Orgă de biserică pe lămpi, (Graf & Müller, Dachau vor München 1964)

[mbh69]

Să le luăm pe rând, ce am apucat la o privire mai de aproape (recunosc, încă destul de superficială): 

Pe partea de generatoare de ton (și probabil și pe divizoare de frecvență) are 42 lămpi ECC82, făcute de Siemens (9 pini), dar există și echivalențe. La Reichelt (www.reichelt.de) costa 6,6 Euro o lampă. Mai am unele cu alt model (85A2, cu 7 pini, costă 5,2 Euro la Reichelt). În rest, niște condensatori electrolitici foarte mari, plus ceilalți, din modulele mici (voi vedea, dacă încep să o desfac) și o grămadă de fierătănii (transformatoare mari și multe bobine, plus diferite despărțituri din tablă groasă). 

Sigur, dacă fac totalul lămpilor, se adună deja o sumă, dar sper și eu că nu trebuie să le schimb pe toate. 

@doru3160: Nu e vorba de orgoliu, dar deocamdată nu am găsit pe nimeni aici care să se priceapă. Sper că voi găsi, am dat deja o strigare la toți cunoscuții mei din zonă, și la catolici (eu sunt catolic și ca hobby sunt și cantor la comunitatea poloneză), și la evanghelici (lucrez într-o clinică ce aparține de Diakonie, iar aceștia sunt evanghelici). La atâtea biserici, sper că există până la urmă o persoană care să se priceapă, deși majoritatea bisericilor aici sunt pe tuburi (acționate pur mecanic sau electromecanic). 

@validae: Ideea cu orga construită pe module a fost pusă în practică ce unii până acum, dar continui să cred că m-ar costa mai mult decât reparația. 

@ daniels: De acordat orga pe tuburi nu cred să fie așa de greu. Orgile electronice au doar 12 generatoare de ton, pentru cele 12 semitonuri dintr-o octavă. Fiecare frecvență obținută așa trece printr-un divizor de frecvență și rezultă o notă cu o octavă mai jos. O nouă divizare de frecvență dă o notă cu încă o octavă mai jos și tot așa mai departe. O claviatură de orgă (doar 60 clape) e mai mică decât una de pian (88 clape). Deci trebuie acordate 12 note, nu mai mult. Adică toate notele do sunt produse de un generator de frecvență pentru nota do cea mai de sus și de 4 divizoare de frecvență pentru destul notelor de do. 

Nu de acordeur mă tem, ci de specialistul în lămpi electronice, care va veni să repare, cât ar cere pentru muncă (și știu că e de lucru la reparat). 

[doru3160]

Daca tot te apuci de treabă, regula nr1 ar fi sa te asiguri că toți electroliticii sunt in stare buna. Nu are rost sa te gândești la lampi, până nu ești sigur că restul e in parametri. Chiar daca pare mai greu, e prima operațiune de care ar trebui sa te apuci. Pe urmă verifici alimentarea, și la urma te bagi pe generatoare, daca amplificatorul e in regula.

[Усилитель]

Si daca ne gandim ca din cateva lampi din TV de pe vremuri careva avea defect de contact care revenea de la un pumn lateral , ar trebui inspectate si soclurile , curatate ,spreyate ,miscate tuburile....scoase , puse  de 2-3 ori...

M-am uitat pe Reichelt , cel mai ieftin ECC82 sunt alea JJ ,care nu-s prea grozave si costa 11.2 euro...

Editat Iunie 23, 2020 de Усилитель

[doru3160]

Nu știu de ce va tot uitați la prețul lămpilor, fara să știm starea lor de uzura. Posibil sa fie toate in regula, și atunci cumpărarea se rezuma doar la o rezerva, și aia opțională.

[voidstar2018]

Cateva sugestii daca imi permiteti

Acordajul nu e foarte scump.Aici la Napoli ,Italia unde studiez pianul avem doua piane.Un yamaha de clasa si un Petrof de concert de aprox. 30 000 euro.Pianele se acordeaza o data pe an si costa 100 euro fiecare.Ganditiva ca Petrof-ul la primele doua octave din stanga are cate doua corzi pentru fiecare nota apoi la celalte octave cate trei corzi.E un proces laborios acordajul.La inceput se blocheaza doua corzi si se acordeaza cea ramasa apoi se acordeaza cele doua blocate pe rand.Si tot asa.Daca acordajul se face dimineata uneori Maestro acordator mai face ceva retusuri dupa amiaza.Dar la noi nu prea e cazul.Sunt piane bune care tin acordajul.Si se lucreaza la ele aproape zilnic cate 6-8 ore.La o orga electronica nu poate costa atat.

Tuburile electronice.E adevarat sunt vechi dar consumul de curent si uzura sunt mici.Pot functiona fara sa fie schimbate zeci de ani.Uzura mare au amplificatoarele finale si zona de redresare daca e cu tub unde se lucreaza cu curenti mari.Ar fi interesant sa puteti scoate semnal inainte de amplificatoare sa vedeti cum suna.

Sugestia mea ar fi sa nu modificati nimic la ea in sensul tranzistorizarii.Un pian electroni Yamaha P 125 a de ex. are si orga in meniu si costa 600 euro.Dar nu e aceiasi lucru.

Si o rugaminte.Daca reusiti sa o renovati as dori sa ascult Preludiu in do major din Clavecinul bine temperat de Bach.Faceti o inregistrare si o puneti pe forum.E una din piesele pe care le studiez acum dar la pian.

Mult succes.

[mbh69]

[mbh69]

Asta am găsit, protejat de un fel de covată de tablă, totul pe garnituri de gumă. Cele 2 arcuri elicoidale paralele (de fapt 2 solenoide) par a fi legate la fiecare capăt la bobina de secundar a unui transformator. Primarul fiecărui transformator primește câte un cablu ecranat (miezul la un capăt al primarului, iar ecranarea la celalalt capăt). Habar n-am la ce folosește. 

Cum am încercat să descâlcesc cablurile din spate, mă tem că s-au rupt ceva ecranări, oricum abia se mai țineau din câteva lițe. Ca și consecință, imediat ce se încălzesc filamentele, încep să urle difuzoarele (un sunet strident, cu frecvență înaltă, ca o sirenă). am dat pedalele de volum (claviaturi și pedalier) la zero, am dat semireglabilele de volum maxim din interior la zero, zgomotul persistă. Bănuiesc ce etajul final e de vină. 

Cele 6 rigle de care vorbeam ieri, din tablă groasă, conțin în exterior lămpile (toate sunt ECC82 la generatoarele de ton), transformatoarele și diferite bobine, iar în interior are fiecare câte o placă de circuit. Bănuiesc că au vrut să rezolve 2 lucruri odată: radiatorul și ecranarea, de aceea e ecranat cu tablă groasă de circa 1 mm (pare de aluminiu). La capătul celălalt al riglei (cutiei de tablă, alungită), dinspre claviaturi, se află semireglabilele pentru acordare. 

Mi-am comandat cu 11 dolari o jucărie cu ESR de pe Banggood, zice că vine în 15 zile lucrătoare. Mi-e frică să mă apuc singur de lucrare. Soțul unei colege e inginer electrotehnist la turbinele eoliene off-shore, l-am rugat să vină când revine înapoi pe mal, în rest nu am găsit alți români în zonă care să se priceapă cât de cât la electronică. 

În rest, caut mai departe în zona mea specialiști în electronică pe tuburi. 

Ideea cu MIDI în sine nu e rea, e doar scumpă pentru mine. Vorbesc aici de MIDI cu expansion box dedicat pentru orgă de biserică, cum e de exemplu Cecilia Magna, făcut de firma Mlnarik (vândut de pausch-e). Aici sunt multe biserici care au recurs la așa ceva. Un simplu registru (un alt timbru muzical de orgă) înseamnă un set de 60 tuburi, plus acordarea lor (acordeurul de orgă coboară și urcă o tijă metalică la capătul tubului, tijă prevăzută cu un capac de tablă, iar apoi cositorește tija de tubul mare, în poziția de acordare. Așa ceva e clar cu mult mai scump (pentru ei) decât varianta electronică. 

Am acasă și pianină nouă, și mi-am cumpărat de curând și un Roland Fantom 8 (cu clape grele, de pian, are vreo 30 kg), la care tot plătesc rate, dar vroiam de mai demult o orgă clasică, așa, ca de biserică, cu minim 2 claviaturi și un pedalier. Încă nu aș fi sărit să o cumpăr (cea mai ieftină, cu o claviatură și cu un pedalier, începe de la 5000 euro, dar cu 2 claviaturi și pedalier începe de la 16.000 euro, iar cu 3 claviaturi sare la 40.000 euro). Pe asta am primit-o gratis (cred că se bucură omul că a scăpat de ea, vorba aceea, prietenii știu de ce!), acum mă tot mir eu la ea (cică fac brain-storming), ce pot face cu ea, cum s-o repar. 

@voidstar2018:

Treaba cu semnalul înainte de final e tentantă, dar, pe de o parte, încă nu am descoperit care cablu e cel în cauză, iar pe de altă parte, mă tem că la electronica pe tuburi ar putea fi vorba de o altă impedanță și să nu se potrivească la un amplificator modern (nu știu, mi-e teamă să nu stric încă un aparat, în afară de orgă). 

Colecția Clavecinul bine temperat are câte 2 preludii și două fugi pentru fiecare tonalitate majoră și minoră (deci în total 48 preludii și 48 de fugi), de care preludiu în do major e vorba? Eu l-am făcut pe cel pe care mai târziu compozitorul Gounod a adăugat linia melodică pentru Ave Maria. În rest, l-am făcut pe ambele în do minor și unul în do diez major. Dar am rămas la nivel de hobby, cânt pentru plăcerea mea, nu țin să apar în vreo sală de concert. 

 

[validae]

Acel dispozitiv e reverbul mecanic.Sunetul este transmis de un traductor la capătul unui arc, iar la celălalt capăt este captat de alt traductor.Arcul provoacă o întârziere a sunetului, un efect de reverberaţie mecanică.Vă sfătuiesc să faceţi multe poze din diverse unghiuri de fiecare dată când interveniţi prin cabluri, vă va ajuta dacă se rupe vreunul şi nu ştiţi unde să-l puneţi ulterior...

[mbh69]

Mulțumesc pentru explicații (cu reverberatorul). 

La poze m-am gândit și eu, dar o parte din cabluri erau deja rupte când am primit orga, la altele s-a rupt partea de ecranare, dar, cum spuneți, m-am gândit chiar să pun ți etichete pe ele înainte de a le fotografia, pentru ca să știu apoi, care etichetă la ce terminal era (sunt ele de culori diferite, dau nu toate, deci riscul de ale încurca există). 

Pentru a mă ocupa de câte o placă de circuit, va trebui să dezlipesc și să re-lipesc de fiecare dată mai multe cabluri. 

[Vizitator]

Contacteaza pe MP pe @der_doktoracesta te poate ajuta in mod sigur

[voidstar2018]

Mbh69

Multumesc mult pentru raspuns.E placut sa intalnesti oameni pasionati de muzica.Si pentru mine e un hobby.Pe aici toata lumea studiaza muzica.Sunt o multime de scoli de muzica si mi-am zis sa incerc si eu.Am alta profesie din care traiesc.Preludiu e acela dupa care a compus Gounod Ave Maria.E la inceputul primului caiet al lui Bach.Si eu am mai studiat cate ceva din primul caiet.Al doilea este mai complex fiind scris de Bach dupa 20 de ani.Maesto cu care studiez mi-a zis ca sunt piese complicate si mai intai trebuie sa-mi perfectionez tehnica.Oricum in aceste caiete sunt piese de examen din penultimul an de conservator.

Aveti dreptate instrumentele muzicale de un nivel mai avansat sunt scumpe,chiar foarte scumpe.Nu prea are pe acasa tot omul.Dar in scolile de muzica de care am vorbit mai sus se gasesc piane de concert.

Mult succes va doresc in restaurarea orgii cu tuburi si sper sa gasiti pe cineva care sa va ajute.

[d2134]

Cumpaneste bine! Orga asta fata de una noua (MIDI) e ca un televizor cu lampi fata de un LCD, vesnic va avea probleme. SI n-are nicio calitate in plus. A nu se confunda cu o chitara electrica.

 

Editat Iunie 24, 2020 de d2134

[franzm]

@mbh69 Unde locuiti? Departe de mine? Daca stati pe-aproape, dati un semn de viata (adica MP).

[Усилитель]

Orga are valoare daca e restaurata original , modificata nu merita , sunt dea gata identice pe tranzistoare de la diferite firme , pt suma 50-100 euro , si la noi in oras,o cunostinta si-a luat un Yamaha functional  cu 280 lei , sunt aduse din west , au fost "lichidate"pt ca ocupa mult loc ,au registrii putini , si ritmuri ,acompaniament  , "primitiv ".

 

[Vizitator viobio]

Prin Februarie am repus in funcțiune o orga Hammond, o săptămână de muncă. 

Aceste orgi sunt foarte complicate, cer mult timp și atenție. 

 

Încercați să îi găsiți schema. Orga aia costă o căciulă de bani. 

Un Hammond restaurat costă 5...6000 euro, cea pe care am restaurat-o eu a fost cumpărată din Germania cu 700euro ca defectă, este varianta portabilă, după restaurare a avut oferă de 5000 euro pe ea, dar nu este de vânzare, se află într-un studio de înregistrări. 

Cea restaurată de mine a "consumat" 1000euro, piese +manopera mea, eu am cerut doar 500euro, proptirtarul fiind prieten cu mine, în scurt timp mai îmi vine una la restaurat, ăia va costa 1000euro ca manopera, trebuie să vină din Germania, este pe drum. 

La mare căutare în vest sunt și tonomatele Wurlitzer. 

Editat Iunie 24, 2020 de viobio