Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Întrebările mele de începător


audio1984

Postări Recomandate

Acum 11 minute, sesebe a spus:

 

Nu cred ca ai cu ce  safaci masuratorile. Cu analizaorele spectrale dedicate pt audio cel mai probabil nu ai sa vezi mai nimic deosebit pt ca acelea utilizeaza sampling la maxim 196Khz iar problemele pot aparea si mult mai sus la zeci bune de megahertz si, desi nimeni nu aude acele frecvente (nici macar liliecii), pot aparea intermodulatii in etajele de amplificare cu subarmonici si in domeniul audio.

Bună ziua ! Mi-am dat seama că doar cu un osciloscop , un generator de semnal și eventual un voltmetru de audiofrecvență nu pot măsura mare lucru .

Editat de audio1984
Link spre comentariu
  • Răspunsuri 56
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

  • audio1984

    23

  • Mircea

    9

  • dumitrumy

    6

  • ratza

    3

Top autori în acest subiect

Imagini postate

Acum 12 ore, cimitavita a spus:

În anii 70-80 la noi cablajele se desenau manual pe hârtie iar pentru producția serie se foloseau site serigrafice. Corodarea se făcea cu acid azotic. Erau destul de multe rebuturi mai ales din cauza găurilor care nu întotdeauna se potriveau exact pe paduri.

Oare cum nimereau totusi la circuitele cu 4 straturi si la cele cu 6 straturi? Aici gaurile trebuiau si metalizate.

Link spre comentariu

Eu am lucrat mult cu acid azotic: se lucreaza afara, vaporii sunt toxici /corozivi, traseele facute cu smoala dizolvata in benzina, trasate cu un ac seringa cu varful taiat scurt, cam 1cm si rotunjit pila fina, montat cu o coada marime cat un creion. Merge super, doar trebuie vazut cand se termina inlaturarea cuprului in exces si scoasa placa CI, ca altfel incepe sa se bage sub smoala. Clatit abundent cu multa apa. 

Link spre comentariu
Acum 31 minute, sesebe a spus:

pot aparea intermodulatii in etajele de amplificare cu subarmonici si in domeniul audio.

Pai daca subarmonicile alea sunt in domeniul audio de ce nu se vad pe analizorul de spectru in domeniul audio???

Link spre comentariu
Acum 2 minute, Усилитель a spus:

Eu am lucrat mult cu acid azotic: se lucreaza afara, vaporii sunt toxici /corozivi, traseele facute cu smoala dizolvata in benzina, trasate cu un ac seringa cu varful taiat scurt, cam 1cm si rotunjit pila fina, montat cu o coada marime cat un creion. Merge super, doar trebuie vazut cand se termina inlaturarea cuprului in exces si scoasa placa CI, ca altfel incepe sa se bage sub smoala. Clatit abundent cu multa apa. 

Bună ziua ! E foarte bună ideea și practică , eu am folosit cu ceva ani în urmă când am mai construit cate un montaj  sau două (așa folosesc și acum)  , desenul pe hârtie , transfer pe cablaj imprimat , acoperire cu marker permanent (am folosit și lac de unghii) dar markere permanente de diverse mărimi și un liniar ajuta mult . Corodarea o fac cu clorură feerică încălzită . Dar când făceam cu lac de unghii aș fi vrut să am tehnica dumneavoastră . O zi bună și multā sănătate !

Link spre comentariu
Acum 31 minute, audio1984 a spus:

Exista deja un program pentru proiectarea pcb-urilor ? Am căutat pe google dar nu am găsit nimic despre el !

Nu unul, ci zeci. EAGLE, PADS, Altium, OrCAD, KiCAD, Zuken etc.

Link spre comentariu
Acum 5 minute, ratza a spus:

Nu unul, ci zeci. EAGLE, PADS, Altium, OrCAD, KiCAD, Zuken etc.

Bună ziua , vorbeam de anii 80' referitor la cea ce a spus domnul @dumitrumy care a spus că la ICE-FELIX se folosea un program pt. PCB-uri numit PIX , evident că sunt zeci de asemenea programe în prezent . O zi bună și multā sănătate !

Link spre comentariu

1970
Racal-Redac releases PDP 15-based PCB, schematic and silicon layout; Z-Router—line probe; and A-Route—Lee maze.
1974
Scientific Calculations introduces SCICARDS.
1975
Dansk Data Elektronik A/Z founded.
Racal-Redac releases MINI PCB design system, PDP11/34-based.
1976
Makoto Kaneko (above) founds Zuken.
University of Texas researchers James Truchard, Bill Nowlin and Jeff Kodosky found National Instruments.
Polar Instruments founded by ex Tektronix engineering manager Doug Campbell.
Dr. Charles Jennings, a Sandia Laboratories chemist, publishes the research that later becomes the guide for current carrying capacity and dielectric breakdown in industry standards for the next 30 years.
1978
Grado founded; development of Autoboard begun.
Racal-Redac introduces MAXI PCB design and schematic.
1980
Interactive PCB design workstation released by Racal-Redac.
Grado ships Autoboard to customers.
1982
ECAD Inc., predecessor to Cadence, is founded.
Electronics Workbench (formerly Interactive Image Technologies) founded.
Racal-Redac introduces CADET PCB design system, world’s first microprocessor-based system
1983
ACCEL founded to build hardware database for sorting accelerator.
Mentor Graphics merges with CADI to form PCB division.
Richard Nedbal founds PCAD (Personal CAD Systems Inc.)
James Solomon founds SDA Systems.
Daisy, Mentor, Motorola, National Semiconductor, Tektronix, Texas Instruments, and the University of California develop EDIF, a vendor neutral format for netlists and schematics.
L. Curtis Widdoes, Tom McWilliams and Jeff Rubin found Valid Logic Systems.
 

Link spre comentariu

@dumitrumy Foarte interesante date , dacă ne gândim la cum erau sistemele de calcul la vremea acea , este impresionant ce sa realizat in privința proiectării asistate de calculator ! 

Link spre comentariu

In anii 70-80 se făceau cablaje doar cu un strat. Cele cu 2 straturi erau rare și se foloseau doar in centralele telefonice. Nu aveau găuri metalizate, trecerile de pe o parte pe alta fiind făcute cu fire.

 

Erau și niște caiete de matematică la care liniile erau la 0,2 inch (pătrățelele aveau 5.12mm). Erau foarte căutate pentru că ușurau mult desenarea cablajelor. In lipsă, foloseam caiete de matematică cu pătrățelele de 5 mm. Cablajele mai mari consumau și un caiet întreg, dar alea mici până în 15x15cm se desenau în cel mult o zi dacă le aveai cu desenatul.

 

Unul dintre cele mai bune programe de desenat cablaje care l-am văzut până acuma este expessPCB versiunea 7.1. ExpessPCB 7.1 singura versiune care permite tipărirea la imprimanta virtuala la rezoluție foarte mare. Programul e făcut de electroniști și permite desenarea manuală foarte rapidă a cablajelor. Nu face ca celelalte programe gen orcad care trag traseele pe unde vor ele. O componentă nouă poate fi făcută în câteva secunde. În plus, o componentă poate fi demontată chiar pe cablaj, la nevoie, putându-se face combinații între mai multe componente pentru a face una nouă. Componenta nou făcută poate fi salvată imediat în bibliotecă chiar în timp ce cablajul e desenat. Dezavantajul Express PCB este că nu permite generarea de fișiere gerber. Trebuie plătită o sumă destul de mare pentru ca să ți se dea fișierele gerber. Pentru fișiere gerber, eu trec PCB-ul în dip-trace care are un mod de desenat foarte tâmpit, asemenea tuturor programelor tip orcad.

Link spre comentariu
Acum 4 minute, cimitavita a spus:

In anii 70-80 se făceau cablaje doar cu un strat. Cele cu 2 straturi erau rare și se foloseau doar in centralele telefonice. Nu aveau găuri metalizate, trecerile de pe o parte pe alta fiind făcute cu fire.

 Si miile de aparate de masura IEMI nu aveau placi dublu placate , cu treceri metalizate ?

 

Link spre comentariu
Acum 31 minute, cimitavita a spus:

Unul dintre cele mai bune programe de desenat cablaje care l-am văzut până acuma este expessPCB versiunea 7.1. ExpessPCB 7.1 singura versiune care permite tipărirea la imprimanta virtuala la rezoluție foarte mare. Programul e făcut de electroniști și permite desenarea manuală foarte rapidă a cablajelor. Nu face ca celelalte programe gen orcad care trag traseele pe unde vor ele. O componentă nouă poate fi făcută în câteva secunde. În plus, o componentă poate fi demontată chiar pe cablaj, la nevoie, putându-se face combinații între mai multe componente pentru a face una nouă. Componenta nou făcută poate fi salvată imediat în bibliotecă chiar în timp ce cablajul e desenat. Dezavantajul Express PCB este că nu permite generarea de fișiere gerber. Trebuie plătită o sumă destul de mare pentru ca să ți se dea fișierele gerber. Pentru fișiere gerber, eu trec PCB-ul în dip-trace care are un mod de desenat foarte tâmpit, asemenea tuturor programelor tip orcad.

Cu KICad ai incercat? Este gratuit si poti obtine si fisierele Gerber, fara sa platesti ceva.

In alta ordine de idei, afirmatia asta "Nu face ca celelalte programe gen orcad care trag traseele pe unde vor ele" nu se sustine decat daca folosesti un autorouter (si sunt multi care nu recomanda folosirea lui). Altfel, tragi frumos traseu cu traseu, eventual trecand de pe o fata pe alta a cablajului, pana termini produsul si dupa aia il verifici, faci corecturile ce se impun si produci fisierele Gerber. Este adevarat ca nu faci un cablaj in 10 minute, ci poate in cateva ore (depinde complexitatea lui) dar nu te chinui cu un autorouter (decat daca stii cum sa-l folosesti, pentru ca eu unul nu folosesc asa ceva).

Link spre comentariu
Acum 37 minute, cimitavita a spus:

Nu face ca celelalte programe gen orcad care trag traseele pe unde vor ele.

Cum adica? Nu am lucrat eu prea mult in OrCAD insa nu tragea traseul pe unde vroia el ci pe unde vroiam eu.

Link spre comentariu

CITAT:  

(@cimitavita)In anii 70-80 se făceau cablaje doar cu un strat. Cele cu 2 straturi erau rare și se foloseau doar in centralele telefonice. Nu aveau găuri metalizate, trecerile de pe o parte pe alta fiind făcute cu fire

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

E incredibil cum exista indivizi care iti spun ei ce ai lucrat, cu ce si cum. Ce varsta ai omule si pe unde ai muncit? Ai fost vreodata in FCE/ICE Felix? Ai vazut vreodata o placa de calculator CORAL sau I100? 

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>.

CITAT (de pe alt forum);

Totusi stim ca in Ro se folosea un program facut tot in Ro care se numea "pix" pentru proiectarea de PCB (multistrat) - tocmai am avut o conversatie cu unul dintre utilizatorii programului care mi-a confirmat ca rula pe Coral (compatibil PDP-11) cu terminal grafic DAF2020. - programul a fost scris in Fortran de cei de la ITC Bucuresti si a fost folosit intre anii 84-90 la toate PCB-urile facute de ITC Brasov in perioada respectiva. (si probabil in alte locuri din Ro)

Link spre comentariu

- Cu ce se poate izola secundarul unui transformator toroidal (sau cu ce se reface izolația) ce materiale mai la îndemână putem folosi ?

- La proiectare pcb-ului unui amplificator in multe locuri se specifica că :"să se păstreze forma de quadripol" . Asta înseamnă că intrarea trebuie să fie paralelă cu ieșirea (In la un capăt , out la celălalt" ca în imagine , sau să fie intrarea cât mai departe de ieșire ? Scuze pt. desen , e făcut în grabă !

Mulțumesc !

IMG_20210830_145246.jpg

Editat de audio1984
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări