UN simplu invertor de sudura semipunte rezonant cu ir2153

[BRANCA]

 Anicăi.Păi dacă surogatul de cablu nu duce un flex cum vrei să ducă invertorul?!Chiar aş fi curios ce tensiune mai ajunge la sculă în sarcină...

[Vizitator]

30 minutes ago, BRANCA said:

Păi dacă surogatul de cablu nu duce un flex cum vrei să ducă invertorul?!

Flexul nu lucrează la rezonantă.
Intr-o anumita plajă de tensiune eu cred ca 'inventia' asta trebuie sa meargă corect.

 

 

 

Editat Iulie 12, 2021 de Vizitator

[c_anicai]

Flexul e de 2,5 kw si pusesem pe el o lama de drujba de 50, cand taiam lemne se mai ineca la greu, la fel si un circular de mana makita insa la ala nu m-am uitat sa vad ce putere are.

 

Transformatorul pe doua ferite traf linii scoate tensiune mai mica fiindca are raport 3 si n-a mai incaput o spira in plus pe secundar, acum am pregatit alta sarma sa rebobinez ee65-ul cu raport 2,5, cred ca ajung pt secundar 40 fire de 0,5 adica da putin peste 8 mm² si-s doua secundare,

nu ma las pana nu duce bazic de 3,2

 

Doar ca ferita ee65 e fisurata pe doua locuri si lipita dar cred ca n-are nici o treaba asta, oricum voi lasa intrefier o foaie de xerox

Editat Iulie 12, 2021 de c_anicai

[c_anicai]

dar pe moment n-am nici un chef sa-l rebobinez, las pe altadata

[BRANCA]

 Anicai.Eu vorbeam de puterea consumată.La cât cade tensiunea în secundar şi cât e curentul?Sau invers,ce curent ia din reţeaua de 230V în sarcină?Nu sare puterea de 2,5-3 kw?

 Mai mult zic că-i imposibil să nu-ţi cadă tensiunea pe prelungitorul pe care îl ai.De aia eram curios ce tensiune ai la bornele de alimentare a invertorului în sarcină.

[c_anicai]

N-am masurat inca nici puterea consumata a invertotului si nici tensiunea pe priza in sarcina insa daca as fi sa calculez 20volti in arc x 90 amperi ar fi cam 1800w, hai sa zicem ca mai sunt 2-3 sute w pierderi deci cam 2000w 

 

Citisem undeva de niste  masuratori la un invertor chinezesc in timpul sudurii cu 2,5 si lua la varfuri cca 1500w.

Editat Iulie 12, 2021 de c_anicai

[c_anicai]

Am o intrebare:

Cum se calculeaza corect sectiunea sarmei*(manunchiului de fire) pentru cele doua secundare la un transformator utilizat in smps semipunte in functie de raportul de transformare si de sectiunea sarmei din primar?

 

De exemplu la un raport de transformare 3 sectiunea sarmei din cele doua secundare va fi de 3 ori mai mare? ... sau exista vre-un factor de miscsorare deoarece la redresare se ia doar cate o semialternanta din fiecare.

 

Mersi pt eventuale raspunsuri.

[c_anicai]

Astazi am masurat aprozimativ transformatorul de iesire facut pe tor la un invertor stromo sw 295 si se pare ca nu respecta deloc raportul de sectiuni sarma intre primar si secundar si in plus grosimile la manunchiurile de sarma de bobinaj par foarte subdimensionate.

Detalii tor invertor sudura stromo sw 295, masurare aproximativa dimensiuni cu sublerul (cu erorile din cauza izolatiei sarmei si feritei), iar frecventa masurata prin cautarea rezonantei pe un circuit acordat extern neconectat cu aparatul care mi-a dat doua frecvente adica 50Khz si 150Khz, posibil a doua sa fie armonica.
-------------------
primar 12 sp litat diametru 2,7mm
secundar 5+5 sp litat diametru 3,1mm
raport transformare 2,4 (desi are peste 60 volti iesire nici asta nu vrea cu bazici)
diametru tor 5,5 cm
inaltime tor 25mm
grosime 11 mm

sectiune tor cca 2,75 cm²

Editat Iulie 13, 2021 de c_anicai

[digioptic]

Apropos de torul asta. Unde pot sa gasesc si eu de cumparat niste toruri din astea ?  Afara de TME. Stiti vreun site la noi care sa vanda asa ceva ?

 

Imi trebuie doua toruri mai maricele decat ce gasesc prin sursele de calculator. Mai trebuie sa fac si un filtru trifazat de retea, simplu, Cateva capacitoare si trei bobine facute pe un tor din asta. Mai am doua bobine lipsa pe placa, locul lor e cu cate doua strapuri de sarma groasa. La origini, erau acolo niste toruri bobinate cu doua sarme groase. Erau filtrele pentru cele doua grupuri de diode, trei capsule pe o parte si trei pe radiatorul opus. Traful de putere al invertorului are 4 secundare care merg la fiecare semipunte cu trei diode pe ramura. Plusurile rezultate ar trebuii sa treaca prin cele doua bobine care lipsesc de pe placa.

 

 Si inca o intrebare colegi. Daca deja montez doua toruri pe cele doua randuri de diode, pe plusul de iesire, unde pot monta o bobina de soc mai mare, pe ramura plus sau pe minus ?

 

 Am revenit la ganduri mai bune zic eu, pe miezul generos de tole "I" o sa bobinez cu cablu de 25mm2. Cel de 35 e mult prea gros si nu intra decat cateva spire, neasigurand o inductanta necesara. Torurile le voi bobina cu doua cabluri (paralel) de 6 mm2. La final sa respect sectiunea (insumata) a bobinei de iesire.

 

Am studiat ceva aparate in configuratie asemanatoare cu al meu, cu acele doua toruri montate si bobina de soc pusa pe ramura de minus. La nevoie, fiind montata vertical, ca nu incape altfel, pot sa o leg si pe plus ori pe minus.

 

Daca sunt colegi care dispun de astfel de toruri, cu diametru de 4.5-6cm, sunt dispus sa cumpar. Va multumesc.

Editat Iulie 14, 2021 de digioptic

[CIBY2]

Acum 17 ore, c_anicai a spus:

Am o intrebare:

Cum se calculeaza corect sectiunea sarmei*(manunchiului de fire) pentru cele doua secundare la un transformator utilizat in smps semipunte in functie de raportul de transformare si de sectiunea sarmei din primar?

 

De exemplu la un raport de transformare 3 sectiunea sarmei din cele doua secundare va fi de 3 ori mai mare? ... sau exista vre-un factor de miscsorare deoarece la redresare se ia doar cate o semialternanta din fiecare.

 

Mersi pt eventuale raspunsuri.

 

Sectiunea primarului o calculezi pentru curentul mediu la puterea maxima, luand in calcul o densitate de curent intre 3 si 4A/mmp, peste 6 (chiar si 10) in cazul racirii fortate.

Sectiunea secundarelor se calculeaza folosind aceeasi densitate de curent pentru jumatate din curentul maxim de sudura. Daca la iesire ai 100A prin electrod (curent mediu) calculezi pentru 50A.

Raportul de transformare conteaza mai mult pentru tensiunea de iesire in gol. In gol, valoarea acesteia este Uprim/N. Tensiunea de amorsare a arcului este valoarea de varf a tensiunii de iesire, nu valoarea medie sau eficace. Dupa initiere, prin cresterea curentului prin arcul de sudura, valoarea tensiunii medie la iesire trebuie sa scada urmand bine cunoscuta curba abrupt-cazatoare.

Editat Iulie 14, 2021 de CIBY2

[dumitrumy]

E schema rezonanta, comportamentul este un pic diferit fata de forward (cu o faza sau 2). Daca nu poate pune oscilograme ne multumim cu simularile:

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

EDIT:

Editat Iulie 14, 2021 de dumitrumy

[CIBY2]

Inteleg ca la 10 ohmi valoarea rezistentei de sarcina, Vout este doar 50V? Puteti face o simulare cu o valoare mai mare, 1000 - 2000 ohmi, sau in gol? Teoretic la curenti apropiati de 0 influenta bobinei L3 este minima, iar valoarea tensiunii la iesire ar trebui sa urmareasca n004. Dar chiar si asa, din simulari se vede ca aceasta scade odata cu scaderea curentului prin sarcina.

Editat Iulie 14, 2021 de CIBY2

[c_anicai]

Am rebobinat deja ee65-ul dar n-am avut timp sa-l incerc, sectiune ferita 5,2 cm² - primar 11 sp, 20 x 0,57(5.6mm²) ?mH cu intrefier o foaie - 2 secundare fiecare 4,5 sp cu 40fire x 0,5 = 2 x 8,54mm²

daca nu va fi ok revin la varianta veche

[bolek]

M am abtinut dar...nu mai tac cand vad cati fani a capatat contraptionul. Macar eu cand m am apucat aveam tranzistoarele gratis.

 

Varianta asta de schema are chiar si mai multe probleme decat cea ruseasca a lui Neguliae.....

Nu are nici una din ele reactie deci cu cablu lung indiferent daca e la cleste sau la prelungitor nu mai merge bine.

Nu comanda bine tranzistoarele deci se pot arde usor fara macar sa fie fierbinti prin conductie simultana.

Curentul circulant solicita suplimentar dioda interna. Daca te lasa aparatul in mijlocul lucrarii e nasol.

Nu urmeaza caracteristica corecta pt tensiune curent de iesire deci poate topeste electrozi bine dar nu si materialul piesei. Sarcina reala nu e constanta.

Nu scoate tensiune mare in gol deci amorseaza prost sau necesita dublor.

Fierbe condensatoarele din circuitul rezonant prin tensiune de sute de volti plus ca e si de inalta frecventa.

Traful mare plus bobina rezonanta plus conzii rez  plus filtrul de  iesire cantaresc si ocupa mai mult decat la unul clasic. Sa nu mai zic ca nici cu mama simularii nu o sa obtineti valoarea L corecta sa tina frecventa de rezonanta pt ca valoarea ei se schimba din mers datorita miezurilor nepotrivite pt regimul asta. 

Pentru fanaticii schemei exista pe net la rusi un dispozitiv cu care sa scoti caracteristica L I a bobinelor folosite...

 

Ce anume ofera bun solutia asta ??

Eu inca mai am ramasitele descompletate din cel vechi cand abia aparuse topicul...ma gandeam sa fac un incalzitor cu inductie sau vreu tesla coil cu ele...acolo ai motiv si timp sa stai sa reglezi frecventa de rezonanta....La sudura nu.

[dumitrumy]

CITATE:     Pentru fanaticii schemei exista pe net la rusi un dispozitiv...

                  nu mai tac cand vad cati fani a capatat contraptionul

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Pentru asta ai merita un raport.

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

 

AUTOCITAT:   Postat Duminică la 19:52  

Ai facut ceva rezonant tot diferit de restul lumii 
(rusul macar foloseste modularea in durata pt reglaj curent iar schema 
LCC pusa de mine foloseste controlul curentului prin modificarea 
frecventei)

Deci i-am cam spus parerea despre varianta aleasa, nu stiu de unde, poate a facut doar un mixaj.