Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Invertor SG3524 12Vdc/220Vac - HELP!


Postări Recomandate

inv1.jpg

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Parca asa scrie:  iata prima versiune realizata...

Iar la turci este si un filmulet care arata sinusoida obtinuta.

>>>>>sg3524-12v-220v-230w-geri-beslemeli-sinus-inverter/#google_vignette<<<<

Si nu se poate stabiliza amplitudinea la iesire cand este dreptunghiulara pt ca rezulta din tensiunea bateriei si raportul de transformare. Orice timp de conductie ai da amplitudinea este aceeasi. La sursele in comutatie stabilizezi tensiunea continua care depinde de conductie deoarece este mediata de un filtru LC. La UPS se controleaza tensiunea efectiva prin modulatia in durata dar nu prin redresare simpla si integrare ca in schema de aici. Cine are un UPS cu traf de 50Hz va observa ca amplitudinea impulsurilor la iesire este tot tensiunea bateriei inmultita cu raportul trafului ca si la invertorul simplu postat de &nel65. 

Link spre comentariu
  • Răspunsuri 135
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

Top autori în acest subiect

Imagini postate

 

Acum 4 ore, dumitrumy a spus:

Parca asa scrie:  iata prima versiune realizata...

 

Iar la turci este si un filmulet care arata sinusoida obtinuta.

>>>>>sg3524-12v-220v-230w-geri-beslemeli-sinus-inverter/#google_vignette<<<<

 

Despre "prima versiune realizata" am scris mai jos de link-ul de la turci si am postat imediat dedesubt si schema pe care dvs. insiva ati citat-o.

Atat descrierea cat si filmuletul de la turci n-au nici o legatura cu realitatea schemei pe care am abordat-o, ptr ca e foarte clar ca nu reprezinta un invertor care sa aiba de-a face cu sinusul la iesire, devreme ce nu face decat sa comute infasurarile unui trafo in rimtul unui semnal de comanda dreptunghiular simplu.

Oricum, 98% din schemele postate pe Youtube si pe restul Internetului, de catre cei mai multi asiatici (in special arabi, turci si indieni) sustin in titlu si in prezentare ca e vorba de "pure sine wave inverter", cand de fapt e tot o pocnitoare ca si cea pe care ma chinuiesc eu s-o conving sa functioneze.

Diferenta e ca eu ma straduiesc sa realizez una la care tensiunea de iesire sa fie mentinuta si in sarcina.

 

Acum 4 ore, dumitrumy a spus:

Si nu se poate stabiliza amplitudinea la iesire cand este dreptunghiulara pt ca rezulta din tensiunea bateriei si raportul de transformare.

Orice timp de conductie ai da amplitudinea este aceeasi.

 

Transformatorul meu are 2 infasurari de 8.5V, adica 220V/17V = 12.94 , sa zicem 13.

Daca tensiunea (in sarcina) pe baterie e de 12V, ar rezulta 12x13 = 156V . Daca as avea 14V la borne, conform celor spuse de dvs ar trebui sa rezulte aprox. 14x13= 182V la iesire. Ceva nu prea se potriveste...

 

De asemenea, am observat ca tensiunea de la iesire depinde totusi de latimea pulsurilor, dupa cum mi-a recomandat colegul QQme:

 

Acum 15 ore, QQme a spus:

In loc de R12-13 puneti un semireg. de 10-20K ,,,trebue ca prin modificarea lui sa varieze latimea impulsurilor de iesire.

 

Asa si intelesesem de altfel ca ar trebui sa se intample, doar ca in montajul meu ceva impiedica acest lucru. Chiar si in documentatia invertorului se afirma acest lucru, pe care l-am citat de 2 ori. Am mai vazut de altfel si alte scheme relativ simple care folosesc sisteme de reglaj prin reactie (feedback), dar as dori sa insist putin mai mult pe asta, daca tot m-am apucat de ea.

 

Cum sa pun cap la cap cele mentionate de dvs. cu cele constatate ?

Link spre comentariu

Aţi măsurat tensiunea continuă  ce ajunge la invertor în momentul în care vă scădea cea de la ieşire ? Ţineţi cont şi de căderile de tensiune pe tranzistori, mai ales dacă nu au fost comandaţi corespunzător.Sunt multe chestii de care se ţine cont, de aceea şi primarul trafurilor la invertoarele cu undă rectangulară se alege pentru o tensiune semnificativ mai mică de cei 12V ai bateriei.

Presupunând că bateria ,,ţinea,, consumul invertorului şi tensiunea la bornele ei nu scădea semnificativ (în sarcină), cum se întâmplă cu cele de UPS-uri sub 1000VA, este foarte probabil că existau căderi semnificative pe cablaje şi tranzistori.Plus rezistenţa primarului/secundarului.

Un osciloscop conectat pe diverse puncte ale invertorului ar arăta situaţia clar.Asta fiindcă nu poţi pur şi simplu să blochezi invertorul în conducţie continuă ca să-i măsori căderea de tensiune în diverse puncte...

Link spre comentariu

Va salut @oroles,

 

Incerc sa va dau o mana de ajutor. Cred ca trebuie o abordare putin mai sistematica.

 

Am tras un ochi la schema si la foaia de catalog a integratului SG3524. Sunt de parere ca schema are cateva deficiente. S-o luam pe bucatele.

  1. La o prima vedere s-ar parea ca bucla de reactie este asigurata prin R12 si R13. In realitate nu este asa. Acolo ar fi monitorizata tensiunea pe baterie, ceea ce ar transforma sursa mai degraba intr-un feed-forward dpdv al reactiei negative de stabilizare.
  2. Aparenta reactie negativa de la iesire prin optocuplorul CNY17 in realitate pare sa fie o protectie la supratensiune pe iesire. Asa zisa reactie nu este aplicata amplificatorului de eroare, ci pinului de shutdown. Un fel de "Trage Grigore heblul ca se arde brezoaia!"
  3. Cireasa de pe tort este aceea ca de fapt factorul de umplere este fix si determinat de R17 si R11. Pinul 9 (Compensation), care ofera accesul si la iesirea amplificatorului de eroare, respectiv la intrarea in modulatorul PWM, este de impedanta ridicata (5MOhm conform foii de catalog), ceea ce face ca gruparea R17 si R11 sa domine stabilirea tensiunii pe pinul 9 (pragul modulatorului PWM) si a factorului de umplere, nu iesirea amplificatorului de eroare.

 

Vad ca mentionati diverse tensiuni la iesire. Cum le-ati masurat? Ce fel de valori sunt: amplitudine, medie, efectiva? Un voltmetru digital uzual nu masoara corect o tensiune de tip sinus modificat.

 

Pentru a pune in functiune o sursa in comutatie sau un invertor se incepe prin deschiderea buclei de reactie si cresterea treptata, manuala, a factorului de umplere, timp in care se perfuzeaza masiv montajul cu sonde. Numai dupa ce functionarea este acceptabila in bucla deschisa si se constata ca modulatia factorului de umplere isi face treaba, dupa aia se inchide bucla. De fapt, in anumite conditii se poate face ca bucla sa preia controlul pe masura ce fact de umplere se mareste progresiv manual. La sursele cu TL494 e foarte usor de facut.

 

Sapatura nu se opreste aici. Dupa ce este inchisa bucla, pot sa apara probleme de stabilitate, dar astea sunt rafinamente dupa ce functionarea in bucla deschisa este satisfacatoare.

 

In toate etapele va este necesar un osciloscop. Nu se poate construi ceva cu performante acceptabile numai cu multimetrul. Sau daca unora le "merge cat de cat", ori au avut noroc, ori criteriile pentru a declara ca merge sunt foarte ingaduitoare.

 

Pana cand nu aveti un control manual stabil al factorului de umplere, nici macar nu as conecta finalii si traful de iesire. Intai sa mearga bucataria cu SG3524 si dupa aia se conecteaza si forta. Este o binefacere sa puteti testa bucataria separat de forta. Teveurile color romanesti de pe vremuri aveau, din motive de economie, un singur tranzistor de putere care le facea pe toate. Nu aveai ce sa testezi separat, motiv pentru care multi nu se bagau la surse. Ardeau o caciula de tranzistoare si se lasau pagubasi.

 

Spor!

 

 

Editat de cirip
Link spre comentariu
Acum 15 ore, oroles a spus:

Transformatorul meu are 2 infasurari de 8.5V, adica 220V/17V = 12.94 , sa zicem 13.

Daca tensiunea (in sarcina) pe baterie e de 12V, ar rezulta 12x13 = 156V . Daca as avea 14V la borne, conform celor spuse de dvs ar trebui sa rezulte aprox. 14x13= 182V la iesire. Ceva nu prea se potriveste...

Gresit, raportul este 2x13=26. Asta deoarece fiecare infasurare de 8,5V se foloseste pt a obtine o semialternanta la iesire. Iar varful unei semialternante poate ajunge la 360V cand reteaua este la +10% din nominal.

Link spre comentariu
Acum 14 ore, cirip a spus:

Incerc sa va dau o mana de ajutor.

Vad ca mentionati diverse tensiuni la iesire. Cum le-ati masurat? Ce fel de valori sunt: amplitudine, medie, efectiva?

Un voltmetru digital uzual nu masoara corect o tensiune de tip sinus modificat.

Buna ziua, multumesc !

Sinus modificat? Mi-ar fi placut mie, dar montajul meu scoate dreptunghi direct si fara vreo modificare :-)

Tensiunile de la iesirea trafo 220V le-am masurat strict orientativ cu DVM-ul, stiu ca nu masoara corect altceva in afara de forma sinus... Amicul care mi-a  imprumutat osciloscopul mi-a zis sa nu incerc cu el pana cand n-o sa-l izolez fata de retea. Am facut rost de un traf izolator si o sa-l instalez, apoi o sa incerc sa masor si cu osciloscopul. Nu vreau sa-l prajesc, mai ales ca e imprumutat si nu am lucrat cu digitale pana acum, are multe smecherii fata de analogicele obisnuite. Dar semnalele din zona de comanda si pana la drenele mosurilor le-am masurat cu osciloscopul, asa m-am mai si obisnuit cu el. Deocamdata ma uit la valorile de varf (pk-pk), cum ma uitam si la analogice - care nu stiau sa afiseze numeric, trebuia sa aproximez. Am avut un analogic din care a iesit fum acum 2 ani si l-am dat ptr piese de schimb. Ma bucur ca asta digital arata si frecventa, am vazut ca are si cursoare ca sa masori exact, ce sa mai, e alta poveste ...

 

Acum 14 ore, cirip a spus:

Pentru a pune in functiune o sursa in comutatie sau un invertor se incepe prin deschiderea buclei de reactie si cresterea treptata, manuala, a factorului de umplere, timp in care se perfuzeaza masiv montajul cu sonde. Numai dupa ce functionarea este acceptabila in bucla deschisa si se constata ca modulatia factorului de umplere isi face treaba, dupa aia se inchide bucla. De fapt, in anumite conditii se poate face ca bucla sa preia controlul pe masura ce fact de umplere se mareste progresiv manual. La sursele cu TL494 e foarte usor de facut.

Sapatura nu se opreste aici. Dupa ce este inchisa bucla, pot sa apara probleme de stabilitate, dar astea sunt rafinamente dupa ce functionarea in bucla deschisa este satisfacatoare.

Wow. Din ce povestiti mai sus, cred ca aveti ceva experienta, nu gluma!

 

Acum 14 ore, cirip a spus:

nici macar nu as conecta finalii si traful de iesire. Intai sa mearga bucataria cu SG3524 si dupa aia se conecteaza si forta.

:-) Ce n-am clarificat concret pana acum, e ca lumineaza deja un bec de 75W pe masa. Aseara am reusit.

Cum? Pai... din raspunsurile primite pana acum, am banuit ca e vorba de factorul de umplere sau de acel deadtime. Am pus osciloscopul pe drenele mosilor si am vazut ca cele 2 semnale erau la distanta f mica si atunci am aplicat o istorie care a marit deadtime-ul (dar a modificat si f de umplere nitel). Astfel, montajul n-a mai tras 10A din start, consumul in gol a scazut la 1A, iar pe iesire am reusit sa aprind becul. Cam anemic, ce-i drept. In gol, aveam 230V ("incorect" masurati cu DVM), iar cu becul conectat, a scazut pe la 180V. Nu merg caile de reactie, am incercat sa rotesc PR1 ... fara nici un efect vizibil.

Deci bucataria din SG3524 lucreaza, dar n-am apucat sa mai masor distanta dintre semnale (acel deadtime).

Daca tensiunea in gol pe baterie (12V/7Ah) e de 13.2V, cand pornesc cu becul conectat la iesire, scade la 12.2V, deci cu 1V.

Curentul total tras din baterie e intre 4.6 si 5A, iar fara bec e pe la 1A sau putin mai mic.

 

Asa ca treb sa mai inteleg de ce nu actioneaza acele cai de reactie. Daca ar face-o, probabil ca s-ar modifica factorul de umplere si ar mai ajusta tensiunea la iesire. Dar momentan, nu se intampla asta... 

 

Acum 14 ore, cirip a spus:

Sunt de parere ca schema are cateva deficiente. S-o luam pe bucatele.

  1. La o prima vedere s-ar parea ca bucla de reactie este asigurata prin R12 si R13. In realitate nu este asa. Acolo ar fi monitorizata tensiunea pe baterie, ceea ce ar transforma sursa mai degraba intr-un feed-forward dpdv al reactiei negative de stabilizare.
  2. Aparenta reactie negativa de la iesire prin optocuplorul CNY17 in realitate pare sa fie o protectie la supratensiune pe iesire. Asa zisa reactie nu este aplicata amplificatorului de eroare, ci pinului de shutdown. Un fel de "Trage Grigore heblul ca se arde brezoaia!"
  3. Cireasa de pe tort este aceea ca de fapt factorul de umplere este fix si determinat de R17 si R11. Pinul 9 (Compensation), care ofera accesul si la iesirea amplificatorului de eroare, respectiv la intrarea in modulatorul PWM, este de impedanta ridicata (5MOhm conform foii de catalog), ceea ce face ca gruparea R17 si R11 sa domine stabilirea tensiunii pe pinul 9 (pragul modulatorului PWM) si a factorului de umplere, nu iesirea amplificatorului de eroare.

 

Eu nu prea sunt in masura sa interpretez functionarea sistemului astuia, ca altfel il rezolvam. E si motivul ptr care apelez la cei care se pricep s-o faca.

Totusi, m-am chinuit sa citesc despre montaj inainte. Cum spuneam si in prima postare, am tradus documentatia invertorului, subliniind ce a mentionat autorul despre caile de reactie amintite. De asemenea, m-am uitat si pe forumul polonez si am vazut ca sunt cel putin 13 utilizatori care au confirmat realizarea cu succes a montajului. Mai mult decat atat, unul dintre ei mi-a confirmat pe privat ca nu era nevoie sa schimb configuratia de la iesirea SG3524, ca montajul trebuie sa functioneze asa cum a fost publicat in schema originala... Ei bine, punand toate astea cap la cap, va dati seama ca mi-am inchipuit ca n-or minti toti ...

 

Multumesc ptr incercarea de a ma ajuta si va urez duminica placuta!

Dacian

Editat de oroles
Link spre comentariu

Va salut @oroles,

 

M-am uitat pe diagonala pe foaia de catalog a SGului si am impresia ca dead time-ul nu se poate ajusta independent. La pagina 4, figura 5 exista un grafic care sugereaza ca relatia dintre condensatorul de timing si dead time este fixa.

 

Pe de alta parte, circuitul logic de comanda cu doua porti logice NOR si acel "FLIP FLOP" (fig 2 , pag 1) permite ajustarea intervalului dead time prin limitarea factorului de umplere. Odata limitat factorul de umplere, veti putea ajunge la o forma de unda de tip sinus modificat. Despre raportul de transformare discutam dupa ce reusiti sa stapaniti bucataria.

 

Ca sa vedem daca interpreterea foii de catalog este corecta, va propun sa inlocuiti R11 cu un potentiometru de 10K si sa verificati daca obtineti variatia factorului de umplere. Testul se face de preferinta fara partea de putere conectata. Ar fi interesant de vazut si cateva forme de unda, daca tot ziceti ca aveti la dispozitie un oscilo digital. Masurati cu 2 canale simultan in portile tranzistoarelor MOS. Daca formele de unde sunt controlabile, reduceti factorul de umplere la minim, alimentati forta si deschideti treptat PWMul. Postati formele de unda din drene. In etapa asta nu conteaza ce tensiune de iesire obtineti. Testul urmareste confirmarea functionarii corecte.

 

Spor!

Editat de cirip
Link spre comentariu

Buna seara!

Ce repede ati raspuns... multumesc! Intrasem sa caut altceva si hop - surpriza!

 

1 oră în urmă, cirip a spus:

M-am uitat pe diagonala pe foaia de catalog a SGului si am impresia ca dead time-ul nu se poate ajusta independent. La pagina 4, figura 5 exista un grafic care sugereaza ca relatia dintre condensatorul de timing si dead time este fixa.

L-am vazut si eu, dar la mine e pag.4 fig.3 (PDF de la STmicro). Condul Ct la mine e de 0.1uF, asa ca nu l-am mai bagat in seama.

Dar mi-a sarit in ochi ce am gasit la pag.5, unde scrie despre "BLANKING". La fig.6 se arata un truc care poate modifica deadtime-ul:

" If still greater dead-time is required, it should be accomplished by limiting the maximum duty cycle by clamping the output of the error amplifier."

Am realizat circuitul aseara, practic am trantit un semireglabil de 5K in locul lui R11+R17 si am facut cam cum ati sugerat mai sus.

Am pus osciloscopul pe drenele mosilor si am reglat semireglabilul pana ce n-a mai barait traful si am vazut ca de la 10A montajul tragea doar 1A.

Factorul de umplere si deadtime-ul s-au modificat, se vedea departajare clara intre cele doua semnale.

Asa am ajuns sa-l conving sa aprinda becul de 70W ca sarcina.

 

1 oră în urmă, cirip a spus:

Ar fi interesant de vazut si cateva forme de unda, daca tot ziceti ca aveti la dispozitie un oscilo digital. 

Postati formele de unda din drene.

 

O sa incerc sa fac cateva poze si sa le postez mai tarziu.

Inca odata multumiri!

Link spre comentariu
1 oră în urmă, oroles a spus:

O sa incerc sa fac cateva poze

Nu va complicati cu poze, adica nu cu telefonul sau aparat foto. Daca e oscilo digital, ar trebui sa aiba functia "Save Screen" sau ceva asemanator. Ii bagati un stick si decarteaza ecranul pe stick. Totul e sa gasiti butonul pe-acolo prin meniuri.

 

Intre timp am descarcat un model spice pentru SG3525, care cica ar fi asemanator; sa fie acolo la insectar. Nu am niciunul prin sertar si nici interes sa achizitionez, ca as fi testat pe bredbord. In caz ca ne impotmolim si foaia de catalog nu e suficient de clara, mai bagam o simulare, alea-alea. Sper ca modelul sa fie suficient de apropiat de functionarea circuitului real. Inca nu ma apuc sa nascocesc schema, ca poate o scoatem asa la liman.

 

1 oră în urmă, oroles a spus:

La fig.6 se arata un truc

"Trucul" asta, la TL494 e la pinul 4. Trebuie sa descarc si eu foaia de la STMicro. Eu ma uitam pe aia de la Philips.

 

Editat de cirip
Link spre comentariu

Va salut din nou,

 

Hai ca pana la urma tot nu m-a lasat sufletul meu de sirmotronist sa nu bag o simulatiune. Daca tot am reusit sa gabjesc modelul, am zis sa-i dau si un puiut de validare. Asa ca m-am dezbracat de caracter, am ramas in temperamentul gol si am ars o schemuta de test. Concluzia: modelul e functional si presupunerea ca pinul 9 este autoritar in materie de PWM se confirma, cel putin in simulator.

 

Cu referire la poza de mai jos aveti asa:

  • V(ct) arata semnalul in dinte de fierastrau, care trebuie sa apara pe condul de timing. Prin compararea acestui semnal cu un nivel continuu, rezulta PWMul. Ar trebui sa puteti vedea acest dinte de fierastrau cu osciloscopul pe montajul real la pinul 5. Daca masurati, frecventa ar trebui sa fie de 100Hz, iar dintele sa oscileze intre 1V si 3.2V (aproximativ).
  • V(cmp) este semnalul din pinul 9, cu care se compara dintele de fierastrau. Remarcati rampa si intersectia cu dintele de fierastrau de pe condensator. Dupa cum observati, tensiunea din pinul 9 este autoritatea suprema. In simulare, intrarile amplificatorului de eroare sunt neconectate, deci face ce vrea muschii lui. Oricum nu conteaza ptr ca pinul 9 e cu painea si cutitul de PWM. Conectand a doilea canal al osciloscopului pe pinul 9 si al treilea canal (daca exista) pe una dintre iesiri, ar trebui sa vedeti cum schimbarea starii iesirii se petrece exact atunci cand dintele de fierastrau intersecteaza tensiunea din pinul 9. Modulatorul PWM este de fapt un comparator.
  • V(outA), V(outB) sunt iesirile spre portile MOSurilor. Observati variatia factorului de umplere dependenta de tensiunea din pinul 9, dar si aparitia alternativa a pulsurilor din outA si outB; aparitia alternativa e din cauza lui nenea "FLIP FLOP".

 

Frecventa din poza este irelevanta. Importanta este intelegerea modului de functionare. Dupa ce reusiti sa obtineti controlul PWMului printr-un potentiometru conectat la pinul 9, puteti continua experimentele cu partea de forta, dar cu bucla inca deschisa. Nu are sens sa inchideti bucla daca nici cu ea deschisa montajul nu-si face treaba.

 

De asemenea, nu va cramponati de tensiuni, rapoarte de transformare, cadere in sarcina si alte alea. O sa ajungem si acolo, dar fara bucatarie, nexam invertor.

 

SG3525_test1_semnale.thumb.JPG.8ce7b092b429f8e4f546f3a2d177e3fb.JPG

 

Sa nu uit ... Diferenta intre SG3524 si SG3525 este in zona etajelor de iesire. 3525 este de tip totem-pole, iar 3524 este configurabil. Dvs. le folositi configurate ca repetoare pe emitor. O sa ajungem si acolo. In schimb partea de bucatarie mi se pare identica.

 

Sa aveti spor!

 

 

 

Editat de cirip
Link spre comentariu
Acum 4 ore, cirip a spus:

Nu va complicati cu poze, adica nu cu telefonul sau aparat foto. Daca e oscilo digital, ar trebui sa aiba functia "Save Screen" sau ceva asemanator. Ii bagati un stick si decarteaza ecranul pe stick. Totul e sa gasiti butonul pe-acolo prin meniuri

Buna seara!

Nu m-am gandit la asta, dar o sa-l sun maine pe amicul care mi-a imprumutat osciloscopul si-l voi intreba. Buna idee, multumesc!

 

Acum 2 ore, cirip a spus:

Dupa ce reusiti sa obtineti controlul PWMului printr-un potentiometru conectat la pinul 9, puteti continua experimentele cu partea de forta, dar cu bucla inca deschisa. Nu are sens sa inchideti bucla daca nici cu ea deschisa montajul nu-si face treaba.

Interesanta partea cu simularea, dar n-am incercat asa ceva. Am vazut ca mai sunt unii colegi care se bazeaza pe astfel de simulari, pare o tehnica deosebita, dar cam asta-i tot ce pot remarca. Cine-o stapaneste, e tare.

 

Dupa cum v-am mai spus si mai sus, la pinul 9 am pus de ieri seara un potentiometru cu care am reusit sa controlez PWM-ul ala astfel incat montajul sa nu mai consume din start 9-10A asa cum facea inainte. Asadar, ca sa fiu mai clar, repet ca invertorul functioneaza, aprinde si un bec de 75W, am partea de "forta" operationala. Bucla ... care bucla? Ca sunt doua. Ambele sunt conectate dar nu regleaza nimic.

Din tot ce mi-ati scris, rezulta ca ar trebui sa renunt la tot ce e functional in prezent ca sa pot face masuratorile propuse de dvs.

Daca credeti ca e nevoie si ca asta-i drumul spre reusita, OK - m-apuc si desfac tot ce-am facut, ca sa pot lasa integratul ca in schema propusa de dvs. prin simulare.

 

Acum 2 ore, cirip a spus:

Sa nu uit ... Diferenta intre SG3524 si SG3525 este in zona etajelor de iesire. 3525 este de tip totem-pole, iar 3524 este configurabil.

Dvs. le folositi configurate ca repetoare pe emitor.

 

Nu le mai folosesc ca repetoare, ca in schema originala. Am incercat asa si n-a mers. Am povestit despre asta in prima postare din topic, daca o sa cititi ce-am scris intre prima si cea de a 2-a schema, o sa intelegeti.

Schema actuala e cea pe care am afisat-o tot in prima postare, desenata cu ajutorul aplicatiei aleia, PSpice. Foarte complexa si mananca mult spatiu. Am avut-o instalata ca demo, 26G. N-am facut nimic cu ea in afara de a desena acea schema, mi se pare prea mult doar ptr asa ceva. Cred c-a expirat si o s-o dezinstalez, trebuie sa-mi gasesc altceva mai mic si mai rapid ptr desenat.

Practic, am facut un totem pole cu un inversor in fata, si am schimbat configuratia tranzistorilor interni din SG3524, conectand emitorii la masa si colectorii la 12V prin rezistori de 2k2. Daca o sa priviti schema respectiva, o sa intelegeti ce am facut.

Doar asa a inceput sa miste, doar ca tragea 9-10A din start. Si abia aseara, dupa ce-am vazut semnalele pe drene si am redus deadtime-ul (odata cu factorul de umplere), s-a calmat montajul.

 

Acum intelegeti de ce zic ca trebuie sa renunt la tot ce am facut, ca sa fac masuratorile de care spuneti dvs., banuiesc.

Practic, trebuie sa revin la configuratia originala si sa deconectez capatul rezistentelor care vin in pinii 1, 2 si 9.

 

Marea mea uimire a fost alta, aici ar fi interesant daca ati putea sa-mi explicati ... asa, de curiozitate...

Dupa ce am reprodus montajul cu potentiometru si dioda intre pinii 8,9 si 16 (cf celor prezentate in datasheet), am testat mai intai sa vad daca se modifica ceva in semnalele generate de SG3524, fara a avea partea de forta alimentata (transformatorul deconectat). Si da, cand reglam potul, se modificau si semnalele de la iesirea lui SG3524 (factor de umplere si deadtime).

Apoi, dupa ce am reconectat transformatorul, la iesirea SG-ului nu mai existau decat tensiuni continui, nici vorba de semnale dreptunghiulare.

Solutia de "pornire" am gasit-o prin straparea diodei. Asadar, acum am doar un pot de 5K intre pinii 8,9 si 16. Asa a pornit SG-ul din nou, cu traful conectat.

Si bineinteles, am putut regla deadtime-ul ca sa ajung la consumul de "numai" 1A.

Repet, discut de configuratia a doua pe care am realizat-o, cea cu totem pole si inversor.

Oare nu cumva dioda desenata in datasheet (cea dintre pinul 9 si cursor pot) ar trebui sa fie pusa invers? Ptr. ca vad ca are catodul spre Vref, deci cum sa treaca pe acolo + catre pinul 9 (comp) ?! Pe de alta parte, dioda montata cf datasheet a permis reglajul semnalelor de la iesirea SG, dar numai cat n-am avut traful conectat (am scris mai sus). Singura solutie ca sa le pot regla factorul de umplere+deadtime, a fost sa strapez dioda. N-am incercat s-o inversez, inca :-)

 

Maine ma voi apuca sa fac masuratorile sugerate de dvs. si o sa ma uit sa vad daca mi-ati mai scris ceva intre timp.

Stau prost cu timpul, asta ma enerveaza si mai rau, mai ales cand vreau sa fac si cate ceva ptr mine...

 

Multumesc ptr ajutor si imi cer scuze ca nu-s obisnuit cu o multime de notiuni si noutati ca sa ma pot misca mai repede (de ex, cu folosirea oscilo digital).

Eh, usurel, le-oi mai prinde eu...

 

Multa sanatate va doresc!

Dacian

 

Link spre comentariu

Va salut @oroles,

 

Acum 2 ore, oroles a spus:

Schema actuala e cea pe care am afisat-o tot in prima postare,

Offf ... Si asta e unul dintre motivele pentru care ma abtin de multe ori de la comentarii. Sunt 5 (cinci) scheme postate pe prima pagina impreuna cu o gramada de informatie irelevanta. Nu am nici timpul si nici interesul sa citesc romane de fictiune. Habar n-aveam ca ati schimbat schema.

 

Acum 2 ore, oroles a spus:

Bucla ... care bucla? Ca sunt doua. Ambele sunt conectate dar nu regleaza nimic.

Pai daca nu regleaza inseamna ca de fapt nu e nicio bucla sau e pusa acolo doar de impresie artistica. De fapt, de aia v-am si propus un potentiometru in pinul 9, pentru ca prin asta se deschide orice bucla existenta datorita "autoritatii" potentiometrului fata de iesirea amplifului de eroare, presupunand ca nu intra shut-down, care e prioritar.

 

Acum 2 ore, oroles a spus:

Nu le mai folosesc ca repetoare

Acum 2 ore, oroles a spus:

Practic, am facut un totem pole cu un inversor in fata,

O complicatie nejustificata. Inteleg ca nu mergea cu repetoare, dar trebuie vazut de ce, nu de adaugat inca 6 tranzistoare cine stie pe ce criterii si cu utilitate indoielnica.

Nu numai atat, dar conectand 1K in serie cu etajele totem pole externe ati pierdut beneficiul reducerii impedantei de atac a portii MOSurilor si capabilitatea de a incarca/descarca rapid capacitatile de poarta si a comuta rapid MOSurile. Cred ca mergea mai bine cu repetoarele interne, cu conditia sa fie corect dimensionate.

 

Tranzistoarele sunt chiar cele din schema sau si alea sunt schimbate? Ca daca sunt cele din schema (PSpice ?), alegerea este nefericita. IRFP240 sunt tranzistoare de tensiune mare si au RDS_ON mare. Prin urmare, veti pierde un procent important din tensiunea acumulatorului pe tranzistoare. La 10A curent de impuls veti pierde 1.8V pe MOSuri. Pai asta e cam 15% din tensiunea acumulatorului.

 

Acum 2 ore, oroles a spus:

Doar asa a inceput sa miste, doar ca tragea 9-10A din start

Sunt multe motive din care ar fi putut sa traga curent asa de mare. Probabil ca din cauza vitezei mici de comutare (constante de timp mari, curenti mici de poarta) si a dead time-ului mic (factor de umplere exagerat de mare), tranzistoarele "dadeau" unul intr-altul. Cand ati redus factorul de umplere, au avut timp sa iasa din conductie. Asta se vede imediat cu osciloscopul.

 

Acum 2 ore, oroles a spus:

Acum intelegeti de ce zic ca trebuie sa renunt la tot ce am facut

Nu trebuie sa renuntati la nimic. Simpla dezlipire a unui singur capat al unei rezistente rezolva problema. Oricum, asa cum am mai spus si ati si constatat, fact de umplere este determinat de tensiunea din pinul 9. Odata "impusa" tensiunea din pinul 9, orice bucla de reactie interna este invalidata indiferent ca e functionala sau nu.

 

Acum 2 ore, oroles a spus:

Oare nu cumva dioda desenata in datasheet (cea dintre pinul 9 si cursor pot) ar trebui sa fie pusa invers?

Nu, in niciun caz. Dioda este pusa corect in foaia de catalog. De acolo se realizeaza o functie asemanatoare pinului 4 de la TL494. De acolo se limiteaza factorul de umplere maxim. Daca bucla, cand o fi inchisa, functioneaza corect, va prelua controlul, chiar daca circuitul din foaia de catalog i-ar permite sa mearga mai sus cu fact de umplere. Si aici am alta problema. Nu am propus nicaieri adaugarea diodei. Aia e utila daca bucla merge. Daca nu, doar incurca. E foarte greu si descurajant cand ii propui celui care cere ajutor sa faca ceva, iar el are initiative.

 

In acest moment nu mai stiu ce este conectat si ce nu si ce schema folositi. Poate e bine sa repostati exact ce aveti pe masa si sa o luam de acolo. E deja cablajul facut? Puteti face o poza a montajului?

De asemenea, fara osciloscop si fara postarea formelor de unda nu se poate lucra. Repet, nu trebuie sa desfaceti nimic. Simularea are doar scopul de a intelege, nu trebuie urmata intocmai. In simulare exista simplificari, care nu sunt intotdeauna aplicabile pe circuitul real. Simularea se face pe portiuni. Fara a intelege scopul simularii, valoarea acesteia tinde la zero dinspre valori negative. Si nu uitati vorba unui statistician intelept, pe nume George Box: "Toate modelele sunt gresite, dar unele dintre ele sunt utile."

 

 

Editat de cirip
Link spre comentariu

  

Acum 10 ore, cirip a spus:

Sunt 5 (cinci) scheme postate pe prima pagina impreuna cu o gramada de informatie irelevanta.

Nu am nici timpul si nici interesul sa citesc romane de fictiune.

Habar n-aveam ca ati schimbat schema.

Buna ziua!

Inteleg. Informatiile s-ar putea sa fie irelevante ptr dvs., ca sunteti priceput :-)

Fictiune n-am cum sa scriu, am incercat sa fiu cat mai obiectiv in ceea ce am postat,  pentru cei care ar fi putut dori sa ma ajute, ca sa stie de unde am pornit si unde am ramas. Daca n-ati avut timp sa cititi referirile pe care le-am facut la schemele utilizate, asta v-a indus in eroare. O sa incerc sa fiu mai clar... si dvs. daca vreti sa ma ajutati in continuare, ati putea sa-mi spuneti unde n-am reusit sa fiu! Nu vreau sa consum inutil timpul nimanui, mai ales al cuiva care se straduie sa desluseasca itele unui montaj pe care n-am reusit sa-l dovedesc!

 

Acum 10 ore, cirip a spus:

O complicatie nejustificata.

Inteleg ca nu mergea cu repetoare, dar trebuie vazut de ce, nu de adaugat inca 6 tranzistoare cine stie pe ce criterii si cu utilitate indoielnica.

Daca as fi in locul dvs., cred ca as privi la fel -> complicatie nejustificata.

Daca ati fi in locul meu si la nivelul meu de cunostiinte, e foarte probabil sa fi incercat orice care ar fi convins montajul sa lucreze. In situatia mea, am mentionat in prima postare, inainte de schema modificata, ca amicul care mi-a imprumutat osciloscopul m-a sfatuit sa abordez etajul totem-pole. De ce? Pentru ca pe grilele mosilor, cand foloseam doar repetoarele SG-ului, nu ajungeau mai mult de 3-4V. Aia a fost ideea.

Deocamdata, asta a fost singura solutie sa vad ca montajul misca ceva.

Dar daca dvs. o sa puteti sa-mi explicati de ce mi s-a intamplat cele de mai sus, atunci o sa fiu bucuros sa inteleg; de fapt, aici apare si o nepotriveala intre realitatea montajului reprodus de mine si marturiile userilor de pe forumul polonez care sustin ca au reprodus montajul si ca functioneaza in varianta schemei originale. Deci si mai mult o sa fiu curios sa inteleg unde am gresit.

 

Acum 10 ore, cirip a spus:

Nu numai atat, dar conectand 1K in serie cu etajele totem pole externe ati pierdut beneficiul reducerii impedantei de atac a portii MOSurilor si capabilitatea de a incarca/descarca rapid capacitatile de poarta si a comuta rapid MOSurile. Cred ca mergea mai bine cu repetoarele interne, cu conditia sa fie corect dimensionate.

E vina mea ca am scapat acest unic detaliu. Rezistorii serie cu grilele nu sunt de 1K, ci de vreo 250 ohmi (am adaugat eu unul de 330 ohmi in paralel pe fiecare dintre cele de 1K).  Multumesc pentru explicatia cu capacitatile de poarta. Orientativ, inteleg. Ar fi fain sa si pot determina timpii respectivi, ca sa ma pot lamuri. Parca am vazut prin niste PDF-uri ceva de genul asta.

Cat despre repetoarele interne, ca sa nu va mai incurc, o sa deconectez etajele cu totem pole adaugate de mine si voi reveni la schema originala initiala.

Chiar sunt f curios daca o sa-mi iasa asa cum a lasat-o autorul !

 

Acum 10 ore, cirip a spus:

Tranzistoarele sunt chiar cele din schema sau si alea sunt schimbate? Ca daca sunt cele din schema (PSpice ?), alegerea este nefericita. IRFP240 sunt tranzistoare de tensiune mare si au RDS_ON mare. Prin urmare, veti pierde un procent important din tensiunea acumulatorului pe tranzistoare. La 10A curent de impuls veti pierde 1.8V pe MOSuri. Pai asta e cam 15% din tensiunea acumulatorului.

Da, tranzistorii sunt IRFP240. Sa va spun si de ce - aici apar probleme din documentatia invertorului, pe care dvs. n-ati avut cum s-o cititi. V-am spus ca eu am tradus-o (prin Google Translate, ca altfel n-aveam cum!). In schema originala (prima postata de mine, cea cu traseele colorate, ca sa inteleg circuitele), apare inscris "IRFP140", dar in lista de piese din documentatie, scrie "IRFP240".  Asa ca am ales IRFP240, fara sa ma bazez pe vreun criteriu.

Acum, dupa atata zbatere, am mai deslusit cate ceva din parametrii mosilor, si in urma celor mentionate de dvs. am inteles buba in alegerea facuta.

U=RI, deci 0.18 ohm*10A = 1.8V . Pe cand, daca foloseam IRFP140 (modelul inscris pe schema), Rds(on)=0.077 ohmi, deci si caderea la 10A ar fi fost de doar 0.77V.

Si acum ma uit cu ciuda, ca am si IRFZ44, care are Rds(on)=0.028 ohmi, deci la 10A as pierde doar 0.28V, alta viata !

Eh, asa mai invat si eu, din greseli :-)

 

Acum 10 ore, cirip a spus:

Si aici am alta problema. Nu am propus nicaieri adaugarea diodei. Aia e utila daca bucla merge. Daca nu, doar incurca.

E foarte greu si descurajant cand ii propui celui care cere ajutor sa faca ceva, iar el are initiative.

Ma pun in locul dvs. si cred ca inteleg.

Problema e ca eu am facut miscarea asta inainte de a incepe sa comunic cu dvs. Si am facut-o din aceleasi motive ptr care am adaugat si etajul cu totem-pole. N-aveam alte solutii la indemana ca sa vad ca montajul lucreaza cat de cat.

 

Acum 10 ore, cirip a spus:

In acest moment nu mai stiu ce este conectat si ce nu si ce schema folositi. Poate e bine sa repostati exact ce aveti pe masa si sa o luam de acolo.

E deja cablajul facut? Puteti face o poza a montajului?

De asemenea, fara osciloscop si fara postarea formelor de unda nu se poate lucra. Repet, nu trebuie sa desfaceti nimic.

Cu scuzele de rigoare, dar v-as zapaci mai mult cu starea actuala a montajului. N-are rost.

Eu sunt ala care a adaugat, in disperare de cauza, tot eu o sa resetez totul. Asa ca voi desface ceea ce am facut, dupa cum am spus, si voi reveni la schema de baza. Pot face poza montajului, dar v-as complica si mai mult. Daca n-ati avut timp sa cititi de unde am pornit si cum am ajuns in situatia asta, cred ca nu veti dori sa va pierdeti timpul analizand cablajul meu pe spate. Pot sa va spun ca e corect realizat si ca am montat corect componentele. Si sunt sigur ca dupa modul in care ati raspuns, cred ca ati mai auzit refrenul asta de multe ori.

Ati spus ceva mai sus de descurajare.

Ganditi-va si cat de descurajat am fost eu, cand am vazut ca schema originala nu da rezultate (fara sa inteleg motivul).

Acum, comparatia minimala intre IRFP240, IRFP140 si IRFZ44 imi arata ca cel putin mosurile ar fi putut fi motivul #1.

 

Mai tarziu, cand o sa pot, revin sa pun poza montajului. Faza cu "e deja cablajul facut" m-a distrat puternic. Doar nu credeati ca l-am asamblat in aer, precum indienii aia de pe net, care isi promoveaza montajele de invertoare ca fiind "pus sinus" ?!! :-))))  

Sau ma rog, poate ati crezut. Si eu am avut lipsuri in cele comunicate, care poate v-au facut sa credeti ca sunt superficial.

Nu sunt superficial, sunt doar incepator.

 

Cu osciloscopul. L-am contactat pe amicul care mi l-a imprumutat si mi-a explicat in mare cum se face.

Cand o sa ajung acolo unde am sarmele, o sa fac niste teste si dupa ce ma lamuresc cum merge, probabil ca o sa pot lua si imagini de pe ecran, bune de postat.

 

Pana la poza montajului, postez schema originala la care voi reveni cand o sa pot mesteri din nou. Probabil in seara asta. Depinde de cum sunt prins la serviciu si cat de devreme voi putea ajunge la montaj.

Deci toate referirile viitoare le voi face la varianta de mai jos, ca sa nu va mai incurc !

 

schema-realizata-invertor-PL-manio95.jpg

 

Aici pun si link-ul catre documentatia originala (in PL):  Przetwornica na SG3524.pdf

Mentionez ca cei mai multi dintre userii polonezi care au realizat montajul, au spus ca au folosit IRFZ44 si IRFZ46 !

Doar eu am vrut sa folosesc ce scria in documentatia originala, dar dupa cum v-am spus mai sus, una e pe schema (se vede mai sus, IRFP140, cu negru) si alta e in lista de piese (IRFP240). Probabil ca au gresit cifra... si uite unde duce!

 

Multumesc mult!

Dacian

Editat de oroles
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări