Dc Trap - Ajută la eliminarea zgomotului de tip ,,Hum,,?

[Mircea]

Si cand te gandesti ca unii au descoperit abia ieri ca exista componenta continua la priza. 

[Vizitator]

Ultima mea postare în acest subiect.

Când sinusul verde (offset +1,2V) trece prin +1,2V tensiunea la bornele sarcini R1 22 ajunge în 0V (a se urmări sinusul albastru deformat).

 

Partea pozitivă a sinusului albastru deformat atinge vârf +5V pe sarcina R1 22 .

Partea negativă  a sinusului albastru deformat atinge vârf aproximativ -2,8V pe sarcina R1 22 .

Până la atingerea pragului de conducție D4-D5 sinusul albastru deformat stă pe palier(circa 1,5mS) 0V pe  sarcina R1 22 .

 

 

 

Editat Februarie 7, 2021 de Vizitator

[sesebe]

Pt simularea cu amplificatorul este mult mai simplu de obtinut componenta continua pur si simplu inseriind 1-2 baterii R6 de calitate  (ESR mic) sau preferabil R20 daca mai foloseste careva.

[darius_bv]

La sugestia @UDAR , valorile medii ale tensiunilor sunt:

 

-Uintrare 3.59V, Uiesire 0.891V - schema fara condensatoare;

-Uintrare  3.59V, Uiesire 0.889V -schema cu condensatoare.

Tensiunea medie pe DC-trap 2.7V, in ambele situatii, componenta continua a sursei 5V.

 

3.59-2.7=0.89

 

Tensiunea din primarul transformatorului are o componenta continua cu 2.7V mai mica decat tensiunea sursei. Daca functioneaza sau nu DC-trap in aceste conditii, intelege fiecare ce vrea. Nu am folosit niciodata aceast accesoriu, pentru mine a fost doar un exercitiu intelectual, pentru ca sunt foarte curios la detaliile tehnice. Nu conteaza cine a deschis discutia, importante sunt concluziile.

Numai bine tuturor!

 

[Vizitator]

Acum 5 ore, sesebe a spus:

Pt simularea cu amplificatorul este mult mai simplu de obtinut componenta continua pur si simplu inseriind 1-2 baterii R6 de calitate  (ESR mic) sau preferabil R20 daca mai foloseste careva.

Bateriile NU se inseriaza cu sursa de AC, se vor incinge si vor exploda. Cand se doreste adaugarea unei componente DC peste AC se inseriaza un drossel cu sursa DC (blocand comonenta alternativa) si se pune paralel pe sarcina. Puntile de masura LC folosesc aranjamentul asta.

Cum explicati ca amplificatorul ala, Crown Studio Reference, functioneaza de cca 30 de ani cu DC-blocker_ul ala (gresit proiectat in opinia unora) si n-a reclamat nimeni asta?

E o vorba care-mi place mie mult...cand doi romani se intalnesc prima grija a unuia dintre ei este sa-i arate celuilalt cat de prost este.

[Mircea]

Ce zice manualul (treceti peste greselile ortografice - e greu de scris toroidal, foarte multe in acest manual, au si ei analfabetii lor, la fel or fi si la tehnica?):

 

 

Realizezi cata caldura disipa alea la 1kW consum din retea? Dar la 2kW?

Editat Februarie 8, 2021 de Mircea

[Vizitator]

Interesant este ca functioneaza de 30 de ani, fara reclamatii. Oare de ce n-au pus condensatori acolo?

Si, app, simularile facute in ultimele pagini...sunt pe langa subiect, ele vizeaza doar forma tensiunii alternative si nu a curentului de mers in gol.

[Marian]

Cunosti atat de putina electronica incat singura ta referinta sunt manualele de service?

 

[Vizitator]

Acum 11 minute, Marian a spus:

Cunosti atat de putina electronica incat singura ta referinta sunt manualele de service?

 

Prefer sa nu-ti raspund.

[sesebe]

 

Acum 6 ore, der_doktor a spus:

1 - Bateriile NU se inseriaza cu sursa de AC, se vor incinge si vor exploda. Cand se doreste adaugarea unei componente DC peste AC se inseriaza un drossel cu sursa DC (blocand comonenta alternativa) si se pune paralel pe sarcina. Puntile de masura LC folosesc aranjamentul asta.

2 - Cum explicati ca amplificatorul ala, Crown Studio Reference, functioneaza de cca 30 de ani cu DC-blocker_ul ala (gresit proiectat in opinia unora) si n-a reclamat nimeni asta?

E o vorba care-mi place mie mult...cand doi romani se intalnesc prima grija a unuia dintre ei este sa-i arate celuilalt cat de prost este.

 

1 - Daca bateriile sint bune nu explodeaza nimic cit dureaza un test de citeva secunde. Am spus baterii nu acumulatori.

2 - Foarte simplu: exact cum functioneaza si cele care nu au deloc DC-trap.

[Marian]

On 2/7/2021 at 7:48 PM, franzm said:

@MarianAveti la îndemâna um amplificator de putere simplu (ca. 50W, fara condensator de iesire, fara dc-servo, cu condensator de decuplare în bucla de reactie si condensator pe intrare) si un mic transformator coborîtor cu 12 - 24V în secundar? Daca da, atunci puneti de-o masuratoare reala: La intrarea amplificatorului aplicati semnal de 50 Hz, dupa condensatorul de cuplaj aplicati o tensiune continua ajustabila în limitele 0,5 - 1,5 V (se poate obtine chiar din tensiunea de alimentare a amplificatorului). La iesirea amplificatorului conectati secundarul transformatorului. Cu si fara diversele variante de dc-trap propuse aici. Primarul de 230 V îl lasati odata în gol si odata în sarcina (rezistor de putere de valoare potrivita). Eventual conectati în serie cu secundarul (ala de 12 - 24 V) si un rezistor de valoare mica pentru masurarea curentului.

 

 

Am facut azi partial testul cerut.

Cui nu-i plac postarile mai lungi este rugat sa o ignore pe asta ca sa nu-mi dea motiv sa-l trimit eu la plimbare daca ma acuza ca scriu pomelnice.

 

Amplificatorul folosit:

 

Generatorul de semnal pentru unda sinus, si sursa reglabila pentru tensiunea continua:

 

Am anulat protectia DC a amplificatorului, am injectat semnal sinus direct pe bornele potentiometrului de volum si tensiune continua dupa condensatorul de pe intrare.

N-o sa mentionez setarile osciloscopului pentru ca se vad in capturile digitale.

 

Transformatorul folosit este unul mic, 12V/2A ( nu puterea e importanta, efectul de principiu).
Am reglat semnalul sinus ca sa am 12V/50hz si am conectat iesirea amplificatorului la secundarul trafului de 12V ( orice ironie legata de reversibilitatea trafului se va lasa negresit cu pauza de la forum din partea mea, va promit oricare ati fi ):

 

 

Pentru ca rezolutia functiei "mean" a osciloscopului ( echivalentul "average" ) nu-i stralucita am folosit acel multimetru Trms pentru masurarea componentei continue din unda sinus.

Cei cca 3mV sunt offset-ul nativ al amplificatorului ( prea mic sa conteze ).

 

Primele teste sunt fara dc-trap, osciloscopul si multimetrul direct pe secundarul trafului.

Aici cu 0,5V componenta continua:

 

Aici cu 1V componenta continua:

 

Offset-ul este evident in capturile digitale.

N-am mers mai sus de 1V din motive evidente.

Deformarea aia incepe de pe la 740mV:

 

Am inseriat si o rezistenta de 100m pentru vizualizare curent traf.
Intai fara componenta continua:

 

Cu 0,5V:

 

0,75Vcc:

 

1Vcc componenta continua:

 

Am pus sarcina in primarul trafului ( cam 2kOhm ) si-am refacut testele.

Aici fara componenta continua:

 

Cu 0,5Vcc:

 

1Vcc:

 

Apoi din nou curentul prin traf.
Fara componenta continua:

 

0,5Vcc:

 

Curentul la 1Vcc:

 

Am facut apoi varianta de dc-trap doar cu diode, 4xUF4007, cate 2 inseriate in fiecare directie.

Am inseriat diodele alea cu traful si am pus osciloscopul direct pe traf, momentan fara sarcina in primarul trafului.
Aici fara componenta continua:

 

Deformarea aia e cauzata de diode, am explicat deja de ce anterior.

Mai departe cu componenta continua, galben inainte de diode, albastru dupa ele.

Aici 0,5Vcc inainte de diode:

 

Aici 1Vcc inainte de diode:

 

Pe osciloscop nu-i foarte clar insa exista o reducere a componentei continue cauzata de prezenta diodelor.
Iata o masuratoare facuta inainte si dupa diode cu multimetrul:

 

 

Motivul pentru care asta se intampla l-am explicat intr-o postare anterioara ( habar n-am daca mi-a citit cineva postarile mai atent, tot ce pun acum confirma ce am explicat anterior teoretic ).
Nu are legatura cu nxVf asa cum s-a pretins de catre Darius ci este asa cum anticipam anterior un efect indirect al caderii directe diferite in fiecare directie, fapt cauzat de offset-ul care incarca diferit fiecare directie.
Concret, pe polaritatea pozitiva ( directia pe care exista componenta continua ) curentul prin diode este mai mare, motiv pentru care si caderea directa este mai mare. Pe polaritatea opusa amplitudinea e mai mica, deci curentul e mai mic, iar caderea pe diode e mai mica. Din toata chestia asta rezulta o asimetrie a efectului diodelor, una direct dependenta de curentuul de sarcina si de temperatura. 
 

Iata despre ce vorbesc, caderea de pe diode.
Intai fara componenta continua:

 

Cu 0,5Vcc inainte de diode:

 

Si 1Vcc inainte de diode:

 

Asimetria VF este evidenta, si datorita ei apare si acea corectie a componentei continue masurata mai sus.

Asimetria asta este confirmata pana si de temperatura diodelor, cele de pe ramura pozitiva aveau undeva spre 80*C, in timp ce diodele de pe ramura negativa abia treceau de 40*C.
 

Dar asa cum am spus este una care depinde atat de curent cat si de temperatura, spre exemplu racind fortat diodele de pe directia ramurii pozitive am gasit o reducere semnificativa a componentei continue ( deci o corectie inbunatatita ), din nou este normal pentru ca o temperatura mai mica inseamna un vf mai mare.

 

Asta nu-i dc-trap ci improvizatie din topor.

Se poate obtine un dc-trap prin crearea unei asimetrii intentionate, dar trebui masurata cu precizie componenta continua, si folosit un numar mai mare de diode pe directia componentei continue de unde sa rezulte un Vf mai mare cu exact cat este acea componenta, dar si asa este foarte imprecis tot din cauza neajunsurilor diodelor ( Vf mult prea imprecis pentru treaba asta ).

 

Am masurat din nou si curentul prin traf cu diodele in circuit:


 

 

In final am pus si condensatorii peste diode, cate 4400uF in fiecare directie, si-am masurat tensiunea de pe traf fara componenta continua, cu 0,5V, 1V si respectiv 1,5V, cu galben inainte de dc-trap si albastru dupa:




 

Asta e dc-trap.
Sinusoida curata fara deformari si fara componenta continua.

 

Ma opresc aici ca atat am testat pana acum ( mi-a luat mai bine de jumatate de zi sa fac toate astea ).
Maine daca oi avea timp/chef o sa pun niste diode mai mari ca sa testez cu ambele variante de dc-trap si in ceva sarcina in primarul trafului.

 

 

Editat Februarie 9, 2021 de Marian

[icar]

Cam asa se face! Bravo!

[merck]

Felicitari pentru experiment! 

 

Ca tot erau unii sceptici la simulare :

 

Na ca si simularea bate cu masuratorile reale!

 

 

Editat Februarie 9, 2021 de merck

[sesebe]

Foarte frumos.

Bravo Marian! 

Sint curios ce argumente vor mai aduce acum.............

[Marian]

Multumiri tuturor.

 

@merck pai simularile sunt atat de corecte pe cat de corect sunt implementate si interpretate...

 

In alta ordine de idei as aduce o completare la fragmentul asta:
 

1 hour ago, Marian said:

Concret, pe polaritatea pozitiva ( directia pe care exista componenta continua ) curentul prin diode este mai mare, motiv pentru care si caderea directa este mai mare. Pe polaritatea opusa amplitudinea e mai mica, deci curentul e mai mic, iar caderea pe diode e mai mica. Din toata chestia asta rezulta o asimetrie a efectului diodelor, una direct dependenta de curentuul de sarcina si de temperatura.

Efectul este prezent si pe sarcina pur rezistiva tot datorita offset-ului care face ca sa avem curenti diferiti intre polaritati opuse, insa este si mai pronuntat cand sarcina este traful pentru ca offset-ul cauzeaza o scadere a permeabilitatii in directia lui si asta duce la cresterea semnificativa a varfului de curent pe polaritatea componentei continue, si in final mareste asimetria Vf de la diode pentru ca mareste diferenta de curent dintre cele 2 directii.

Dar paradoxal, cu cat efectul este mai pronuntat, cu atat face corectia mai imprecisa.

Solutia nu poate fi decat adaugarea condensatorilor peste diode pentru o impedanta cat mai aproape de zero in CA a dc-trap.