Amplificator SEP/PP cu 6P6S

[THOMAS]

Acum 5 minute, darius_bv a spus:

@sesebe -  n-am vrut sa se supere cei de la Marshall...

  Felicitari,munca multa dar si rezulatele pe masura!

L.E daca-mi permiteti o corectie: nu cei de la MARSHALL pun leduri sub tuburi ci o alta firma tot asa de mare si anume McIntosh !!!

 

[darius_bv]

Fir-ar sa fie! placa lor de baza seamana cu a mea!!!

 

 

@THOMAS -  Va multumesc inca o data! Va doresc sanatate si succes in tot ceea ce intreprindeti!

 

[sesebe]

Sa-i pui sa-ti plateasca copyright.

[simson]

Din videoclip, vad incinte VTP echipate cu difuzoare de banda larga asemanatoare ca aspect cu Lowther.

Piesa de pian nu putea sa redea in totalitate capacitatea,dinamica, sistemului amplif-incinta de care este capabil,zic si eu.

[sesebe]

Nici nu era asta ideea. 

Oricum sa asculți cum suna un amplificator/boxe pe o înregistrare a lui este durerea mintii. 

Un amplificator/doxe se asculta live pt a-ți face o idee cum suna. 

[SorinC]

2 hours ago, simson said:

Piesa de pian nu putea sa redea in totalitate capacitatea,dinamica, sistemului amplif-incinta de care este capabil (...)

O mica diversiune de la tema principala:

Au contraire,stimate coleg.

Pianul este,dintre cele acustice,instrumentul cel mai greu de inregistrat dar si de reprodus.In cazul in care se urmaresc fineturile de care e capabil vreun element din lantul audio,un pian e capabil sa expuna destul de repede cam tot ce e bine sau mediocru la componenta audio respectiva.E chiar mai relevant decit o inregistrare de voce.Desigur,daca se vrea un test mai amplu ca dimensiune si complexitate sonora,alegi ceva masiv,gen Ceaikovsky- Uvertura 1812 ("aia cu tunu' "  ) sau vreo simfonie de Mahler/Bruckner/Richard Strauss,care vor duce in clipping etajul final cit ai zice peste ;)

 @darius_bv , revenind la pian (si lasind la o parte interpretarea lui Rubinstein din clipul demo,care interpretare detine un loc special in literatura),din pacate,sursa e relativ modesta,in ciuda eforturilor de remasterizare.Pe de alta parte,si cintarea in sine e "finutza" (Chopin in limitele salonului,fara dinamica spectaculoasa).

Daca vrei intr-adevar un pian de referinta,iti recomand Glen Gould - Variatiunile Goldberg (varianta din 1983,NU cea din 1955!).De citeva zeci de ani,car CD-ul asta cu mine oriunde ma duc pentru ca e realmente o inregistrare care imi spune in primele 2-3 minute cu ce am de-a face.

Evident,sunt multe alte imprimari de referinta :Teldec,Telarc sau Denon sunt case de discuri care au imprimari excelente de pian.Merg si Philips,EMI,CBS/Sony cit si casele de discuri mai noi/mai putin cunoscute (Chandos,Erato,Dorian,etc).

NU recomand DG (Deutsche Gramophon) din perioada 1960-2000 din cauza "filozofiei specifice" de inregistrare din anii respectivi.

Editat Mai 3, 2022 de SorinC

[darius_bv]

Tot off-topic. Frumoasa disertatie pe teme "clasice", multumesc, @SorinC!

Am reascultat ambele variante ale Variatiunilor Goldberg, eu le am in format *.flac dupa LP-urile CBS din '55 si '82 (ma mir ca n-au fost incluse macar partial in seria "Great Pianists of the 20th century"). Am remarcat imediat in pianissimo "acompaniamentul" permanent si inconfundabil al lui Glen Gould! Acum realizez  ca nu l-am auzit atat de "deranjant" (cum multi se plangeau) pe inregistrarea din '82 si vechiul meu amplificator tranzistorizat. 

Pentru mine una dintre pietrele de incercare a gamei dinamice este Schubert, Simfonia a 8-a "Neterminata". Nu e de mirare ca Celibidache mustruluia mereu inginerii de sunet daca nu-i prindeau pe banda acele "pianissimo"!

 

 

[SorinC]

6 minutes ago, darius_bv said:

 

Am reascultat ambele variante ale Variatiunilor Goldberg, eu le am in format *.flac dupa LP-urile CBS din '55 si '82 (ma mir ca n-au fost incluse macar partial in seria "Great Pianists of the 20th century"). Am remarcat imediat in pianissimo "acompaniamentul" permanent si inconfundabil al lui Glen Gould! Acum realizez  ca nu l-am auzit atat de "deranjant" (cum multi se plangeau) pe inregistrarea din '82 si vechiul meu amplificator tranzistorizat. 

Pentru mine una dintre pietrele de incercare a gamei dinamice este Schubert, Simfonia a 8-a "Neterminata". Nu e de mirare ca Celibidache mustruluia mereu inginerii de sunet daca nu-i prindeau pe banda acele "pianissimo"!

 

 

Atentie cu rip-urile LP!De cele mai multe ori,le-am gasit a fi "personalizate" (citeste:"colorate") de lantul doza/brat/mecanica phono/preamp RIAA/cabluri "fancy"/soft de eliminare a zgomotelor.Ideea cu riparea LP e buna dar rezultatul final lasa de cele mai multe ori de dorit.Sincer,nu sunt dornic sa ascult interventiile tertzilor pe criteriile subiective,pseudo-HiEnd  legate de cele de mai sus.Apropo de GG,nu ma deranjeaza si nu ma refeream atit la mormaielile caracteristicile sau cintatul simultan al vreunui contrapunct ci exclusiv am vrut sa subliniez tot ceea ce se aude de la pian.

Apropo de Celibidache,da,e notoriu razboiul lui continuu cu sunetistii/procedura de masterizare si casele de discuri.Maestrul purist a declarat de nenumarate ori (justificat,de altfel) ca nu sufera "muzica de conserva" (adica inregistrarile in general) iar editarile post-mortem ale stralucesc prin,culmea,lipsa de interventie sau PP.

[darius_bv]

Imi dau seama perfect de ceea ce spuneti, dar deocamdata n-as deschide cutia Pandorei cautand LP-uri si un pick-up bun. Poate candva, cine stie?!

Toate cele bune!

 

[simson]

Pentru test sistem audio as propune J.S.Bach: Tocata si Fuga in d-mol unde este dinamica .

[andreiBC]

La 03.05.2022 la 20:15, simson a spus:

Pentru test sistem audio as propune J.S.Bach: Tocata si Fuga in d-mol unde este dinamica .

Nicidecum polemica, doar o observatie personala: 

s-au mentionat mai sus Chopin, Schubert, Bach etc. Dupa mine, o inregistrare "etalon", pe langa finetea detaliilor, plaja dinamica si alte asemenea, trebuie primordial sa-i fie intim familiara celui care asculta/evalueaza sistemul audio. Pe unul l-a parasit iubita pe Rachmaninov Piano No2, altul a intrat la facultate ascultand Tudor Gheorghe si de-atunci pana la pensie bucata respectiva tot revine in playlist - sunt slagare personale, carora le stii adanc, pe dinafara fiecare nota, detaliu si inflexiune. Astfel (mie mi-) e mai usor de izolat orice coloratura noua care vine din sistemul audio testat. "Metoda" mea e asa: prima oara pun ceva ce se (re)gaseste in selectia curenta - de cateva zile sa zicem, in drum spre birou ascult Petra Magoni & Ferruccio Spinetti; saptamana trecuta era Dumitru Farcas / Barbatesc din Maramures. Nu conteaza ce anume, e ceva (re)descoperit proaspat, implicit proaspat in memoria mea. Daca suna interesant pe sistemul respectiv pot trece la testul "greu" - trimit slugile sa aduca din seif inregistrarea "Aceea", ori, in lipsa, scot usb-ul din buzunar ;) De atatia ani de cand ascult K. Jarrett / Concertul de la Koln, oricare va fi fost incarcatura emotionala initiala s-a transformat in buna parte, cum ziceam, in dulce, intima familiaritate - numai buna pt a te concentra pe "vocea" sistemului pe care-l probezi. Dar fiecare are aceasta relatie speciala cu alta piesa, deci o alta inregistrate potrivita de "etalon".

 

pS

1.  @darius_bv WOW! Sunt la ani lumina de a intelege macar jumatate din cele discutate dar rezultatul final e impresionant. Felicitari dvs si tuturor celor care au contribuit cu atata generozitate.

2. Primul meu post este lung si off topic. Nadajduiesc la ingaduinta forumistilor care, vazand ca sunt nepriceput pana si la internet, vor rade poate mai putin la inocenta puerila a intrebarilor mele  despre electronica ;) 

[simson]

Frumos, cele relatate de dvs, ma regasesc si eu in ele.

[darius_bv]

@andreiBC : Bun venit si multumesc pentru aprecieri!

 

Sigur ca cel mai dificil test pe care-l trece un amplificator e cel de auditie comparativa, care pana la urma tot o estimare subiectiva este; si aici toate argumentele tehnice palesc. Iti place, sau nu. Am vazut si ascultat amplificatoare care functioneaza perfect din punct de vedere tehnic: banda de frecvete, distorsiuni, spectru armonic, etc, etc, dar suna fad. Invers, sunt amplificatoare cu tuburi construite doar cu transformatoare si rezistente, fara condensatoare in lantul audio, care pare ca nu respecta regulile de proiectare clasice, dar unii spun ca au sunetul "perfect". Am invatat ca totul este posibil, atat timp cat criteriile dupa care apreciem un sunet placut tin de psihoacustica, 

Eu plec de la principiul ca o schema trebuie sa fie in primul rand bine proiectata; asa m-am format si nu  pot proceda empiric, de exemplu schimband tuburi diferite ca sa vad care suna mai bine. Cand vreau sa modific ceva trebuie sa urmaresc niste parametri tehnici clari. Tehnica n-ar fi evoluat atat doar dupa principiul "try and error". 

Cert este ca am ajuns la o concluzie: sunetul amplificatoarelor cu tuburi este cel mai apropiat de sunetul natural. 

 

Dupa atatea luni de zile de auditii aproape zilnice, amplificatorul meu suna la fel de frumos si nu a fost nevoie sa-l mai deschid vreodata. 

Numai bine!

[Ionut A.]

La 02.01.2022 la 13:14, darius_bv a spus:

La multi ani tuturor!

Am trecut la capitolul “carcasa” in constructia amplificatorului. Vreau sa iasa cat mai putin voluminoasa, de aceea trebuie sa dramuiesc bine spatiul din interior. Sursa este gata, se va afla pe nivelul cel mai de jos impreuna cu partea de control si vor fi ecranate fata de nivelul superior, al partii audio.

Am vrut sa am control facil asupra curentilor anodici ai finalelor si tensiunilor anodice, de aceea am conceput un aparat de masura digital care sa se potriveasca cu amplificatorul cu lampi si daca tot am folosit afisaje matriceale, i-am facut si functia de VU-metru analogic, dar cu control digital. Afisajele HCMS sunt deosebite si au un aspect retro, ca al tuburilor Nixie din aparatura audio-video de prin ’80. Am folosit doua afisaje cu 8 caractere verzi pe laterale si unul rosu la mijloc, cel rosu avand 4 caractere alocate pentru canalul stang si 4 pentru dreptul, pe functia de VU-metru. A fost o “scarpinare inversa” cu complicatii software, dar eu sunt foarte satisfacut de ceea ce a iesit.

Urmeaza partea de telecomanda IR pentru controlul volumului, ON/OFF, MUTE si comutarea PP/SEP.

Atasez schema in format pdf. Am facut softul in assembler, cele 1700 linii de cod au ocupat jumatate din memoria unui PIC16F685. Pentru cei obisnuiti sa “bage batul prin gard”: nu, nu este luat de pe net.

Tube AMC-VU HCMS2915.pdf 277 kB · 26 descărcări

VU-metrul asta arata si merge demential. Ar fi interesant daca ai putea sa vii cu mai multe detalii despre realizarea lui si eventual sa explici cum se poate face bara mai lunga la 20 segmente/5 module.

[darius_bv]

@Ionut A.

Schema postata in acest topic este un aparat de masura al curentilor si tensiunilor anodice si VU-metru doar ca accesoriu. E drept ca 99.9% din timp functioneaza ca VU-metru. Doar pentru functia de VU-metru schema si softul se simplifica mult. 

Principiul de functionare e clasic: microcontrolerul are un convertor A/D care masoara esantioane ale tensiunii semnalului audio redresat si filtrat, apoi comanda cate led-uri sa fie aprinse. Se poate face si cu mai multe module, tine doar de imaginatia si timpul programatorului. Totusi, nu este un soft simplu de facut.