Romgleza noua limbă de "aur" românească

[BRANCA]

 Am mai văzut pe forum înţepături pe tema gramaticii limbii române şi am mai zis că,de multe ori,sunt minore comparativ cu romgleza.Acea struţocămilă de neo limbă românească.

 Văd că mai sunt în ţară oameni preocupaţi de pocirea limbii române.Din păcate prea puţini...

https://razvanpascu.ro/2011/05/27/gandim-si-vorbim-romgleza-am-decat-o-ideea-about-that/

 

 M-am chinuit şi eu să scriu în romgleză şi recunosc cinstit că n-am talent...

" Mi s-a plimbat ceva de dimineaţă pe creier.Se făcea că-mi click-ăia computeru plin de spam-uri şi că eram în trend cu unii dupe un site antivaccinist.Mai apoi neşte gadget-uri nu-mi dădeau pace că nu le luasem.Şi mai apoi un begginer trântea neşte fake-uri de looser şi am avut şi un spike muscular...
 Aşa că m-am dus la market să-mi iau un cooler de acolo...Atât că nu sunt lămurit dacă trebe să cumpăr şi sticks-uri".

Editat August 4, 2021 de BRANCA

[franzm]

Cine-i fara pacat, sa arunce prima piatra. Nici Razvan aista nu-i mai bun decât cei pe care îi critica. Trebuie doar citit atent.

[Stefan]

https://razvanpascu.ro/despre/

 

Corporate Clients Manager să înțeleg că nu are traducere în română? Sau Travel Communication Romania, de ce România e asociată cu două cuvinte în engleză? Sau Organizare de Evenimente Corporate, nu exista "corporate" in română? PR și Marketing, asta cu PR-ul e crema romglezei. Pânâ la finalul textului te umpli de romgleza de la gură până la galoși. În timp ce rezolvam treaba asta cu romgleza și gramatica cred ca e bine să scăpăm de ipocrizia si manelismele (nu știu dacă exista în DEX dat trebuie introdus dar trebuie inventat) adânc scrise în ADN-ul românului.

 

Nu zic să folosești termenii din engleză în română atunci când traducerea schimbă sensul, de exemplu: mouse (soboricel), desktop (masa de lucru), pointer (merge spus indicator dar e ciudat in programare să zici asta)... Dar să nu mai putem zice relații cu publicul, companie / corporație, publicitate, călătorii și stil de viață ...

 

Asta e! Nu știu daca suntem colonie americană dar sigur vrem să ne comportăm astfel.

[BRANCA]

 Mai descoperii unii pe net cu romgleza.Or mai fi şi alţii dar chiar n-am chef să fac documentare totală în segmentul ăsta.

 Am mai zis şi altă dată,ori vorbim limba română ori trecem la limba engleză,ca limbă maternă!...

https://www.reno.ro/Romgleza-si-Englezismele-ieftine-t142131.html

[validae]

Pe vremea lui Caragiale erau la modă ,,franţuzismele,,...deci nimic nou sub soare.Astea două naţii au influenţat cel mai mult lumea şi o vor face şi de acum încolo.Nu cred că va mai zice cineva altfel decât ,,bag în marşarier,, sau ,,dau click,,....dar trebuie să avem şi nişte limite de bun simţ.Care e ceva rar azi..

[merck]

Acum 19 minute, validae a spus:

dar trebuie să avem şi nişte limite de bun simţ.

Romanii plecati "afara" trebuie sa arate (demonstreze) ca "au reusit". Deci superioritatea trebuie aratata cu orice pret si din orice pozitie. Orice cuvant din limba tarii gazda introdus intr-o propozitie romaneasca "sublinieaza" (doar in capul lor ) superioritatea fata de cei din tara. 

Cu multi ani in urma la ultimul peco Shell din Austria m-am oprit sa iau vigneta pentru Ungaria. Cand sa intru (intrarea se facea pe o usa, iesirea pe alta usa) ma trezesc cu un berbec care iese si urla: Bai, adu targa de la masina! Pe moment chiar nu am inteles ce cerea individu' de la cei din masina, dar ma uit instinctiv la masina si vad numere de Italia . Abia cand imi cere vanzatorul numarul de imatriculare m-am prins ca "targa" = numarul (placa) de imatriculare. 

 

[Marele Savant]

Acum 6 ore, Stefan a spus:

https://razvanpascu.ro/despre/

 

Corporate Clients Manager să înțeleg că nu are traducere în română? Sau Travel Communication Romania, de ce România e asociată cu două cuvinte în engleză? Sau Organizare de Evenimente Corporate, nu exista "corporate" in română? PR și Marketing, asta cu PR-ul e crema romglezei. Pânâ la finalul textului te umpli de romgleza de la gură până la galoși. În timp ce rezolvam treaba asta cu romgleza și gramatica cred ca e bine să scăpăm de ipocrizia si manelismele (nu știu dacă exista în DEX dat trebuie introdus dar trebuie inventat) adânc scrise în ADN-ul românului.

 

Nu zic să folosești termenii din engleză în română atunci când traducerea schimbă sensul, de exemplu: mouse (soboricel), desktop (masa de lucru), pointer (merge spus indicator dar e ciudat in programare să zici asta)... Dar să nu mai putem zice relații cu publicul, companie / corporație, publicitate, călătorii și stil de viață ...

 

Asta e! Nu știu daca suntem colonie americană dar sigur vrem să ne comportăm astfel.

  In primul rind, multe meserii de doi bani suna mai interesant daca sint scrise in pasareste!

  De asemenea, multi utilizatori de pasareasca romgleza, habar nu au de limba lui Sekspir, au invata engleza din filmele de desene animate, plus citeva fonfleuri corporatiste cu care se baga in seama. Credeti ca l-au citit pe Cronin in original?

Acum 1 oră, validae a spus:

Pe vremea lui Caragiale erau la modă ,,franţuzismele,,...deci nimic nou sub soare.Astea două naţii au influenţat cel mai mult lumea şi o vor face şi de acum încolo.Nu cred că va mai zice cineva altfel decât ,,bag în marşarier,, sau ,,dau click,,....dar trebuie să avem şi nişte limite de bun simţ.Care e ceva rar azi..

  Da, dar pe vremea lui Caragiale, in familiile bune se vorbea curent limba franceza, o maimutareau doar mitocanii! La fel si toti cei care treceau BAC-ul se puteau exprima fluent in franceza, puteau scrie versuri sau ''eseuri'' cum li se spune astazi.

[Marele Savant]

Acum 51 minute, merck a spus:

Romanii plecati "afara" trebuie sa arate (demonstreze) ca "au reusit". Deci superioritatea trebuie aratata cu orice pret si din orice pozitie.

  De fapt, acesti au cu adevarat o justificare pentru ca mai scapa cuvinte intr-o limba straina, nu cei care n-au iesit in viata lor din tara dar se sparg in rasini englezesti. Cei din afara tarii incearca sa se adapteze cit mai bine si asta inseamna inclusiv cunosterea cit mai buna a limbii. Am vazut case in UK unde se vorbeste in engleaza si in familie pentru a se obisnui cu limba.

[Mircea]

Adriane, stiu ca sindromul Raducioiu este inca activ in memoria noastra. 

 

Dar, traieste tu ani de zile intr-un loc unde vorbesti romana doar acasa, doar daca ai cu cine, si asta 2-3 ore maximum pe zi. In schimb vorbeste 10 ore alta limba in restul zilei. Apoi vino si zi-mi care cuvant iti vine primul in minte intr-o discutie? Ala romanesc sau ala strain? 

 

Evit cat pot amestecul de cuvinte din limbi diferite - unele exprimari par fortate si ciudate. Dar, uneori, un cuvant strain poate fi mai relevant intr-o discutie decat echivalentul romanesc, chiar de pare bizar sa o zic asa. 

 

PS: De cate ori nu asist la discutii care incep in engleza si la un moment dat, pentru ca cineva nu gaseste un cuvant anume in engleza si il spune in franceza, discutia continua si se termina in franceza. 

[icar]

A sti si folosi curent o limba straina, nu are nimic de-a face cu pocirea limbii române! Snobii, incultii, sfertodoctii, folosesc romgleza crezind ca ne arata, noua, fraierilor, ca stiu limba engleza. Nu, ei ne arata, defapt, ca habar nu au de limba materna. Se duc la un job cul, ca sa implementeze in locatii diferite benere cu care sa promoveze un trend si atraga tipi la treining, ca e in trend. Sunt oameni linistiti, nu o sa faca straic niciodata. Se duc la heăr stilist sa-si faca frizura șaining, folosind la greu moisture pentru hidrâișăn, gen. Sânt slim la talie, ca fac fitnes la gim, pentru bodibilding. Se focuseaza pe divaisuri noi, pe gaggeduri. Apoi șeruiesc impresiile cu alti usări, ...nu mai continui ca mi s-a stilcit creierul.

Tot aceiasi snobi pretentiosi, folosesc cuvinte cu sens cu totul aiurea. Nu ma opresc decit la "rezilienta", "locatie", "expertiza". Cum drac sa faci un plan de rezilienta, când rezilienta e o "mărime caracteristică pentru comportarea materialelor la solicitările prin șoc, egală cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat pentru ruperea la încovoiere, prin șoc, a unei epruvete și valoarea inițială a ariei secțiunii transversale în care s-a produs ruperea respectivă"? Cum drac poti avea expertiza in reparat televizoare, sa zicem, când expertiza ti-o face un...expert? Daca polutie nu era o ejaculare nocturna, azi aveam orase cu polutie, masini cu polutie, râuri pline de polutie. Asa am scapat de o prostie a snobilor.

Prin anii 50, dadea bine daca amestecai limba româna cu cuvinte rusesti: spasiba pentru ajutor, am o doma ca un soare, ghévușca mea merge la gradinita... Cu ce se deosebesc astia de snobii de azi? Doar ca folosesc engleza si nu rusa! Si aia de balta!

[icar]

Acum 42 minute, Mircea a spus:

Ala romanesc sau ala strain

Mircea, nepotul meu e in Italia mai bine de 10 ani. Daca vorbesti cu el, habar nu ai ca a stat atâta timp departe de tara. Nepoata mea a stat 15 ani in Spania si de vreo 10 ani e in Elvetia. Nu are nici un fel de accent. Am o colega, care sta de mai bine de 50 de ani, in Italia. Vorbeste perfect romaneste, fara accent sau "cum i se zițe".

[Stefan]

https://dilemaveche.ro/sectiune/pe-ce-lume-traim/articol/rezilienta-si-reziliere

 

Citat

 

Termenul reziliență apare foarte des în discursul public din ultima vreme, avînd mari șanse să se răspîndească și mai mult datorită cuprinderii sale în titulaturile unor proiecte oficiale. Cuvîntul apare în documentele Uniunii Europene, de unde este preluat în politicile naționale și în articolele din presă: „Președinția Consiliului și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență” (consilium.europa.eu); „Programul consultărilor interministeriale pentru actualizarea Programului Național de Redresare și Reziliență” (mfe.gov.ro); „Parlamentul European a aprobat Mecanismul de redresare şi rezilienţă, conceput pentru a ajuta ţările Uniunii să combată efectele pandemiei” (adevarul.ro); „am încercat să fundamentăm rezilienţa în ceea ce priveşte carnea de porc” (adevarul.ro) etc. Documentele europene au echivalat termenul englezesc resilience, în mod previzibil, cu résilience în franceză, resilienza în italiană, resiliencia în spaniolă, resiliência în portugheză etc. (europarl.europa.eu).

Înainte de a deveni un cuvînt-cheie al politicii economice internaționale, reziliență era folosit în română destul de rar, doar ca termen de specialitate. În DEX (încă din prima ediție, din 1975), cuvîntul a fost înregistrat cu sensul tehnic din domeniul rezistenței materialelor; în Internet apare mai ales cu utilizările din psihologie („Cum putem dezvolta reziliența copiilor”, paginadepsihologie.ro), dar și din ecologie („reziliența la schimbările climatice”, euractiv.ro). Indiferent de domeniul de aplicare, cuvîntul are un sens comun general, referindu-se la capacitatea de redresare (a unei persoane, a unui material, a unui sistem economic sau natural etc.) după un șoc, după o experiență traumatizantă și deformantă; desemnează deci capacitatea de rezistență și de revenire la starea de normalitate. În contextul actual, era de așteptat ca termenul „reparator” găsit de discursul politic să se răspîndească la fel de rapid ca terminologia pandemiei.

În DEX cuvîntul apare ca împrumutat din franceză. Termenul francez résilience este însă și el descris (în Trésor de la langue française informatisé) ca împrumut modern, din secolul al XX-lea, din engleză. Dincolo de posibila pătrundere în română și prin intermediar francez, cuvîntul este astăzi perceput, pe bună dreptate, ca un anglicism (adaptare a engl. resilience), pe care vorbitorii cunoscători de engleză îl raportează direct la forma și la sensurile din această limbă. La fel stau lucrurile și cu adjectivul rezilient (din engl. resilient), din aceeași familie lexicală. Dezavantajul formelor reziliență și rezilient, în română, este că ele nu se leagă în mod vizibil de alte cuvinte cu sens apropiat, care să le facă mai ușor de înțeles și de integrat în limbă. De fapt, situația este chiar mai neplăcută: reziliență poate fi asociat cu un termen juridic care ar putea deruta, deturnînd sensul pozitiv al „rezistenței” și al „redresării”. Româna a împrumutat din franceză, în secolul al XIX-lea, verbul a rezilia (fr. résilier), termen juridic, cu sensul „a desface, a anula un contract, o convenție” (DEX), care și-a creat familia lexicală reziliat, reziliere, reziliabil.

Legătura dintre reziliere și reziliență nu este o simplă coincidență. Ambele cuvinte își au originea îndepărtată în aceeași formă din latină: verbul resilire, „a sări înapoi”, derivat al lui salire – „a sări, a țîșni”. Verbul latinesc resilire stă la baza verbului résilier din franceză și (direct sau prin franceza veche) a verbului resile din engleză. De la aceeași imagine (a mișcării bruște, a saltului înapoi) s-au dezvoltat, în cele două  limbi, sensuri complet diferite. În franceză, încă din secolul al XVI-lea, dominantă a fost ideea de anulare a unei mișcări, pe cînd în engleză s-a dezvoltat mai ales ideea revenirii la starea inițială, deci a rezistenței prin elasticitate.

Interesant e că termenii discutați sînt legați etimologic de două cuvinte moștenite din latină (a răsări și a sări), a căror formă a fost supusă în timp transformărilor fonetice. Verbul a răsări provine dintr-o variantă  neatestată, resalire, și este apropiat de sensul „a țîșni” al lui salire, moștenit în română ca a sări.

Probabil că nu sînt foarte mulți vorbitori derutați de asocierea între a rezilia, reziliere, reziliabil și reziliență; oricum, presiunea limbii engleze și cea a jargonului politicii internaționale au toate șansele să consolideze prezența termenului reziliență în română, cel puțin în terminologiile de specialitate și în jargonul politicii interne. Indignările față de noul termen la modă sînt deci lipsite de sens. Oricum, acesta nu pare sortit să intre în vocabularul cotidian.

 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

 

 

[Vizitator]

1 oră în urmă, BRANCA a spus:

 Am mai zis şi altă dată,ori vorbim limba română ori trecem la limba engleză,ca limbă maternă!...

 

Serios, crezi ca decizi dumneata asta (ori eu sau ceilalti de pe aici)?

Daca ti-as spune ca nu avem nicio putere de decizie asupra a ce si cum vorbeste un popor, si nici macar asupra a ceea ce se va scrie pe mormintele noastre, si ca deci isteriile astea sunt inutile, m-ai crede?

 

 

Acum 7 ore, franzm a spus:

Cine-i fara pacat, sa arunce prima piatra. Nici Razvan aista nu-i mai bun decât cei pe care îi critica. Trebuie doar citit atent.

 

Exact!: cei care au utilizat cuvantul "romgleza", de ce au inventat si introdus cuvantul acesta si nu au folosit expresia romaneasca "amestec de romana si engleza"?

Sesizati oare penibilul situatiei?

Vedeti acum de ce n-are ursul coada si de ce isteriile astea sunt triste?

 

[Marele Savant]

Acum 50 minute, icar a spus:

Mircea, nepotul meu e in Italia mai bine de 10 ani. Daca vorbesti cu el, habar nu ai ca a stat atâta timp departe de tara. Nepoata mea a stat 15 ani in Spania si de vreo 10 ani e in Elvetia. Nu are nici un fel de accent. Am o colega, care sta de mai bine de 50 de ani, in Italia. Vorbeste perfect romaneste, fara accent sau "cum i se zițe".

  Nu ne-ai spus cit de bine stapinesc limba tarii respective. Am intilnit in UK destui romani aflati acolo de ani buni care nu cunosc limba engleza. Se invirt in zonele locuite de romani, lucreaza la un patron roman sau au un sefulet roman la locul de munca, asa ca  se descurca si le creste contul in banca fara a cunoste limba tarii de adoptie.

[Mircea]

Just now, Marele Savant said:

Se invirt in zonele locuite de romani... 

Asta e ceea ce orice emigrant trebuie sa evite, daca vrea sa reuseasca in noua tara. Invartitul intre conationali, sau zone preponderent cu conationali, te trage in jos de fiecare data cand vrei sa scoti capul. E principiul caprei vecinului. Toti frustratii, dar care se cred miezul nucii, au sa aiba grija sa nu-ti depasesti conditia. 

 

Iar lucrul la sefulet, adica unul care se "descurca" este mai injositor decat lucrul la sefulet in România. In fine, nu detaliez. 

 

Altfel, e adevarat ce spuneti cu stapanirea limbii.