Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Consideratii privind reglarea curentului de mers in gol (26mV)


Vizitator viobio

Postări Recomandate

Acum 33 minute, viobio a spus:

Shalom

 

Am o rugăminte către moderatorii acestei secțiuni, să șteargă id-meu ca inițiator al acestei discuții, nu eu am deschis discuția asta despre constanta "26mV". 

 

Allahu Akbar! 

 

Asta nu se poate, dar se vede destul de clar din citatul de acolo că postarea ta e de fapt un răspuns la altă postare.

Există şi o menţiune a moderatorului că discuţia e scoasă din alt topic.

Link spre comentariu
  • Răspunsuri 114
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

  • KISS

    20

  • hpavictor

    13

  • sk24bpo

    12

  • merck

    12

Top autori în acest subiect

Imagini postate

Acum 9 ore, sk24bpo a spus:

Eu cand imi permite radiatorul depasesc substantial cei 26mV pentru a trage in clasa A frecventele mai mari de 2khz, frecvente care devin din ce in ce mai directive si care deranjeaza mai usor daca sunt distorsionate. Apoi un bias mare tine temperatura in pastila mult mai constanta, acolo variatiile fiind mult mai mari si mai rapide ca in radiator unde se beneficiaza de inertia termica mare. Si in alimentare sunt beneficii, impedanta ei ramane mai constanta reducandu-se distorsiunile si oscilatiile tranzitorii(tip burst). In electronica audio sunt multe situatii in care "se joaca cu manta" pentru a atinge anumite scopuri.

Cred că după aşa perlă, ar putea fi cazul să schimbi iar numele de user...no offence.

Link spre comentariu

Muzica cu cat urca in frecventa cu atat are energie mai mica, practic, asta inseamna un curent mai mic daca presupunem ca impedanta ramane constanta in tot spectrul audio. De fapt in realitate la multe boxe impedanta la medii si inalte este mai mare. Toate lucrurile astea coroborate fac ca zona mediilor si mai ales a inaltelor sa poate fi redata in zona de clasa A cand se asculta la volume decente intr-o camera de bloc sa spunem. La teste sintetice cu volum si sarcina rezistiva constante, cei 26mV raman valabili dar daca tii cont de auditia reala este posibil sa setezi biasul altfel. Din proiectare, ca sa mentii acel nivel de bias mai ridicat pentru medii-inalte, sa stea cat mai mult in clasa A si sa te apropii si de cei 26mV optimi pentru bas, poti alege valori ale rezistentelor de emitor mai mici plus sa jonglezi cu numarul de perechi de tranzistoare. 

    Mare atentie, nu ganditi problema exclusiv in domeniul frecventa, eu am luat in calcul si domeniul timp adica imaginativa o serie de teste THD+N la care variaza in timp frecventa de testare si amplitudintea semnalului. 

Editat de sk24bpo
Link spre comentariu
Vizitator viobio
1 oră în urmă, validae a spus:

Asta nu se poate, dar se vede destul de clar din citatul de acolo că postarea ta e de fapt un răspuns la altă postare.

Există şi o menţiune a moderatorului că discuţia e scoasă din alt topic.

Mulțumesc 

Acum 39 minute, sk24bpo a spus:

Muzica cu cat urca in frecventa cu atat are energie mai mica, practic, asta inseamna un curent mai mic daca presupunem ca impedanta ramane constanta in tot spectrul audio. De fapt in realitate la multe boxe impedanta la medii si inalte este mai mare. Toate lucrurile astea coroborate fac ca zona mediilor si mai ales a inaltelor sa poate fi redata in zona de clasa A cand se asculta la volume decente intr-o camera de bloc sa spunem. La teste sintetice cu volum si sarcina rezistiva constante, cei 26mV raman valabili dar daca tii cont de auditia reala este posibil sa setezi biasul altfel. Din proiectare, ca sa mentii acel nivel de bias mai ridicat pentru medii-inalte, sa stea cat mai mult in clasa A si sa te apropii si de cei 26mV optimi pentru bas, poti alege valori ale rezistentelor de emitor mai mici plus sa jonglezi cu numarul de perechi de tranzistoare. 

    Mare atentie, nu ganditi problema exclusiv in domeniul frecventa, eu am luat in calcul si domeniul timp adica imaginativa o serie de teste THD+N la care variaza in timp frecventa de testare si amplitudintea semnalului. 

Nu o da la întors acum! Ești băiat mare și noi nu suntem niște uțupache! 

La anumite perioade de timp apari cu câte o aberație! Tu chiar nu te poți lăsa de gogoșile cu gaură? 

Link spre comentariu

Chestia discutata ar avea sens daca raspunsul in frecventa al amplificatorului sau al sursei de semnal ar dezavantaja semnificativ frecventele superioare, altfel atunci cand basul trece in B, la fel fac si mediile si inaltele.

Unde mai pui ca prea mult curent de mers in gol duce la fenomenul cunoscut sub numele de dublare al transconductantei.

Link spre comentariu
Acum 5 minute, Marian a spus:

Chestia discutata ar avea sens daca raspunsul in frecventa al amplificatorului sau al sursei de semnal ar dezavantaja semnificativ frecventele superioare, altfel atunci cand basul trece in B, la fel fac si mediile si inaltele.

Unde mai pui ca prea mult curent de mers in gol duce la fenomenul cunoscut sub numele de dublare al transconductantei.

 

Da, asa este, in momentul in care basul trece in B trage dupa el si inaltele in B dar doar atunci. Practic inaltele lucreaza in B pentru perioade scurte de timp, nu tot timpul. Vorbind practic, daca impingi clasa AB dincolo de "B optim", adica cei 26mV, vei observa ca la ureche sunetul devine mai placut, mai catifelat. Castigi la inalte, poate si la medii, zone care sunt directionale si conteaza la ureche, dar pierzi la bas. Distorsiunile cresc catre bas dar acolo oricum este mai greu sa simti distorsiunile, intra in ecuatie si reflexiile camerei si distorsiunile boxei care cresc serios.

 

 Ceea ce spun eu din punctul de vedere al unui inginer electronist industrial nu este in regula tehnic, perfect de acord, e o golaneala, dar cumva se muleaza mai bine pe psihoacustica melomanului care serveste muzica. 

 

  Ca sa fie si din punct de vedere tehnic cat de cat mai ok, se poate face treaba asta setand un final la 26mV pe Re mica, de 0,1ohm sa zicem, dupa care il multiplicam (tranzistorul,perechea de fapt) pana la ce curent de bias total avem nevoie. Partea mai delicata tine de costuri si complexitatea mai mare a executiei practice evident.

Link spre comentariu
Acum 11 ore, sk24bpo a spus:

Eu cand imi permite radiatorul depasesc substantial cei 26mV pentru a trage in clasa A frecventele mai mari de 2khz,

Daca vizualizati un semnal complex (muzica) pe osciloscop, o sa vedeti ca frecventele mai mari "stau calare" pe cele mici, adica moduleaza anvelopa. Asta din cauza ca frecventele mici din program au, de regula, amplitudinea mai mare decât cele înalte. Asa ca la frecvente joase, trecerea prin zero se face preponderent în regiunea de clasa A a etajului de iesire pe când la frecvente mai mari, acest lucru se întâmpla mai ales în afara zonei de clasa A (depinde bineînteles de nivelul semnalului). Ceea ce cred eu ca a vrut Dorin sa ne spuna, este ca, marind regiunea de clasa A, marim ponderea frecventelor medii/înalte care trec prin zero în regiunea de clasa A al etajului final. De aici si pâna la sliding bias, plateau bias, diversele "new class A" si diversele "crosover displacement" nu mai este decât un pas.

 

Link spre comentariu
Acum 37 minute, franzm a spus:

Daca vizualizati un semnal complex (muzica) pe osciloscop, o sa vedeti ca frecventele mai mari "stau calare" pe cele mici, adica moduleaza anvelopa. Asta din cauza ca frecventele mici din program au, de regula, amplitudinea mai mare decât cele înalte. Asa ca la frecvente joase, trecerea prin zero se face preponderent în regiunea de clasa A a etajului de iesire pe când la frecvente mai mari, acest lucru se întâmpla mai ales în afara zonei de clasa A (depinde bineînteles de nivelul semnalului). Ceea ce cred eu ca a vrut Dorin sa ne spuna, este ca, marind regiunea de clasa A, marim ponderea frecventelor medii/înalte care trec prin zero în regiunea de clasa A al etajului final. De aici si pâna la sliding bias, plateau bias, diversele "new class A" si diversele "crosover displacement" nu mai este decât un pas.

 

 Exact, este un fel de sliding-bias static. Ma rog, termenul este tampit ales, asta imi veni pe limba acum dar cam asa e, un precursor al ideii de sliding bias. 

 

  Cam ceea ce am descris eu mai sus ar putea explica de ce nu putine amplificatoare plapande comerciale audiofile din ziua de azi suna frumos pe muzica simpla la volume decente si oribil, aglomerat, amestecat atunci cand da de muzica dinamica precum este muzica clasica cu varfuri de dinamica serioase, cu factor crest mare, mai ales pe grand piano.

 

  In electronica audio comerciala "de succes" am observat practic si pe scheme, multe solutii tehnice foarte ciudate, ba de multe ori aparent cretine de-a dreptul dar dupa un timp realizezi ca sunt diverse trucuri pentru a da un sunet placut. De multe ori tine vrajeala asta, mie personal mi-au placut destule aparate care tehnic erau inferioare SARA-2016 dar care la ureche erau mai interesante. In zona PRO se apeleaza mai rar la trucuri dar in audiofilie e plin de "pictori" care coafeaza sunetul asa incat nu mai pare o poza ci mai degraba un tablou pictat. Sincer in zona audiofila este perfect acceptabil, de ce nu ?

Link spre comentariu

In completarea celor afirmate de @Raimond și de @franzm , vă prezint un tabel cu distribuția energiei acustice în funcție de frecvență , bazată pe analiza spectrală a unei  orchestre simfonice mari , cu 120 de instrumentiști , echivalentul zgomotului roz :

Power Distribution.jpg

Link spre comentariu
1 hour ago, franzm said:

Daca vizualizati un semnal complex (muzica) pe osciloscop, o sa vedeti ca frecventele mai mari "stau calare" pe cele mici, adica moduleaza anvelopa. Asta din cauza ca frecventele mici din program au, de regula, amplitudinea mai mare decât cele înalte. Asa ca la frecvente joase, trecerea prin zero se face preponderent în regiunea de clasa A a etajului de iesire pe când la frecvente mai mari, acest lucru se întâmpla mai ales în afara zonei de clasa A (depinde bineînteles de nivelul semnalului). Ceea ce cred eu ca a vrut Dorin sa ne spuna, este ca, marind regiunea de clasa A, marim ponderea frecventelor medii/înalte care trec prin zero în regiunea de clasa A al etajului final. De aici si pâna la sliding bias, plateau bias, diversele "new class A" si diversele "crosover displacement" nu mai este decât un pas.

 

In lipsa de osciloscop (cred ca trebuie unul destul de bun, multi au analogice fara memorie) se poate folosi Audacity (https://www.audacityteam.org/). Cu Audacity se poate observa ce vrea muschiu' fiecaruia.

Cam ce spune @franzm:

Screenshot-2021-06-13-at-11-22-18.png

 si cu "lupa":

Screenshot-2021-06-13-at-11-22-37.png

 

Legat de ce am pus in rosu: Mai da mult din casa?! :bataieTu pui la share multa informatie, altii o iau pe tava si apoi te mai iau si in balon cand simt ei ca au ajuns la nivelul de guru. 

 

Editat de merck
Link spre comentariu

Daca inteleg bine, referinta de 0 pt semnalul de aplitudine mai mica devine semnalul de anplitudine mai mare. Adica cele 2 semnale nu au aceeasi referinta de 0 pe care le-ar avea daca ar fi luate separat. 

Link spre comentariu

Bun, inseamna ca este o rezultanta in urma compunerii mai multor semnale si cu cat curentul este mai mare cu atat avem un culuar mai larg de o parte si de alta fata de referinta 0.

Link spre comentariu
6 hours ago, sk24bpo said:

  mie personal mi-au placut destule aparate care tehnic erau inferioare SARA-2016 dar care la ureche erau mai interesante. 

Care ar fi alea?

Link spre comentariu
Vizitator
Acest subiect este acum închis pentru alte răspunsuri.



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări