simson Postat Mai 10, 2022 Partajează Postat Mai 10, 2022 Dvs. calculati traful de retea ptr. tensiunea anodica 390V. Tensiunea pe anod PL de 371V este caderea de tensiune pe rezistenta ohmica a infasurarii primare de 390-371=19v=>R=19/0.065=292 ohmi. Link spre comentariu
merck Postat Mai 10, 2022 Partajează Postat Mai 10, 2022 16 hours ago, arossiro said: Revenind la schema Dl-ui Popa Marius , am o nelamurire.Ra este 4070 ohmi si tensiunea pe anod Va=371V+. Curentul anodic este Ia=Ua/Ra .De aici rezulta un curent anodic de aprox 91 mA.Domnul @merckmi-a specificat intr-un post anterior ca PSF este 370V/ 65mA.Sigur am gresit undeva , mie tensiunea de negativare mi-ar iesi din calcule cam -27V.Ma poate ajuta cineva? Am nevoie de aceasta tensiune pentru a calcula trafo de alimentare, in momentul de fata este singura necunoscuta. In poza pusa de tine cu schema pe 28 octombrie 2021 ai in catod un rezistor de 1 ohm si o tensiune de 65mV => un curent de 65mA. Impedanta trafului de iesire se obtine din graficul tubului final. Pe grafic ai pe axa oX tensiunea anodica, pe oY ai curentul anodic si ai curbele tensiunii de grila. Deci tensiunea anodica si curentul anodic pentru PSF (punct static de functionare) se aleg de pe grafic, nu se calculeaza. La fel se alege de pe grafic si impedanta trafului de iesire Ra. Daca vrei distorsiuni mai mici ai sa alegi un Ra mai mare care vine la pachet si cu putere mai mica. Daca vrei putere mai mare ai sa alegi un Ra mai mic dar ai sa ai si distorsiuni mai mari. Schema pusa de tine este bibilita deja. Este buna de pus in practica. Link spre comentariu
arossiro Postat Mai 10, 2022 Autor Partajează Postat Mai 10, 2022 @simsonAveti dreptate cu tensiunea anodica, 390V .Nu la aceasta am facut referire.Ci la PSF.Daca e real , si cred ca da , PSF-ul specificat de Dl Merck este 390V/65mA.Dar daca aplic formula specificata anterior , imi iese un curent anodic de 91mA pentru tensiunea de 370V( Ia=Ua/Ra unde Ua=371V si Ra=4070 ohmi).Parca am dubii ca PSF-ul este cel cu 91mA in loc de 65mA. Scuzati nelemuririle incepatorului, care, din lipsa de informatii pertinente sau care nu stie sa aleaga informatia corecta din mai multe surse de pe net , vine cu asemenea intrebari. Scuze, Dl @merck, am vazut postarea dupa ce am postat eu N-am avut nici o indoiala cu privire la schema , doream doar sa stiu unde am gresit.Multumesc pentru lamuriri. Link spre comentariu
manolis Postat Mai 10, 2022 Partajează Postat Mai 10, 2022 (editat) Legat de traful de iesire, nu poti sa folosesti relatia Uanodic : Ra traf de iesire = I psf. Acelasi traf poate fi folosit cu mai multe tuburi si de fiecare data, in functie de tubul folosit va rezulta un curent de repaus I idle. Chiar si cu acelasi tub + aceasi tensiune anodica pot sa imi aleg un curent de repaus mai mic in scopul maririi nr de ore de functionare a tubului. Cu cat te apropii de puterea disipata maxim la anod cu atat nr de ore de folosinta este mai mic. Curentul de repaus la un tub se stabileste fie din valoarea tensiunii negativa aplicata pe grila in cazul negativarii fixe, fie modificand valoarea rezistorului din catod la polarizare automata. Schema ta este cu negativare fixa. Ai sa vezi ca atunci cand ai sa termini amplificatorul va trebui sa reglezi acelasi curent de repaus pe ambele canale. Deci ai sa vezi ca desi tensiunea anodica este batuta in cuie si Ra al trafului de iesire este la fel batuta in cuie, tu vei putea modifica curentul de repaus. Tuburile nu sunt perfect egale (identice) deci este nevoie de acest reglaj. Editat Mai 10, 2022 de manolis Link spre comentariu
arossiro Postat Mai 10, 2022 Autor Partajează Postat Mai 10, 2022 Multumesc pentru lamuriri domnule @manolis, lucrurile incep sa se limpezeasca. Link spre comentariu
simson Postat Iunie 3, 2022 Partajează Postat Iunie 3, 2022 Vin in ajutorul colegului @arossiro cu testul facut cu un traf de iesire posibil de utilizare si la PL500 single ended mod trioda. De asemenea un etalon de calitate la un astfel de traf iesire SE varianta dupa patru incercari. La test am utilizat ,,Driverul universal" prezentat pe aceasta sectiune care ataca direct in grila tubul PL500 cu negativare fixa.Iata setarile ptr. care am obtinut 8Vef pe sarccina de 8 ohmi sinus nelimitat : Ua=390V Ia=50mA Ug=-71V . Semnal pe grila comanda ptr. 8W iesire este 50Vef cand curentul anodic urca la 80mA. Limitare perfect simetrica la 9Vef deci la 10W cum apare in poza la 1kHz.La 30Hz semnal sqw cadere zero fata de 1kHz . La 20Hz caderea de putere vizavi de 1kHz este -0,31dB gratie inductantei ce se vede in poza la traful pereche. La 10 kHz caderea de putere este -0,17dB. Date traf iesire: Ra=3,9k Rdc=200 ohmi 6P+4S+ecran Link spre comentariu
Усилитель Postat Iunie 3, 2022 Partajează Postat Iunie 3, 2022 Acum 1 oră, simson a spus: Date traf iesire: Ra=3,9k Rdc=200 ohmi 6P+4S+ecran Foarte bine realizat, performante peste asteptari. As fi curios cat a fost diferenta intre calcule si *realitate*.... Miezurile astea ami plac si mie. Link spre comentariu
simson Postat Iunie 4, 2022 Partajează Postat Iunie 4, 2022 La un traf iesire calculele sunt fix-pix...se limiteaza la raportul de transformare si ceva diametrul minim la sarma. Esenta consta in geometrie. Iata cum am evoluat cu acest traf. in toate cazurile am 2950/133 spire oscilograme la 10kHz dar cu geometrii diferite.Prima nasoala cu oscilatii pe fronturi are sunet zgariat ; a doua fara oscilatii pe front dar n-am scapat pe palier, cu L scapari mari si a treia aproape bunicel si totusi l-am rebobinat a patra oara cu performantele actuale. Link spre comentariu
Hoffmann Postat Iunie 5, 2022 Partajează Postat Iunie 5, 2022 (editat) La 04.06.2022 la 10:41, simson a spus: La un traf iesire calculele sunt fix-pix...se limiteaza la raportul de transformare si ceva diametrul minim la sarma. Esenta consta in geometrie. ... Evident. Din aceste motive o "sărăcie" cumplită în detaliile de geometrie a unui OT de calitate. Atunci când transformatorul de ieșire răspunde bine în prezenta sinus 100KHz(maxim -3db/100khz cu încărcarea la puterea utilă nominală etaj final) și răspunsul tranzitoriu(10KHz-sqw) va fi negreșit bun. O astfel de geometrie lipsește cu desăvârșire, nu-i prezentată niciunde pe net. Editat Iunie 5, 2022 de Hoffmann Link spre comentariu
THOMAS Postat Iunie 5, 2022 Partajează Postat Iunie 5, 2022 (editat) Eu am postat cam totul despre clasicele și mult lăudatele transformatoare HAMMOND,transformatoare care păstrează absolut aceeași geometrie pentru toate tipurile fabricate de ei,fie SE fie PP(UL) și am postat in cunoștință de cauză,având pe mana o sumedenie de astfel de transformatoare venite la reparat.Calculul este cel mai important,sa nu minimizam aceasta pentru că nu " sade bine" mai ales când este o afirmație făcută de un inginer,sa fim serioși.Daca știm totul despre calitatea miezului,parametru care se poate determina practic și avand in vedere că transformatorul este o mașină electrica,ar fi prea amatoricesc sa luam in derâdere importanta calculelor,părerea mea și...da,după o experiență de zeci de ani și foarte multe transformatoare reparate și/ sau construite se poate spune cu un ton mai ușor că undeva calculele pot fi: "fix- pix". Editat Iunie 5, 2022 de THOMAS Link spre comentariu
arossiro Postat Iunie 5, 2022 Autor Partajează Postat Iunie 5, 2022 Multumesc domnilor colegi pentru ajutorul oferit si pentru lamuriri, fie si suplimentare.In prezent am executat bobinajul la trafo-out , doua bucati, pentru Ra-ul specificat in schema .Si am terminat sursa si placa de baza( ca sa zic asa).Am terminat si trafo de alimentare.Poze inca nu am facut, teste nu am facut, iar acum sunt plecat la munca pentru o luna.Configuratia trafo-out am facut-o 4P+3S.Va trebui sa mai astept , sa va pot comunica rezultatele, eventual ceva masuratori. Ca off topic, transformatorul este studiat diferit de aparatisti si masinisti, fiecare avand metode de calcul diferite, dar corecte.Parerea mea si nu numai a mea este ca transformatorul este ''pe gard' fiind si masina si aparat. Link spre comentariu
arossiro Postat Februarie 12, 2023 Autor Partajează Postat Februarie 12, 2023 Buna seara, ma lovesc de o problema si as avea nevoie de sfaturi.As dori sa montez un potentiometru de volum pe intrarea amplificatorului dar nu stiu cum sa calculez valoarea acestuia.Pe intrare, am un rezistor de 470K pus la masa.Sa renunt la el si sa montez un potentiometru 500K?Sau ce ar trebui sa fac?Multumesc anticipat! Link spre comentariu
sonic11 Postat Februarie 13, 2023 Partajează Postat Februarie 13, 2023 Pune un 470k în locul rezistentei. Link spre comentariu
Усилитель Postat Februarie 13, 2023 Partajează Postat Februarie 13, 2023 Eu foloses potentiometre de 50Kohm, si las rezistenta de 470K.Sunt in paralel si totusi nu afecteaza. Link spre comentariu
arossiro Postat Februarie 13, 2023 Autor Partajează Postat Februarie 13, 2023 Multumesc @sonic11si Usiliteli, scuze ,nu pot scrie cu caractere slavone, nu stiu cum.Ar fi potrivit inainte de potentiometru, pe intrare, un C de 0,22 pentru o decuplare mai buna? Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum