Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Despre filtre RF


ndor

Postări Recomandate

Se pot pune in paralel mai multe (chiar si zece) diode varicap de VHF (BB139, ...), daca raportul Cmax/Cmin este convenabil. Au rezistenta serie scazuta (Q mare).

Link spre comentariu
Acum 23 ore, gas2 dan a spus:

VAC, nu stiam ca exista asa ceva.

 

Sunt condensatoare ceramice pe baza de titanat de bariu.

 

varicond.jpg

http://jlnlabs.online.fr/html/polcurves.htm

Prima data am citit despre ele cand eram in liceu (anii '70), intr-o carte de fizica experimentala, scrisa in limba rusa.

Si condensatoarele multistrat romanesti (IPEE - sunt albastre) au aceasta proprietate. Dielectricul lor este feroelectric (si piezoelectric) si cand le alimentezi la tensiune alternativa vibreaza (ca un minibuzer).

Link spre comentariu

PDF-ul este foarte sumar.

(scuze @ndor , aveam draci pe niste anti-covid cand am scris)
Eu nu am inteles de ce spun producatorii ca nu merg comandati AC acesti condesatori?
Ce vor sa spuna?
Au raspus prea lent la modificare capacitate functie de tensiune? Nu pot sa-i folosesc intr-un emitator FM?

 

Link spre comentariu
1 oră în urmă, VAX a spus:

Se pot pune in paralel mai multe (chiar si zece) diode varicap de VHF (BB139, ...), daca raportul Cmax/Cmin este convenabil. Au rezistenta serie scazuta (Q mare).

Da, stiu asta. Am luat BB175 , au un raport de 22 , dar parca tot nu-mi vine sa pun cate 8-10 buc in paralel .

1SV 149 ar fi foarte bun . Maxim 2 buc in paralel .

Link spre comentariu

Un mod de insumare a filtrelor din intrare .

Avantajul este ca necesita comutare doar pe iesire. Deci un releu in minus pentru fiecare filtru.

Alt avantaj ar fi ca filtrele necomutate se prezinta ca o rejectie in banda.

Filtrele trebuie neaparat sa aiba primul element serie din capatul de insumare . Recomandat filtrele in T.

Schema , simularea si realizarea practica.

Blocul de filtre asa cum e conceput face parte dintr-un proiect mai amplu .

Comutarea la iesire se face cu comutatoare MOS .

Pe intrare este pus un atenuator de 10dB comutabil cu releul care se vede in poza.

 

1.jpg

Bloc intrare.JPG

bloc intrare simulat.JPG

2.jpg

Link spre comentariu

Programul nu permite sa las in gol componenta asa ca a trebuit sa le inchid capetele nefolosite cu cite o rezistenta de 1M. 1M e aleasa aleatoriu. Orice valoare mai mare de 10K merge. In realitate , in locul rezistorului este comutatorul MOS . Se vad in poza ca niste puncte negre  din care pleaca firul pentru selectare .

Tolerantele alea nu sunt critice de loc . De fapt sunt cele uzuale cu care vin componentele. Asta a fost si motivul pentru care am pus trimeri , sa le pot regla cat mai strans in functie de toleranta . Plus ca atunci cand pui capacul tinde sa coboare putin frecventa centrala si e nevoie de reajustare. Filtrul nu este foarte ingust . Este conceput pentru un SDR  care are span maxim de 2Mhz. Este practic o prima selectare de banda ,intre antena si primul mixer . Daca se simte nevoia  , se poate pune dupa el un filtru ingust . Este cascadabila topologia asta de filtru .

Nu stiu ce e aia "caracteristica pe ramura"

Editat de ndor
Link spre comentariu

Tu gandesti ce scrii ?

Daca toate filtrele functioneaza simultan ce rost ar avea sa faci o caruta de filtre ?

Pui un FTJ care taie la 30Mhz si termini problema.

Chestia cu repetorul cu FET vad ca ti-a intrat in vocabular.

Care e rostul unui repetor cu FET la iesirea unui banc de filtre ? Sa faca ce ? Sa dea bine la inventar ?

 

Arata exact ca ala de 100 Euro, cumparat de cineva pe alt topic .

Numai ca al meu a costat vreo 10 euro !!!

Editat de ndor
Link spre comentariu
  • 1 lună mai târziu...

Am nevoie sa construiesc un transformator adaptor de impedanta pentru raporturi de 1:4 si 1:9 . Pe acelasi tor .

Am tor T50-6 . E posibil sa fac asta cu torul care il am ? Si daca da , cum calculez ?

 

Link spre comentariu
Acum 4 ore, ndor a spus:

Am nevoie sa construiesc un transformator adaptor de impedanta pentru raporturi de 1:4 si 1:9 . Pe acelasi tor .

Am tor T50-6 . E posibil sa fac asta cu torul care il am ? Si daca da , cum calculez ?

 

Salut !

Mai de mult, am incercat o configuratie cu prize. Este de tip UN-UN. Daca vrei balun, s-ar putea sa fie mai complicat de scos, nu m-am gandit inca.

Pentru un-un, folosesti proprietatile transformatorului, respectiv raportul impedantelor in functie de nr. de spire, calculand pentru ambele variante (1:4 si 1:9). 

Strict teoretic discutand, daca ai avea pentru intrare doar 1 spira, atunci ptr 1:4 ai obtine in secundar 2 spire, iar ptr 1:9 ai obtine 3 spire (pe care le comuti la iesire, in functie de necesitati).

Practic discutand, ptr calculul inductantei, pornesti de la vechea relatie consacrata, anume ca XL >= 4R , considerand calculul la frecventa cea mai joasa la care vrei sa lucrezi cu transformatorul respectiv. Din practica, eu am constatat ca relatia respectiva se transforma in XL >= 6R , hi. 

 

Pentru T50-6, ai AL = 4nH/sp2 , asadar rezulta L=13uH ; astfel, N1 (infasurarea primara) ar avea 57 spire. 

Pentru secundar 1:4 , ar rezulta N2 = 114 spire, iar ptr secundar 1:9 , ar rezulta N2' = 171 spire. 

Este evident ca daca vrei sa folosesti transformatorul la frecvente mai joase, spre 80m, asta implica un nr. mult prea mare de spire, deci capacitate parazita cu ghiotura. Cred ca ori te gandesti sa-l folosesti la frecvente mai inalte, ori va trebui sa te gandesti la un alt tip de miez. 

 

OBS: Mai e o chestie. Configuratia de mai sus, iti iese daca bobinezi primarul separat si secundarul printre/peste spirele primarului.

Asta o sa afecteze cuplajul si de aici, caracteristica de transfer si restul. Daca vrei sa iasa mai "elegant", trebuie sa faci mai multe calcule iterative (poti folosi Excel foarte usor) tinand cont de faptul ca la bobine cuplate, daca dublezi nr. de spire se mareste de 4x inductanta. Poti obtine astfel o organizare de transformator cu mai mult de 3 infasurari, pe care le poti inseria ulterior. La bobinarea fizica, vei folosi astfel X conductoare pe care le poti torsada, obtinand in acest mod un cuplaj mai bun fata de utilizarea liniilor paralele. Faptul ca inductantele rezultate vor diferi nitel fata de scopul impus/propus, conteaza mai putin; din motivul asta ti-am propus calcule iterative, iar rezultatele obtinute le poti simula, ca sa vezi cam pe unde te situezi. Cand ai ajuns la un set de valori convenabile - aia e :)

 

Strict teoretic, iata o simulare a UN-UN-ului mentionat, cu 3 infasurari de 13uH , prize ptr iesire 1:4 si 1:9 . 

Bobinele le-am lasat ideale, dar am calculat si Rs-ul ptr un Q=50 la f=3.7 MHz, ca sa vad cat de mult se strica S21; a rezultat ceva la -0.5 dB insertie. 

 

unun-1-4-9-SCH.jpg  unun-1-4-9-GRF.jpg

 

Cred ca folosind un miez potrivit, il poti folosi in toata banda de US, iar daca chiar vrei sa-i uniformizezi raspunsul, poti obtine asa ceva cu un soft de optimizare cu care poti adauga compensari (uzual capacitive). Pe mine m-a invatat cineva, cu mult timp in urma, cum sa folosesc Agilent ADS in acest scop si sincer, am fost impresionat de rezultatele obtinute (inclusiv practic). Mai am si acum pe undeva graficele obtinute pe analizor versus cele obtinute prin optimizarea sub ADS. 

 

Sper sa-ti fi fost cumva de folos, bafta mai departe!

 

Cezar

 

 

Editat de yo3fhm
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări