Pe de alta parte exista variatie semnificativa intre gol si sarcina in sensul in care palierele cresc (se indeparteaza de masa) cand aveti sarcina. Si asta este de asteptat. Cresterea curentului determina cresterea caderilor de tensiune pe diversele rezistente din circuit. Poza95: forma semnal citit in pin9 (cuplaj DC) Poza96: forma semnal citit in pin9 (zoom, cuplaj AC) Aici exista o problema de zgomot. Tensiunea in pinul 9 trebuie sa fie constanta si curata, deoarece este pragul de comutare al modulatorului PWM. M-am mai uitat cu atentie la schema si cablaj. Am observat ca nu aveti niciun fel de condensatoare de decuplare. Cred ca zgomotul circula nestingherit prin cablaj, mai ales la curenti mari. Curentul de intoarcere de la sursele tranzistoarelor MOS este comun si trece printr-un traseu ingust. Suspectez ca daca conectati masa sondei (crocodilul) pe cablaj aproape de firul negru care presupun ca vine de la baterie si varful sondei in zona surselor tranzistoarelor, o sa fiti surprins ce zgomot e acolo, desi cele doua puncte sunt conectate la masa. Acum vreo 2 ani am ajutat un coleg cu o problema de cablaj. Dumnealui se straduia sa realizeze un cablaj foarte estetic si chiar reusea, numai ca apareau probleme de zgomot in care traseele de curenti tari interferau cu cele de semnal mic. Desi schema era corecta, montajul nu functiona. Ca sa il ajut sa vizualizeze ideea, am luat cablajul si am facut o simulare in care se observa densitatile de curent si zonele prin care circula curentii. Cred ca a fost o experienta interesanta si edificatoare. Masuratorile contin pulsuri foarte inguste in apropierea fiecarui front. Suspectez ca este radiatie. Verificati asta prin conectarea varfului sondei foarte aproape de crocodilul atasat la cablaj. Daca apar doar varfurile alea, este radiatie de la fire. Acum 2 ore, oroles a spus: Mentionez ca am facut toate masuratorile cu buclele de reactie conectate (D6,D7,R12, R13 si sistemul cu optocuplor). Niciuna dintre bucle nu functioneaza. Conectate sau deconectate, e acelasi lucru. Daca ar fi functionat, nu ati fi putut ajusta manual factorul de umplere pentru ca ar fi preluat bucla controlul PWMului. Ar fi foarte util daca ati folosi cursoarele pentru masuratori mai exacte. De exemplu, tensiunea reziduala pe tranzistoare (si pe cablaj) se masoara destul de precis folosind cursoarele. Daca imi spuneti ce model de Rigol este, ma uit eu in manual si va spun cum se face. Editat Februarie 10, 2022 de cirip Link spre comentariu
informer Postat Februarie 10, 2022 Partajează Postat Februarie 10, 2022 (editat) Am citit cu atentie acest topic cu toate ca ceea ce se dezbate nu e (ca sa zic asa) domeniul meu de interes. Scriu aici doar pt. ca am fost impresionat de profesionalismul postarilor si mi-as dori sa vad asta mai cat mai des. Jos palaria din partea mea, felicitari! Editat Februarie 10, 2022 de informer Link spre comentariu
oroles Postat Februarie 11, 2022 Autor Partajează Postat Februarie 11, 2022 Acum 12 ore, validae a spus: Ar fi util să mai puneţi o schiţă cu schema aşa cum e acum, cu valorile şi componentele folosite efectiv.Ca să ştim ce analizăm...fiindcă s-au perindat tot felul de variante şi trebuie mereu să ne uităm în urmă cu ceva pagini ca să vedem despre ce se vorbeşte practic. În gol vor apărea mereu acele oscilaţii parazite, în sarcină ele sunt amortizate... Buna ziua dl. Validae! Aveti dreptate, postez schema la zi . Nu sunt mari diferente fata de original. Am adaugat doar 3 conzi de 100nF ptr decuplarea liniei de 12V care vine la SG. Sunt desenati cu albastru in schema de mai jos. O sa explic si mai jos , ca m-a intrebat si dl. cirip. Secundarul trafo are un conector care se infige in 2 pini mai grosi pe care i-am lipit pe cablaj, in schema am desenat punctele patrate denumite "conector sec. trafo" . Acum 11 ore, cirip a spus: M-am mai uitat cu atentie la schema si cablaj. Am observat ca nu aveti niciun fel de condensatoare de decuplare. Buna ziua dl. cirip! Schema originala am respectat-o, exista C2=220uF fix inainte de alimentarea SG-ului, dar am mai adaugat eu inca 3 conzi de 100nF pe linia de 12V: unul imediat dupa strapul care aduce tensiunea de la baterie (langa C2), unul pe la mijlocul liniei si unul la pinul 15. In pozele de mai jos i-am indicat cum am putut (m-am inspirat de la cum a facut dl. Dumi ! ) si i-am desenat si pe spatele cablajului, ca sa intelegeti mai usor unde sunt lipiti. Chinul de pe lume cu desenatul, scuze ptr aspect, sper sa se inteleaga. Poza1 - este de cand aveam etajul totem pole. Va rog faceti abstractie de prezenta tranzistorilor din stanga, precum si de strapurile care se vad cu sarma cositorita (nu se atingeau!). Am folosit poza asta ca sa nu mai fac alta, iar conzii de decuplare i-am indicat cu rosu. De la dreapta la stanga, electroliticul e C2=220uF, iar restul (aia galbeni) sunt de 100nF, pusi de mine, cum am scris mai sus. Ultimul dinspre partea de jos a SG-ului e la pinul 15. Poza2: cum arata pe fata cu lipituri. Am subliniat cu rosu traseul de 12V, iar strapul care aduce tensiunea de la baterie la linia de 12V e desenat cu linie rosie subtire. Semireglabilul ala albastru e cel de 10K care inlocuieste acum R11 si din care variez factorul de umplere (deci R11, desi l-am figurat pe cablaj, e dezlipit). Nu se vede, dar semireglabilul are un capat la pin9 si celalalt legat cu pinul de cursor, date la masa. Acum 11 ore, cirip a spus: Curentul de intoarcere de la sursele tranzistoarelor MOS este comun si trece printr-un traseu ingust. Suspectez ca daca conectati masa sondei (crocodilul) pe cablaj aproape de firul negru care presupun ca vine de la baterie si varful sondei in zona surselor tranzistoarelor, o sa fiti surprins ce zgomot e acolo, desi cele doua puncte sunt conectate la masa. Masuratorile contin pulsuri foarte inguste in apropierea fiecarui front. Suspectez ca este radiatie. Verificati asta prin conectarea varfului sondei foarte aproape de crocodilul atasat la cablaj. Daca apar doar varfurile alea, este radiatie de la fire. Ar fi foarte util daca ati folosi cursoarele pentru masuratori mai exacte. De exemplu, tensiunea reziduala pe tranzistoare (si pe cablaj) se masoara destul de precis folosind cursoarele. Daca imi spuneti ce model de Rigol este, ma uit eu in manual si va spun cum se face. Dl. cirip, multumesc ptr toate explicatiile! Foarte folositoare, asa mai inteleg cat de cat cate ceva din functionarea montajului astuia... Acum nu pot, dar cand o s-ajung din nou la montaj, o sa fac si celelalte masuratori pe care le-ati indicat. Am invatat sa folosesc si cursoarele, nu trebuie sa va deranjati ca am manualul PDF si citesc (daca gasesc). Am tot butonat osciloscopul ala si m-am mai obisnuit cu chestiile de baza. Fata de vechiul meu analogic stie o groaza, dar prefer sa-l folosesc atat cat trebuie, ca stiu ca n-o sa stea permanent la mine. Zi faina s-aveti, va multumesc ptr ajutor! Dacian Link spre comentariu
cirip Postat Februarie 11, 2022 Partajează Postat Februarie 11, 2022 Va salut, Acum 8 ore, oroles a spus: exista C2=220uF Aveti dreptate. Nu l-am observat. Cu toate astea, in conditiile in care varfurile de curent din primar pot sa depaseasca 10A, valoarea mi se pare insuficienta. Nici pozitionarea pe cablaj nu mi se pare optima. Poza cu cablajul si amplasarea componentelor este utila. Daca aveti detaliul cu toate piesele pe cablaj ar fi bine sa o postati, indiferent daca ati facut proiectarea cablajului cu soft sau pe hartie. La astfel de montaje si realizarea cablajului contribuie la functionarea corecta. Astept capturile de ecran cu caderile de tensiune pe traseele de masa. Link spre comentariu
dumitrumy Postat Februarie 11, 2022 Partajează Postat Februarie 11, 2022 Acum 21 ore, oroles a spus: Cred c-am vazut programul dvs. si la un alt amic - mi se pare ca se numeste KiCad? Folosesc 3 programe, fiecare avand avantaje in anumite scheme. Link spre comentariu
cirip Postat Februarie 11, 2022 Partajează Postat Februarie 11, 2022 @dumitrumy, Am vazut ca in schema anterioara, in simulare, ati folosit 40mH ptr. fiecare ramura primara si 30H ptr secundar. Cum ati ales valorile? Link spre comentariu
dumitrumy Postat Februarie 11, 2022 Partajează Postat Februarie 11, 2022 Am luat la intamplare inductanta primarului, ceea ce stiu este ca la cele de retea este totusi de ordinul Henry. La inceput am luat 20H cu 20mH dar curentul de magnetizare era prea mare in primarul de 12V. >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Apoi am trecut la 40mH dar cu 30H secundarul pt ca in primul caz raportul era prea mare. Dar nu conteaza valorile, schema era doar pt a vedea cat este valoarea RMS la un anume timp de conductie. Link spre comentariu
dumitrumy Postat Februarie 12, 2022 Partajează Postat Februarie 12, 2022 Ce liniste pe aici!!! Aveam un montaj cu SG3525 facut pt vremea cand Leco era foarte activ, intrun topic cu limitarea de curent a acestui integrat. Am redus doar frecventa de la 70kHz la 70Hz si am pus traful de la amplificatorul Electronica miniturn de la vanzari. Chiar daca alimentez cu 12V infasurarile care dau 22V si frecventa e un pic mai mare tot apare supracresterea curentului de magnetizare. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum