Ce fenomen se întâmplă la această sursă diferenţială?

[CornelM]

Acum 8 minute, validae a spus:

Nu pot decât să mă gândesc la bobinarea trafului cu sârme de secţiuni diferite, se practică des bobinarea ,,bifilară,, şi apoi înserierea fazată a celor patru capete ca să se obţină un secundar cu priză mediană.Dacă bobinatorul a nimerit din greşeală două diametre uşor diferite, rezistenţa internă va fi diferită, tensiunea la secundarul mai subţire fiind mai scăzută în sarcină.Măsuraţi faţă de mediană rezistenţa ohmică celor două înfăşurări...

0.9ohm pe ambele parti

[validae]

Era o idee....aţi verificat şi cu alt traf mai puternic chiar cu altă tensiune (de ex.  2x9V) , să măsuraţi şi comparaţi consumul între ramuri ? Poate se produce o străpungere de tranzistor pe ramura ce are o tensiune scăzută...altceva nu-i mai vine în minte acum.Măsuraţi tensiunile de polarizare a tranzistorilor când se întâmplă fenomenul...

Editat Februarie 16, 2021 de validae

[cirip]

Masurati tensiunile fata de masa pe terminalele tuturor tranzistoarelor atat in starea de nefunctionare cat si in functionare normala numai pe ramura pozitiva. Postati rezultatele. Prin interpretarea masuratorilor exista o sansa sa identificam problema. Altfel bajbaim prin intuneric.

 

Suspectez un soi de latch-up datorat regimului tranzitoriu, dar numai cu masuratori se poate determina o posibila solutie.

 

[franzm]

Acest tip de stabilizatoare a fost "la moda" mai ales la începuturile erei tranzistoarelor cu germaniu, când un tranzistor de putere mica costa 10 - 25 DM. În ciuda simplitatii, aveau performante mai bune decât clasicul repetor (chiar Darlington) conectat dupa un stabilizator parametric cu Zener. Plus ca aveau si protectie la scurtcircuit (a se vedea Ristea / Popescu, Stabilizatoare de tensiune, pag 113, fig 3.2). Si nu porneau în suprasarcina, lucru foarte important atunci când erau utilizate în aparatura portabila (radioreceptoare cu tranzistoare cu germaniu) care putea fi expusa la frig. Daca mai stiu eu bine, schema a fost publicata prima data într-o nota de aplicatii Valvo. Si alimentarea stabilizata a amplificatorului Quad 303 este realizat dupa o asemenea schema. Fata de varianta originala, schema lui Apex este cosmetizata.

Editat Februarie 16, 2021 de franzm

[cirip]

@franzm multam pentru precizari. Eu i-am fript o simulare si am constatat ca "pleaca" mai greu daca are condensator de valoare mare pe iesire. Dureaza ceva timp pana cand il incarca, dar dupa aia intra in regim si stabilizeaza. Nu pare sa aiba probleme de stabilitate. Raspunsul tranzitoriu este fara supracresteri, chiar cu condensator mare la iesire. Dureaza mult pana pleaca, dar nu raspunde oscilant.

 

Sa vedem masuratorile, daca O.P. mai e interesat.

[Marian]

Schema este demult depasita, asazisa ei stabilizare este inadmisibil de sensibila la aproape orice ( daca sufli spre asazisul stabilizator ai toate sansele ca tensiunea de pe iesire sa se modifice ), deci nu inteleg rostul discutiei. Banalele 78xx si 79xx sunt la ani lumina deci despre ce vorbim?

Cu doar 20mA curent maxim necesar pana si banalele stabilizatoare cu zener unde rezistenta este inlocuita de cate o sursa de curent si se foloseste ceva filtrare pe iesire, sunt mult mai bune, si la fel de imune la suprasarcina sau scurt.

 

[franzm]

Da, schema este depasita si la fel de depasiti sunt multi electronistilor când se pune problema sa dimensioneze asemenea circuite. Dar fara aceste scheme depasite nu am fi ajuns cu industria semiconductoare acolo unde suntem azi si ne-am închina în continuare la circuitele integrate cu tuburi electronice. Asa ca vorbim despre istorie.

[Marian]

Asa este, si-mi pare rau daca am fost singurul atat de categoric insa chiar dvs imi confirmati argumentul sugerand evolutia, si despre asta era vorba, nu despre denigrarea istoriei. Schema a fost candva o inovatie dar acum e depasita, si in electronica moderna cautam variantele cele mai simplu de implementat fara a sacrifica performantele. 

Sau cel putin asa vad eu lucrurile.

[CornelM]

Acum 12 ore, cirip a spus:

Masurati tensiunile fata de masa pe terminalele tuturor tranzistoarelor atat in starea de nefunctionare cat si in functionare normala numai pe ramura pozitiva. Postati rezultatele. Prin interpretarea masuratorilor exista o sansa sa identificam problema. Altfel bajbaim prin intuneric.

 

Suspectez un soi de latch-up datorat regimului tranzitoriu, dar numai cu masuratori se poate determina o posibila solutie.

 

Buna,

Aici sunt prezentate cateva masuratori.

Cand ajung acasa o sa fac exact masuratorile de care ati zis. Acum sunt la munca si am incercat sa simulez problema dar nu am montajul pe care vreau sa-l alimentez.

Am facut un load cu rezistoare de 220R/1w si functioneaza din prima.

Incercarile le-am facut cu doua montaje diferite, un vu-metru si un corector de ton, asta ca sa elimin posibilitatea ca load-ul sa fie defect. Ambele montaje sunt perfect functionale, incercate si la doua baterii de 10v (+/- 10v).

 

Acum 27 minute, Marian a spus:

Asa este, si-mi pare rau daca am fost singurul atat de categoric insa chiar dvs imi confirmati argumentul sugerand evolutia, si despre asta era vorba, nu despre denigrarea istoriei. Schema a fost candva o inovatie dar acum e depasita, si in electronica moderna cautam variantele cele mai simplu de implementat fara a sacrifica performantele. 

Sau cel putin asa vad eu lucrurile.

Sunt perfect deacord cu dvs. Dar daca acum am montajul gata facut as vrea sa fie si util in masura capabilitatilor sale. Daca nu voi reusi asta este trecem la pierderi, am o lista destul de bogata.

 

Multumesc.

[sesebe]

Esti sigur ca dioda de sus nu-i montata gresit sau nu-i defecta? Cea cu numai 0.5V la borne (1N4148)? Aceeasi intrebare si referitor la zenerul cu numai 0.7V la borne.

[UDAR]

1 oră în urmă, Marian a spus:

Asa este, si-mi pare rau daca am fost singurul atat de categoric insa chiar dvs imi confirmati argumentul sugerand evolutia, si despre asta era vorba, nu despre denigrarea istoriei. Schema a fost candva o inovatie dar acum e depasita, si in electronica moderna cautam variantele cele mai simplu de implementat fara a sacrifica performantele. 

Sau cel putin asa vad eu lucrurile.

Schema, ca principiu, nu e deloc depășită. Mai toate stabilizatoarele moderne Low Drop se bazează pe ea. Că implementarea concretă analizată are unele probleme e altă discuție. 

[CornelM]

Acum 34 minute, sesebe a spus:

Esti sigur ca dioda de sus nu-i montata gresit sau nu-i defecta? Cea cu numai 0.5V la borne (1N4148)? Aceeasi intrebare si referitor la zenerul cu numai 0.7V la borne.

Totul este verificat si iar verificat.

[Marian]

Nu m-am referit la principiu ci la implementare, credeam ca s-a inteles si nu trebui sa dezvoltam din nou.

Regulatoarele LDO folosesc un amplificator de eroare cu referinta stabila pe cand aici folosirea jonctiunii BE a tranzistorului de comanda pe post de referinta si amplificator de eroare improvizat in egala masura este o configuratie defectuoasa, compensarea termica nu exista ( orice variatie de temperatura se lasa cu o variatie a iesirii ), stabiizarea versus sarcina sau alimentare este si ea defectuoasa... despre asta era vorba.

Unde mai pui ca ocupa si spatiu semnificativ, pe cand 7815 si 7915 in versiunile SOT89 ocupa ceva mm^2 si ofera pana la 100mA.

In fine, nu mai insist, sunt in minoritate.

Editat Februarie 17, 2021 de Marian

[Усилитель]

49 minutes ago, CornelM said:

Totul este verificat si iar verificat.

Cateodata in situatii din astea  merita schimbate piesele suspecte,chiar daca par bune .

Placa se poate folosi si pt cele 2 circuite stabilizatoare 7815 ,7915 ar veni puse in locurile tranzistoarelor BD , ,trebuie scoase piesele in plus ......si facut o punte legatura a picioarelor din mijloc la masa , conform schemei , in max 20 min e gata......

[sesebe]

Daca-s componente luate de la Mi...rom (sau altele similare) e de inteles dece nu merge.

Eu ti-am spus unde este problema. Daca tu esti batman si nu vrei sa intelegi atunci n-ai decit sa bati apa-n piua cit vrei.