Scurt lampa

[validae]

Studiază descărcarea în gaze la presiune joasă şi te lămureşti.E o întreagă istorie acolo...

[+_Florin_+]

Ok, și totuși de ce bubuie balonul de sticlă? ... ca urmare a descărcării în gaz crește brusc presiunea în interior sau crește brusc temperatura gazului peste limita de rezistență (la temperatură) a sticlei?

L.E. Mai precis încerc să-mi dau seama dacă e vorba de implozie sau explozie ...

Editat Iunie 3, 2021 de +_Florin_+

[validae]

Cred că e legat de temperatura gazului, care creşte rapid şi neuniform şi afectează sticla ca urmare a diferenţei mari de temperatură.

[+_Florin_+]

Dacă-i așa înseamnă că becul face implozie. Presiunea atmosferică e mult mai mare decât a gazului din balon (tipic la presiune joasă, mult sub cea atmosferică) deci forțele sunt îndreptate de la exterior către interiorul balonului.

[yo7lhe]

In becul cu incandescenta normal si ieftin se gaseste azot la o presiune de cca 0,7 atm.

Destul de apropiata de presiunea atmosferica.

Din legea generala a gazelor, la volum constant, P2=P1*T2/T1.

La arc electric T2 va fi mult mai mare ca T1 in functionare normala.

Uneori atat de mare ca pocneste sticla nu prea groasa.

[bolek]

https://postimg.cc/gallery/JBWPVzg

 

Bec de 300w care era alimentat prin dimmer cu 2 triace de 16a in paralel pe un radiator comun si care au explodat cu cioburi. Se vad firele de wolfram sublimat si depus in bec ca  o perdea intre fir si suportul de sticla precum si gaura in soclu unde era contactul cu lamela laterala. S au topit si firele din interiorul soclului gaurit si au facut scurt cu soclul. Siguranta e una automata de 10a si evident a sarit.

Cand se pierde vidul becul se albeste si sticla plezneste de la caldura descarcarii. Curentul prin bec e imens in momentul strapungerii.

Filosofia chibri... pardon becului.

Editat Iunie 9, 2021 de bolek

[puriu]

Becurile la tensiune mica au de multe ori vid inalt. Au pierderi de caldura mai mici, dar filamentul se evapora si se depune pe balon (oglinda). Cele la tensiunea retelei au aer fara oxigen (azot si gaze inerte) la o presiune care sa nu depaseasca la cald presiunea exterioara.

In anii '50 - '80 becurile romanesti mureau de moarte buna. Filamentul se rupea intr-un punct si atarna, dar daca becul era miscat astfel incat sa faca din nou contact, mai putea sa arda o vreme. Numarul mare de aprinderi scurta viata becului. Cele puternice (Nitrafot de 500 W) erau aprinse in doua etape, cate doua in serie, apoi toate in paralel.

N-am pomenit defectarea catastrofala si arderea sigurantei decat dupa '90 cand s-au adus becuri proaste din afara.

Am analizat problema si am observat ca in toate cazurile catastrofale scurtcircuitul nu are loc in balon, ci in culotul becului. Ruperea filamentului este o paguba colaterala datorata socului mecanic al scurtcircuitului.

In culotul becului se afla firele de legatura ale filamentului. Daca sunt groase si suficient de distantate este OK. Acum unul dintre fire este facut in dusmanie, este subtire si dintr-un material care se corodeaza. Daca filamentul becului tine prea mult, scurtcircuitul este garantat si productia fabricii nu scade.

Si la becurile vechi (straine) am intalnit un asemenea fir subtire, pe post de siguranta, dar acesta trecea printr-un tub varnish clasic si nu putea prodce un scurtcircuit cu al doilea fir.

 

[+_Florin_+]

Acum 53 minute, puriu a spus:

 

In anii '50 - '80 becurile romanesti mureau de moarte buna. Filamentul se rupea intr-un punct si atarna, dar daca becul era miscat astfel incat sa faca din nou contact, mai putea sa arda o vreme. 

 

 

Așa este, prin anii '80 am "reparat" multe becuri arse cu ajutorul unei veioze fără abajur pe care o puteam roti ușor. Aflase și vecina care mă deranja periodic .

Dacă reușeam să ating cele două capete care atârnau, becul era "reparat" ... într-adevăr nu mai avea viață lungă dar unele au funcționat așa mai multe săptămâni. Altele câteva zile sau ore. Oricum, mai mult decât anumite exemplare actuale care bubuie în primele minute sau chiar imediat după ce ai apăsat întrerupătorul.

[validae]

Că tot vorbim de becuri proaste, chiar acu vreo două trei ore schimbai becul de pe hol.Se înnegrise balonul instant şi când îl apucai să-l deşurubez, mi se făcu praf în mână, mă mir că nu reuşii să mă tai deloc....

[Усилитель]

Da becul care arde continuuuuuuu ,din 1901 ?

https://en.wikipedia.org/wiki/Centennial_Light

[dorian 70]

1 oră în urmă, validae a spus:

Că tot vorbim de becuri proaste, chiar acu vreo două trei ore schimbai becul de pe hol.Se înnegrise balonul instant şi când îl apucai să-l deşurubez, mi se făcu praf în mână, mă mir că nu reuşii să mă tai deloc....

 

Nici sticla nu mai e ce a fost...  

 

 In urmă cu vreo doi ani i-am upgradat   tabloul cu vechile siguranţe cu patroane al vecinului, am pus de astea noi, automate.

Să vezi ce înfoiată se prezentă vecina la mine cu vreo juma de an în urmă, îi pocnise becul în dulie, balonul zburase prin cameră,

cre' că neapărat se gândise la mine şi la cine ştie ce minuni  i-am făcut eu la tabloul cu siguranţe.

Automata desigur era jos, noroc că dulia era veche şi se rupea  în două...

[puriu]

Aveam un amic mai batran care asculta zilnic undele scurte cu un "Siemens" din anii '40. Se plangea ca s-au ars becurile de la scala si trebuie sa foloseasca o lanterna. Era un aparat cu alimentare universala (AC-DC) la care filamentele tuburilor (UCH, UCH, UBL si UY) si becurile de scala erau alimentate in serie cu 100 mA. Nu putea sa mearga daca avea becurile de scala arse. L-am luat la mine si l-am desfacut. Curentul trecea prin becuri si cadea pe fiecare 12 V, dar aveau sticla metalizata pe dinauntru de nu mai trecea de loc lumina. Marfa nemteasca! Am facut rost (cu greu) de doua becuri de 12V si 100 mA si l-am facut fericit pe om.

[ex.escu]

La sfarsitul anilor 80/inceputul anilor 90, aparusera termistori fabricati la curtea de arges, de marimea unei aspirine, cu rolul de a limita curentul becurilor cu incandescenta la pornire.