Simulări şi discuţii teoretice pentru schema de ,,oscilator universal,,

[VAX]

Cei care vor sa experimenteze circuitul cu JFET-uri cu canal p si nu dasesc tranzistoare 2N5460_1_2, pot sa utilizeze tranzistoare rusesti de tipul KP103 (2P103), care se pot cumpara de la basarabeni. Se vand si imperecheate.

 

 

KP103 are capacitatile interne cam de patru ori mai mari decat 2N5460 si se poate utiliza in oscilatoare pana la 50 MHz (cu aproximatie), Este lucrat bine, la nivel de cip.

Important este ca tranzistoarele Q1 si Q2 sa fie bine imperecheate in privinta tensiunii de blocare (Vt), mai ales ca lucreaza la curent de drena foarte mic (10-20 uA), aproape de blocare.

 

[Marele Savant]

Acum 18 minute, VAX a spus:

Cei care vor sa experimenteze circuitul cu JFET-uri cu canal p si nu dasesc tranzistoare 2N5460_1_2, pot sa utilizeze tranzistoare rusesti de tipul KP103 (2P103), care se pot cumpara de la basarabeni. Se vand si imperecheate.

 Ce m-am pacalit! eram gata sa cred ca v-ati oferit dv. sa le donati celor interesati!

Altfel, e plina Romania, din Bucuresti pina in virf de munte de basarabeni care vind tranzistoare!

[ndor]

Pe bune acum , domnu' VAX , chiar ati ramas blocat in timp , in anii '80 ?!!

Cine dracu mai cumpara in ziua de azi niste amarate de tranzistoare de la basarabeni ?

Daca cumpar paine , tot i-mi da aia ca rest, doua,trei tranzistoare ,daca nu are marunt !

[VAX]

Se poate construi un oscilator care foloseste JFET cu canal p doar in circuitul de AGC.

 

 

Montajul acesta are cateva avantaje in raport cu cel original, publicat in revista Conex.

1. Oscilatorul (Q1,Q2) furnizeaza semnal sinusoidal mare pe circuitul LC, de ordinul voltilor, care nu mai trebuie amplificat (si distorsionat, mai mult sau mai putin).

2. Prin utilizarea JFET-ului in circuitul AGC se obtine o functionare mai stabila si usor de controlat.

 

JFET-ul utilizat trebuie sa aiba capacitatea la iesire (in drena) cat mai mica (pF), pentru a se comporta ca sursa de curent constant (RF). Este bine sa aiba Idss mic (<2 mA, daca se poate), pentru ca lucreaza aproape blocat (curentul prin Q1,Q2 este de ordinul 10-20 uA).

 

Tensiunea de reactie, luata din potentiometrul R9, este de valoare mica (cel mult 200 mVvv. Din acest motiv se ia din atenuator rezistiv, nu direct din emitorul lui Q5. Pe schema este trecut un potentiometru cu cursorul pus la 4% (de la masa in sus). In practica se poate folosi un potentiometru inseriat cu un rezistor, pentru reglare usoara.

Valoarea optima a rezistorului R13 se determina experimental.

 

[sesebe]

Și pe cite zeci de kHz lucrează asta? 

Ai o intirziere la feedback de zeci-sute de nanosecinde. 

[franzm]

Acum 3 ore, VAX a spus:

Se poate construi un oscilator care foloseste JFET cu canal p doar in circuitul de AGC.

 

... curentul prin Q1,Q2 este de ordinul 10-20 uA...

Valoarea optima a rezistorului R13 se determina experimental.

Si cam ce fT au Q1, Q2 la 10-20 µA? Cuplând Q1 la o priza a bobinei, se poate lucra la curenti de colector mai mari.

  

Acum 3 ore, sesebe a spus:

Și pe cite zeci de kHz lucrează asta? 

Ai o intirziere la feedback de zeci-sute de nanosecinde. 

Ce importanta are? Simulatorul nu stie fineturi de-astea.

Editat Iunie 8, 2020 de franzm

[VAX]

Acum 3 ore, sesebe a spus:

Și pe cite zeci de kHz lucrează asta? 

Ai o intirziere la feedback de zeci-sute de nanosecinde. 

Explica dumneata de unde sunt zecile de ns. Repetorul de tensiune nu intarzie semnalul cu mai mult de 1 ns (are banda de frecventa peste 500 MHz). Iar intarzierea pe reteaua formata din elementele pasive este tot de ns.

 

Acum 37 minute, franzm a spus:

Si cam ce fT au Q1, Q2 la 10-20 µA? Cuplând Q1 la o priza a bobinei, se poate lucra la curenti de colector mai mari.

  

Ce importanta are? Simulatorul nu stie fineturi de-astea.

Stiam asta, dar am respectat schema originala, cu bobina fara priza. La curent de uA lucreaza si tranzistoarele din schema data in Conex.

Chestia cu simulatorul (SPICE) analfabet la electronica este mistocareala.

[VAX]

Acum 6 minute, RST a spus:

Oscilatorul propriu zis e asta:

 

 

Cu LC alea, frecventa e 162Mhz. Figurat in schema e asta:

 

 

Domeniul frecventei generate e foarte larg, rapoartele LC la fel. ,,,,, cu un princiou de functionare complex. 

 

Intrebare: Notand BF509 - T1, BF963 - T2, ce este T1 pentru T2 ? Dar T2 pentru T1 ? Care e din ele " oscileaza " si cum se obtine conditia de oscilatie ? 

 

Tranzistoarele respective sunt prietene, oscileaza pe rand sa nu oboseasca. Ce intrebare e asta ? Nu vezi ca T2 ia semnalul de pe LC, il repeta pe sursa si il da lui T1 in emitor, care lucreaza cu baza la basa si scoate semnalul in colector ? Nu functioneaza sinusoidal, daca nu se poate regla reactia sa fie putin peste pragul de intrare in oscilatie.

[sesebe]

Acum 9 ore, VAX a spus:

Explica dumneata de unde sunt zecile de ns. Repetorul de tensiune nu intarzie semnalul cu mai mult de 1 ns (are banda de frecventa peste 500 MHz). Iar intarzierea pe reteaua formata din elementele pasive este tot de ns.

 

 

Dacă asta e răspunsul tău atunci pune mina și măsoară intirzierea cu un osciloscop rapid și ai sa vezi ca simularea (dacă ai verificat asta și în simulare) nu se pupa cu realitatea fizica. 

Ca tot ești expert numai în simulări, în cite simulări ai inclus și elementele parazite de circuit, elemente de care nu poți scăpa orice ai face.

Asa ca ideie adaugă inductante pt toți pinii conponentelor utilizate în simulare și cuplaje capacitive parazite între toate nodurile de circuit. Iar, ca regula generala atunci cind faci simulări, de înaltă frecventa mai ales, aceste elemente parazite nu trebuie sa lipsească din schema simulata dacă vrei sa te apropii cit de cit de realitate. 

 

[VAX]

1 oră în urmă, sesebe a spus:

 

Dacă asta e răspunsul tău atunci pune mina și măsoară intirzierea cu un osciloscop rapid și ai sa vezi ca simularea (dacă ai verificat asta și în simulare) nu se pupa cu realitatea fizica. 

Ca tot ești expert numai în simulări, în cite simulări ai inclus și elementele parazite de circuit, elemente de care nu poți scăpa orice ai face.

Asa ca ideie adaugă inductante pt toți pinii conponentelor utilizate în simulare și cuplaje capacitive parazite între toate nodurile de circuit. Iar, ca regula generala atunci cind faci simulări, de înaltă frecventa mai ales, aceste elemente parazite nu trebuie sa lipsească din schema simulata dacă vrei sa te apropii cit de cit de realitate. 

 

Inductantele terminalelor sunt mici daca montajul este lucrat corect. Inductante din alea apar si la oscilatoarele clasice, care merg doar ca sa te enerveze pe dumneata.

[ratza]

Zău? Cam cît de mici, se poate un ordin de mărime? Ce înseamnă "lucrat corect"? 

[sesebe]

Asa de mici incit la frecvente mari nici macar nu se mai folosesc bobine spiralate ci un simplu fir intins intr-o cavitate ecranata cu un trimer la capat este tot ce ai nevoie pt un circuit rezonant.

Schema unui tuner UHF........L4, L5 si L7 sint doar niste fire intinse in carcasa si pe ele se face acordul, iar condesatorii trimer notati cu * si fara valoare notata nu sinr altceva decit niste fire izolate ce sint apropiate sau departate (eventual rasucite pe un fir mai gros, 1-4spire) si astfel formeaza un condesator ajustabil.

[gas2 dan]

@sesebe

Ce rol au L41 si L71 ?

[VAX]

Era vorba de circuite cu elemente cu constante concentrate, nu de tronsoane de linii de tipul lambda/4. Adica de frecvente pana in 200 MHz, ca la oscilatorul din revista Conex.

 

L41 si L71 permit mofificarea inductantelor L4 si L7 (tragerea in banda).

[VAX]

Acum 12 ore, RST a spus:

E atat de incapatanat sa oscileze,....

Nu oscileaza sinusoidal pentru ca are reactia prea puternica. Oscilatiile generate sunt de relaxare, cu frecventa mult mai mica decat daca ar oscila sinusoidal.

 

 

Uite cum arata oscilatiile pe simulator, cu rezistenta de oierderi de 50k. Sunt ca niste impulsuri.

 

 

Doar daca se amortizeaza circuitul LC cu rezistor de 35.2 ohmi (in acest caz) se intra in regimul sinusoidal.

 

 

Asa se intampla si la oscilatoarele cu dioda tunel, trebuie sa le pui rezistor de amortizare in paralel cu circuitul oscilant. Cumpara diode tunel sa te lamuresti cum merg.

Trebuie ca modulul rezistentei dinamice negative a diodei tunel (a circuitului cu JFET + bipolar) sa fie egal cu rezistenta (paralel) de pierderi a circuitului LC.

 

Am modificat schema propusa de tine (pe care am vazut-o si in reviste rusesti), pentru a obtine oscilatii de nivel mai mare si aproape de sinusoida.

Condensatorul C2 este pentru compensarea in frecventa si capacitatea lui se determina experimental. R2 si rezistenta lui Q2 in emitor, care este in paralel cu capacitatea jonctiunii emitorului, trebuie sa formeze in atenuator compensat.

 

In acest caz semnalul este sinusoida limitata pe varful alternantelor pozitive. Frecventa de oscilatie este aproape cat trebuie, putin mai mica decat daca sinusoida ar fi curata. Nici la oscilatoarele obisnuite oscilatia nu este perfect sinusoidala, se produce limitare.