deviatii Hiraga Super Class A 30W

[Sharky]

Depinde cat de mult duci lucrurile la extrem. Si de sensibilitatea la disperisa parametrilor..

Dpdv ingineresc o schema sensibila la componente e prost proiectata.

Ca placerea e una, ingineria e alta, asta deja e alt subiect de discutie.

[Alphsoo]

Acum 32 minute, sesebe a spus:

Hirbului meu nu-i pasa daca nu-s sortate si imperecheate nici macar la 150Km/h dar o supermasina  ca cele pe care le conduci sigur strimba din nas daca nu-s alese dintre minim 100 de bucati.

 

Harbul tau are plumb pe roti pe cand  o masina Hiraga nu foloseste alte elemente de echilibrare.

 

[Mircea]

Domnilor, alegerea anumitor componente (si nu ma refer la imperechere) are ca scop un anume sunet. Ca s-ar putea la fel si cu alte componente, probabil ca da, insa cine sta sa schimbe schema. Despre controlul armonic in generatorul H2 al lui Pass. E usor de gasit. 

 

Bine ai revenit, Ştefane! 

 

Ciudat ca cineva poate avea userul guest, la fel ca cel al conturilor sterse... 

Editat Martie 2, 2021 de Mircea

[validae]

Poate şi l-a ales anume...@guest.

Editat Martie 2, 2021 de validae

[KISS]

2 hours ago, sesebe said:

 

Ca tot ai amintit de masina, cum imperechezi cauciucurile si cite cumperi ca sa poti sorta un set bine imperecheat?

Baniuesc ca sortezi cauciucurile la supermasinile  (BMW ?!?) pe care le conduci. Doar nu poti pune pe o minunatie de masina cauciucuri neimperecheate. Hirbului meu nu-i pasa daca nu-s sortate si imperecheate nici macar la 150Km/h dar o supermasina  ca cele pe care le conduci sigur strimba din nas daca nu-s alese dintre minim 100 de bucati.

 

Eu am zis de presiunea din pneuri, care daca nu e cat de cat egala, o sa traga intr-o parte masina. Asa e si cu selectarea pieselor la o schema simetrica si doua canale. Vorba aia romaneasca ''las-o, ba, ca merge asa'' face diferenta dintre amatori si profesionisti. Poti avea schema lu'Peste, daca bagi gunoaie de piese, tot gunoi o sa scoti. 

Observ ca nu ai raspuns la nici una dintre intrebarile alea, interesante ar fi raspunsurile la #1 si #3, adica ...ce ai putea sa masori daca ai face montajul si de ce ar fi diferite masuratorile dupa o luna. 

@alexy, presupun ca esti inca tanar dar apreciez faptul ca ai construit amplificatorul ala. Incearca , totusi, sa respecti schema originala si valorile de bias ca sa ramai in clasa A. Pentru teste cauta niste radiatoare mai mari si mai bune (0,45K) sau ventileaza-le pe alea care le ai. Fara analizor de spectru e greu, la ureche, sa gasesti valoarea bias_ului (care depinde de finali) unde spectrul armonic prezinta o distributie naturala a armonicilor.

[sesebe]

Am spus citeva luni nu o luna iar masuratorile vor fi diferite pt ca se va schimba anotimpul si implicit temperatura ambianta.

Te-ai laudat ca faci masuratori. Le astept.

[Mircea]

40 minutes ago, guest said:

Fara analizor de spectru e greu, la ureche, sa gasesti valoarea bias_ului (care depinde de finali) unde spectrul armonic prezinta o distributie naturala a armonicilor.

Asta ar fi un test bun, o ora de curs intens in facultatea audio. Visam si noi, poate ni se intampla.

 

Discutam pe un mediu unde nici nu stim ce raspuns armonic are generatorul de semnal, dar stim ce o sa fie la iesirea amplifului. Ma indoiesc.

 

Rog colegii cu pneurile sau alte subiecte sa se limiteze la Hiraga.

[Marian]

Schema este cel mult modesta, si orice masuratori concrete si bine documentate ar releva asta, demistificand "minunea" lui Hiraga.

Motiv pentru care n-o sa vedeti masuratori detaliate facute de audiofili, nu se autofaulteaza.

Singura sansa e ca un bun teoretician sa fie interesat de subiect si sa aiba si aparatura necesara.

[RST]

Intreb de curiozitate, pentru ca am mai vazut remarca asta si la alti useri...ce nu e bun, ce e insuficient la acea schema ? De ce e " modesta " ? 

Eu vad o schema absolut normala pentru clasa A si mai cred ca se face o confuzie, asimiland-o cu clasa AB. 

In clasa A nu trebuie jdemii de reactii, compensari, specifice clasei AB. Singura cerinta e ca tranzistorii sa functioneze pe portiunea liniara, si evident, simetria intre cele 2 ramuri. 

 

[Sharky]

Fara reactie distorsiunea e mai mare, zona liniara nu e chiar liniara.

Nici la clasa AB nu e nevoie de o mega reactie globala, poti rezolva local problema, daca vrei si global abia sa ai cate putin.

Singurul lucru intre A si AB e cum lucreaza finalii, dar fiind repetori pe emitor castigul e 1, deci nici vorba sa creasca reactia.

Doar sa o incurce daca finalii sunt prea lenti si reactia prea rapida (compensata prost), din cauza defazajului. DAR asta se intampla rar, in general in bucla e problema mai mare.

Restul amplifului oricum merge in clasa A, deci e irelevant. Chair si driverii finalilor ii poti pune in clasa A, daca finalul are destul beta.

Totodata daca driverul nu e legat fata de iesire ci flotant intre alimentari comanzi mai bine finalii pe semnale bruste/clip, dar nu e cazul in audiofilie.

 

Compensarea in sine e doar o reducere a castigului, adica exact ce face omul cu rezistentele cam mari din emitori, reduce castigul.

Doar ca se face in functie de frecventa, nu in toata banda. Compensarea nu e un lucru rau,

 

PE scurt tot ampliful ala n-are nici o treaba cu clasa A, are o treaba cu o topologie standard de AO care se intampla sa aiba finalul in clasa A. La fel de bine se putea pune in AB, polarizat mai omeneste. Cu distorsiunile de rigoare, evident, din cauza lipsei reactiei.

 

Stai jos, nota 4!

[Marian]

Pentru ca aici nu suntem la amplificatoare, pot posta.

@Sharky e generos comparand schema hiraga cu un AO...

 

@RST nu structura/arhitectura schemei da o anumita clasa ( A, AB sau B ), ci polarizarea finalilor.

Nici macar cea a etajului final per ansamblu, ci strict finalii in sine.

Ca asta inseamna clasificarea, ne spune la ce tip de polarizare functioneaza finalii.

La clasa A finalii conduc simultan si permanent pe ambele ramuri un anumit curent predefinit, pe intreaga cursa a semnalului.

La clasa AB finalii conduc simultan doar pe o portiune mica din cursa semnalului, dupa care trec in B.

La clasa B finalii nu conduc practic niciodata simultan pe nici o portiune a semnalului, ci se deschis intotdeauna pe rand pentru fiecare semialternanta.

 

Ai vazut schema amplificatorului meu multimedia?

Daca ii setez un curent de mers in gol suficient de mare atunci ala o sa fie un amplificator in clasa A, cu performante la ani lumina de improvizatia dezbatuta aici.

Daca in schimb ii setez un curent de mers in gol suficient de mic atunci ala o sa fie un amplificator in clasa B.

Singura diferenta intre A si B e polarizarea, schema ramane identica in rest.

 

De ce o numesc cel mult modesta?

Pai rejectia este practic inexistenta ( sau oricum mediocra ), curentul de mers in gol se modifica in ritm cu riplul de pe alimentare, si cam la fel si psf-ul intrarii.

Schema asta nu poate avea decat un THD comparativ cu lampile ( mediocru ), ceea ce atrage pe audiofili este coloratura armonica.

E ca si cum ai ascunde rugina cu vopsea...

 

[sesebe]

Ce nu inteleg eu este dece au trebuit sa se deschida atitea subiecte pe marginea la schema asta a lui Hiraga.

Va place sa aveti informatiile imprastiate intr-o suta de topicuri ca sa nu mai stii de unde sa le iei?

Am creat acum putin timp un topic special pt astfel de discutii dar l-ati imprastiat inr-o suta de topicuri.

 

Pe alte forumuri (Reno.ro de exemplu) iti inchideau automat topicurile noi daca existau topicuri pe subiecte similare.

 

Rog moderatorii sa gaseasca o solutie si sa comprime inapoi informatiile intr-un singur topic.

[validae]

Ai deschis topicul cu Hiraga 8W. Ce te împiedică să postezi doar acolo ?.Topicul de aici e format din offtopic extras de la cel deschis de @alexy pentru Hiraga 30W. Aveţi unde să vă daţi în spectacol, unii îl fac, alţii doar comentează ce fac alţii...

[sesebe]

Ok faci cum vrei. Poti sterge si ultimile mele doua postari in cazul acesta.

[RST]

1 hour ago, Marian said:

nu structura/arhitectura schemei da o anumita clasa ( A, AB sau B ), ci polarizarea finalilor.

Nici macar cea a etajului final per ansamblu, ci strict finalii in sine.

 

Exact, de aici a pornit observatia mea. Hiraga a ales o scheme simetrica, ce poate merge in cele 3 clase mentionate de tine. Iar clasa A e cea mai avantajoasa dpdv al simplitatii vs performanta. 

Neavand dezavantajele claselor in care finalii functioneaza " la mustata ", nici complicatii deosebite nu exista, pentru a ajusta neajunsurile. O usoara reactie negativa e in general suficienta. 

 

Intradevar, riplul tensiunii de alimentare ar putea fi o problema. Care mi se pare extrem de simplu de rezolvat....finalii alimentati direct la o sursa in comutatie, iar restul montajului, alimentat prin intermediul unui stabilizator de tip 78XX, de la aceeasi sursa, ori chiar de la o sursa separata. 

S-ar elimina din start dezavantajul fitrarii de ordinul farazilor....care costa cat vreo 10-20 de amplifuri Hiraga, referitor la componente.