Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Reconditionare Bridgeport


mihail felix dumitrescu

Postări Recomandate

Salut. Am cumparat mai demult un Bridgeport ; este model J head, motor 1,5 HP, din 1969. Cursa pe X este 620 mm (670 daca trag de ea la capete, dar nu e cazul), pe Y este 300 iar pe Z este 420 mm. Arata nasol, abaterea pe X era de 22 sutimi pe toata lungimea iar abaterea pe Y era de 12 sutimi, insa TIR-ul in spindle este 8 microni, con R8. Cu power feed pe X, varianta cu cutie de viteze cu 18 viteze. Am desfacut-o toata, curatata, spalata, revopsita si i-am razuit caile de rulare. A durat mult si a fost ''dureros''. A iesit cum trebuie pana la urma; acum are abatere pe X de 1,5 sutimi pe 620 mm, iar pe Y este usor sub 1 sutime pe 300 mm. Pe Z nu am desfacut-o caci nu am mai avut nervii necesari, insa nu ma incurca treaba asta. Trebuie spus ca abaterea ei din fabrica este 2,5 sutimi pe 300 de mm, ca atare 1,5 sutimi pe 620 mm este cumva la jumatate din abaterea ei de noua si pe o distanta dubla fata de standard. Atasez un link in care sunt niste poze si la sfarsit un filmulet cu masuratoarea pe X. Cine vrea sa faca ceva similar, ar face bine daca s-ar gandi de 10 ori inainte. Eu sigur nu ma mai bag intr-un astfel de proiect prea curand; am facut-o pentru ca freza este Bridgeport si mi-a placut istoria acestei freze si ce a insemnat ea pentru multi oameni, un fel de Harley Davidson al frezelor. Dar daca era orice alta freza, nu ma bagam.

https://youtu.be/qj5xwUV_jfI

Editat de mihail felix dumitrescu
Link spre comentariu
  • Răspunsuri 7
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

  • mihail felix dumitrescu

    5

  • emil.gabor

    2

  • ndc74

    1

1) Straight edge de 24 de inci din fonta, cumparata de pe Ebay , tratata termic ( Richard King) dar ne-frezata si ne-razuita. Am frezat-o eu cu aceasta freza inainte de reconditionare dupa care am razuit-o; are abatere sub 1 sutime, in jur de 8-9 microni/600 mm; am folosit partea ei inclinata ca sa razui unghiul de 45 de grade de la coada de randunica a axei Y (care are 600 mm) atat de la masa fixa cat si la axa Y a seii mobile ; 2) placa de granit 1000/600, grad 00,  6 microni abatere; 3) straight edge 1100 mm/50 mm din otel, pe care am facut-o eu si am razuit-o; are abatere 1 sutime/1100 mm; am folosit-o la axa X atat la talpa cat si la planul inclinat al cozii de randunica; 4) Biax power scraper; 5) Biax half moon flaker; 6) razuitor manual Andersen cu lama Sandvik , otel H 10, unghi de atac negativ  la 5 grade, raza de curbura 160 mm, latime lama 25 mm; 7) rigla de mare precizie 1500/70/10 mm, abatere 1,27 sutimi/1500 mm; 8) prussian blue si cerneala de contrast yellow canode; 9) ceas comparator; 10) macara de atelier, cu magnet de prindere si ridicare

Editat de mihail felix dumitrescu
Link spre comentariu

Salut. Frumoasa lucrare. Se vede dupa sculele luate ca te-ai facut lectia buna pe youtube de la cine trebuie. Inafara de bridgeport... R8 ii con cam slab, relativ greu de gasit in europa. Practic inexistent in romania.

Am inceput si eu tusarea ghidajelor la o freza Tos Fnk25 ( acelas stil ca bridgeport dar con iso30 si putin mai mare si grea, dar probabil ii fac alt spindle cu iso40 ca are loc.) este desfacuta in bucati din primavara... si mai am putin pana la finalizare.

Link spre comentariu
Acum 3 ore, emil.gabor a spus:

Salut. Frumoasa lucrare. Se vede dupa sculele luate ca te-ai facut lectia buna pe youtube de la cine trebuie. Inafara de bridgeport... R8 ii con cam slab, relativ greu de gasit in europa. Practic inexistent in romania.

Am inceput si eu tusarea ghidajelor la o freza Tos Fnk25 ( acelas stil ca bridgeport dar con iso30 si putin mai mare si grea, dar probabil ii fac alt spindle cu iso40 ca are loc.) este desfacuta in bucati din primavara... si mai am putin pana la finalizare.

Multumesc. Este o dezbatere intre R 8 si ISO 30 . R8 functioneaza DOAR cu pana. ISO 30 este in 2 variante: spindle-ul are drive dogs (cuplu transmis mai mare) sau nu are drive dogs (cuplu transmis mai mic), caz in care cuplul se transmite la scula DOAR  prin frictiunea intre con spindle si con portscula.  Am ISO 30 la o alta freza iar motorul este de 2 kw cu VFD, o plaja de turatii intre 0 si 7500 rpm, si un cuplu maxim de 15 Nm.  Nu am caneluri de ghidare la capatul spindle-ului, deci forta de aschiere se transmite exclusiv prin frictiune. La Bridgeport, cuplul cel mai mare este in backgear la 80 rpm, plecand din motor 1800 rpm, (230 V) inseamnand in jur de 85 Nm. Deci R8 rezista cel putin unui cuplu de 85 Nm.

 

In alta ordine de idei, bravo pentru treaba cu TOS-ul; sper sa te tina nervii pana la capat. Ai mei au luat pauza de cateva ori. Daca ai poze, ar fi super. Felul in care pica lumina pe caile de rulare atunci cand faci scraping este foarte important: a) in cazul ideal, cerneala trebuie intinsa de pe rigla pe caile de rulare intr-o cantitate foaaaaaaaaaarte mica, ca sa iasa in evidenta doar "muntii" , nu si "dealurile"; insa atunci se vede cerneala destul de greu iar lumina care pica pe zona de lucru se reflecta in ochii tai si nu prea se vede bine ce faci si unde faci, insa cu chinuiala, iese cea mai buna densitate de PPI; eu am o densitate de intre 20 si 30 PPI; b) daca stratul de cerneala este mai gros, se vede mai bine, insa rezultatele sunt mediocre, caci pe langa "munti" vei razui si "dealuri" si alergi dupa varfuri de la un capat la celalalt al piesei de prelucrat  si risti sa faci literalmente ce face cainele cand alearga dupa coada. Lumina este cruciala. 

Editat de mihail felix dumitrescu
Link spre comentariu
Acum 3 ore, emil.gabor a spus:

Salut. Frumoasa lucrare. Se vede dupa sculele luate ca te-ai facut lectia buna pe youtube de la cine trebuie. 

Am invatat in principal dupa cursul lui Richard King, iar apoi am vazut cum fac altii pentru comparatie. Unii fac bine , altii fac prost, doar ca nu-ti spune nimeni cand e asa si cand e altfel.Trebuie sa-ti dai seama singur. Am aproximativ 300 de ore de scraping pana acum. In primele 50 de ore am zgariat fiare si m-am umplut de spume; in urmatoarele 50 am invatat cum sa nu mai zgarii, ci sa conduc razuitorul cu mana din fata in timp ce il ridic foarte putin la terminarea cursei si sa am un stepover  corect SI inclinatiile corecte (fata-spate si stanga-dreapta). Dupa vreo 100 de ore au inceput primele rezultate, destul de firave insa. Si asta era scraping to flatness; mai tarziu am inceput scraping to parallelism si scraping to perpendicularity. Trebuiesc sute de ore de practica ca sa fie ok, insa cu doar cateva sute de ore esti departe de perfectiune. Perfectiunea incepe sub 1 sutime. Richard King are vreo 40 de ani de scraping, invatat de mic de la tatal lui. Arta ascutitului lamei este nivelul urmator. La fonta unghiul de atac este negativ pentru ca spanul e fainos si se impinge in laterale, insa la otel am mers pe unghi de atac pozitiv caci spanul este sub forma de aschii iar la unghi negativ nu faci decat sa "tasezi" aschiile in material in loc sa le "scoti" in afara.  Doar ca unghi pozitiv la razuire manuala la otel inseamna bratele lui Arnold Schwartzeneger, asa ca power scraping a fost urmatorul pas. In timp ce razuirea manuala inseamna fata-spate, la power scraping este stanga-dreapta, iar cursa se regleaza fin, fara a avea prea mult control asupra fortei de apasare. E o alta logica. Practica e (aproape) totul. Gresesti, strici piesa, o iei de la capat pe toata lungimea; iti scapa lama in muchia piesei, o iei de la capat pe toata lungimea piesei. N-ai masurat corect , razuiesti cantitatea gresita, o  iei de la capat pe toata lungimea piesei. Ai apasat prea mult intr-un loc si ai facut " o vale" langa "un munte", o iei de la capat pe toata lungimea piesei. Etc, etc, etc. Dar e frumos, caci altfel unde ar mai fi fun-ul ? Am facut teste de "grosime", practic ce grosime raschetezi la o singura trecere. Am facut "pachete" de cate 10 treceri cu o forta medie de apasare pe lama si dupa 5 pachete am obtinut o medie de intre 1,3 si 1,7 sutimi pe o trecere (la fonta). E nevoie ca sa-ti dozezi grosimea target in numar de treceri. Fiecare ajunge sa aiba practica lui si sa-si gandeasca logistica operatiilor in functie de piesa pe care o are in fata si in functie de experienta. De exemplu, planul inclinat al cozii de randunica este probabil cel mai pacatos, caci la capatul cursei de razuire  dai cu lama in unghiul ascutit si nu poti avea inclinare laterala a lamei caci loveste in pereti. Este locul unde ascuti cel mai des lama daca folosesti HSS. Nu este rocket science, e nevoie de multa practica, timp, rabdare, si sa intelegi la fiecare trecere de ce faci ceea ce faci si care sunt implicatiile. 

Editat de mihail felix dumitrescu
Link spre comentariu

Ai facut curs evectiv cu Richard king. sau doar curs online ? Am vazut la un moment dat ca avea ceva cursuri prin Germania. Dar pentru mine este cam imposibil sa ma rup cateva saptamani cat dureaza cursul, lasand costul deplasarii/ cazarii si cursul in sine care nu este o suma neglijabila. Am si eu o masa de fonta pentru transfer. o masa de granit ( care inca nu ii pusa pe pozitie) am ceva rigle imprumutate de la Alex Cselenyi de pe forum, drepte si la 45 pentru coada de randunica. Biax powerscaper...

Scule am , rabdare am , pricepere ( zic eu ca am) .... TIMP N-AM....

Am mai zgariat una alta si a iesit ok, la plan....  Tosul este in stare buna , de aceea am si ales ca proiect. nu are uzuri si este relativ usor sa scoti plan. la Paralelism si 45 si alte nebunii inca nu am ajuns.,

Link spre comentariu
La 17.10.2020 la 11:57, emil.gabor a spus:

Ai facut curs evectiv cu Richard king. sau doar curs online ? Am vazut la un moment dat ca avea ceva cursuri prin Germania. Dar pentru mine este cam imposibil sa ma rup cateva saptamani cat dureaza cursul, lasand costul deplasarii/ cazarii si cursul in sine care nu este o suma neglijabila. Am si eu o masa de fonta pentru transfer. o masa de granit ( care inca nu ii pusa pe pozitie) am ceva rigle imprumutate de la Alex Cselenyi de pe forum, drepte si la 45 pentru coada de randunica. Biax powerscaper...

Scule am , rabdare am , pricepere ( zic eu ca am) .... TIMP N-AM....

Am mai zgariat una alta si a iesit ok, la plan....  Tosul este in stare buna , de aceea am si ales ca proiect. nu are uzuri si este relativ usor sa scoti plan. la Paralelism si 45 si alte nebunii inca nu am ajuns.,

Nu, nu am facut cursul efectiv, am cumparat DVD-ul de la el, care n-a functionat, si mi-a dat un link. Asadar , de fapt am cumparat un link ! Cursul este cateva mii de euro + cazarea si deplasarea . Insa am facut rost si de ''biblia'' lui Conely si am invatat si de acolo. Plus de la Stephan Gotteswinter, Nick Muller,  Keith Rucker, Robert Rentz, Oxtools, Jan Sverre, etc.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări