Marele Savant Postat Aprilie 29, 2020 Partajează Postat Aprilie 29, 2020 Acum 12 ore, yo3fhm a spus: 25.47 nH + 8.29 nH = 33.76 nH -> deci iata ca banuiala Marelui Savant se confirma Evident! am si eu niste condensatoare in virsta de citeva decenii, care inca au valoarea inscriptionata pe ele, niciunul din lot nu a avut o eroare mai mare de 2-3 pF! Link spre comentariu
yo3fhm Postat Aprilie 29, 2020 Partajează Postat Aprilie 29, 2020 Acum 4 ore, Marele Savant a spus: Evident! am si eu niste condensatoare in virsta de citeva decenii, care inca au valoarea inscriptionata pe ele, niciunul din lot nu a avut o eroare mai mare de 2-3 pF! La 27.04.2020 la 20:49, puriu a spus: Mica pentru condensatoare este un cristal natural (muscovit) si nu este prea recenta, s-a format in Asia pe vremea dinozaurilor. Puntea masoara acum capacitatea C si tangenta unghiului de pierderi D la 1 kHz. (Q se foloseste la inductante). La D avem trei liniute, adica 0,000. Uneori apare scurt si .001. La un styroflex mare la 500 V arata .002. La un PMP la aceeasi teniune arata .006. Deriva termica la condensatorul din figura este greu de stabilit cu exactitate, dar este mica. Dupa fierbere in apa si uscare, puntea arata 100,49 nF, iar la temperatura camerei 100,53 nF. Tot respectul pentru fabricantii acestor condensatoare si de asemenea, pentru detinatorii lor ! Interventiile mele au fost poate prea "chirurgicale", dar nu s-au dorit rautacioase. Pe scurt, am vrut sa arat ca orice condensator are si o inductanta parazita, mai mica sau mai mare, in functie de constructia acestuia. Intr-adevar, in cazul condensatorului cu terminale, cea mai mare parte a inductantei parazite e data de acestea, dar tot mai raman armaturile si elementele din interior, asadar inductanta parazita nu poate fi eliminata. Dupa cum am spus, chiar daca styro e laudat pentru "stabilitatea" sa, nu uitati ca in speta, e construit prin suprapunerea mai multor folii, aspect care va oferi o inductanta parazita si mai mare. La un condensator cu terminale, chiar daca le tai la minimum, tot raman armaturile si matele din interior. Unul SMD ar putea fi mai potrivit, dar depinde de context. In concluzie, atunci cand se folosesc circuite LC (inclusiv in cadrul unor filtre), trebuie acordata atentie valorilor componentelor, pentru a stabili , in functie de frecventele la care lucreaza, care combinatie de valori LC ar fi potrivita scopului propus. Mai concret, inductanta parazita a condensatorului sa conteze mult mai putin fata de inductanta reala folosita pentru rezonanta circuitului LC. Asa cum a semnalat si colegul Ndor, ar trebui sa mai vedem si cum evolueaza Q-ul (sau tangenta unghiului de pierderi) in cazul mai multor modele de condensatoare, pentru a ne face o idee mai buna asupra pierderilor de insertie care vor aparea. Si are dreptate, pentru ca am intalnit si eu condensatoare cu un comportament abject din punctul asta de vedere. Link spre comentariu
puriu Postat Aprilie 30, 2020 Partajează Postat Aprilie 30, 2020 Acum 20 ore, yo3fhm a spus: Mai concret, inductanta parazita a condensatorului sa conteze mult mai putin fata de inductanta reala folosita pentru rezonanta circuitului LC. Din curiozitate, tocmai am masurat frecventa de rezonanta paralel la un condensator styroflex de 10nF la 4000V (MIFLEX din 1965). Mi-a iesit 8 MHz. In ciuda dimensiunilor mari a ale condensatorului, inductanta parazita este de doar 40 nH. Conteaza unde se scoate "priza" pe bobina fiecarui electrod. Link spre comentariu
UDAR Postat Aprilie 30, 2020 Partajează Postat Aprilie 30, 2020 Păi de regulă nu este o priză ci mai multe . Cele două folii sunt ușor decalate longitudinal ( în axul condensatorului ) și la fiecare capăt se scot mai multe ”prize” legate împreună. Link spre comentariu
grosu99 Postat Mai 1, 2020 Partajează Postat Mai 1, 2020 In cazul FTB cu inductante realizate pe tor si capacitoare fixe cum se face reglajul ? Cat variaza inductanta unei bobine realizata pe tor intre varianta cu spire distantate egal si varianta cu spire una langa alta ? Link spre comentariu
puriu Postat Mai 1, 2020 Partajează Postat Mai 1, 2020 Inductanta unei bobine pe un tor depinde numai de numarul spirelor, nu si de pozitia lor. Numarul spirelor este intreg. Nu se poate adauga o jumatate sau un sfert de spira pe un tor, dar capetele firului se pot spirala in afara torului. Eventual se poate face si o golanie: torul se ia la smirghel. Link spre comentariu
grosu99 Postat Mai 1, 2020 Partajează Postat Mai 1, 2020 (editat) Note that the only thing that will change inductance on a toroid winding is THE NUMBER OF TURNS. Pushing the turns together or apart seems to change it a little, but all one is really doing is changing the distributed inter-winding capacitance. Yes, that does affect frequency response. Editat Mai 1, 2020 de grosu99 Link spre comentariu
ndor Postat Mai 1, 2020 Autor Partajează Postat Mai 1, 2020 Apropii sau departezi spirele una de alta . Cat permite. Chiar daca sunt spira langa spira , asta pe interiorul toroidului, pe exterior se mai pot misca putin. Asta permite un reglaj fin . In poza e dat un exemplu ideal de bobinare , in care sunt cateva spire pe toroid si ai de unde jongla cu ele . Link spre comentariu
grosu99 Postat Mai 1, 2020 Partajează Postat Mai 1, 2020 Ai daca ai wobler ca altfel e urata treaba.Greoaie.... Link spre comentariu
Marele Savant Postat Mai 6, 2020 Partajează Postat Mai 6, 2020 Astazi, avind nevoie de un FTB pe 80 de metri, l-am realizat cu bobine de 8 microH, pe carcase cu diametrul de 8 mm. infasurarea de adaptare avind 1,2 microH. condensatorii de acord au 220pF, iar cuplajul este cu trimer! Bobinele au fost alese in mod stiintific, adica din astea am avut gata facute de fabrica! Desi distanta intre axele bobinelor este doar de 20mm, nu par sa se influenteze intre ele, ramine de vazut si la emisie! Pierderile de insertie au fost cam de 1,4 dB, incluzind si FTJ cu doua toruri T50-6. Link spre comentariu
grosu99 Postat Mai 6, 2020 Partajează Postat Mai 6, 2020 12 uH poate ,nu 1.2 ca iese rezonanta pe la 10 MHz ! Link spre comentariu
ndor Postat Mai 6, 2020 Autor Partajează Postat Mai 6, 2020 O schema la tot ce e acolo ? Sa ne putem exprima la obiect. Inteleg ca sunt 2 filtre cascadate ? Un BP + LP ? Eventual o curba de raspuns S21 si daca se poate si un S11 ? Link spre comentariu
Marele Savant Postat Mai 6, 2020 Partajează Postat Mai 6, 2020 (editat) Acum 2 ore, grosu99 a spus: 12 uH poate ,nu 1.2 ca iese rezonanta pe la 10 MHz ! 1.2 are, dar era vorba de infasurarea de cuplaj, cea de acord are asa cum am spus 8 micro! desigur asta a fost valoarea masurata cu miezul intr-o pozitie medie, reglajul fiind facut pe vobulator, unde sigur, am mai invirtit in bobina! Da, este un FTJ si un FTB, care sint comune si pe emisie si pe receptie, clasice, nimic iesit din comun, aveam nevoie de un receptor pentru banda de 80 de m, nu cred ca voi finaliza si emisia! Pentru reglaje am folosit un Hameg 5014 cu generator de urmarire, care din pacate nu masoara alte subtilitati! Dar practic, am cam auzit ambii corespondenti la majoritatea QSO-urilor urmarite! Editat Mai 6, 2020 de Marele Savant Link spre comentariu
ndor Postat Mai 7, 2020 Autor Partajează Postat Mai 7, 2020 Intrebare pentru cei care au mai construit filtre de putere mare. Cum pot calcula puterea suportata de un filtru . Sunt pe piata filtre care suporta kw . Daca vreau sa construiesc un filtru, BP, care sa poata suporta o anumita putere , cum anume il pot calcula. Poate nu am cautat eu pe unde trebuie , dar nu am gasit nimic concret pe tema asta . Nu ma luati cu , pune sarma ca pe mana si condensatorul de deparazitare din aspirator ! Ceva concret. Link spre comentariu
yo2mhj Postat Mai 7, 2020 Partajează Postat Mai 7, 2020 Acum 49 minute, ndor a spus: Intrebare pentru cei care au mai construit filtre de putere mare. Cum pot calcula puterea suportata de un filtru . Sunt pe piata filtre care suporta kw . Daca vreau sa construiesc un filtru, BP, care sa poata suporta o anumita putere , cum anume il pot calcula. Poate nu am cautat eu pe unde trebuie , dar nu am gasit nimic concret pe tema asta . Nu ma luati cu , pune sarma ca pe mana si condensatorul de deparazitare din aspirator ! Ceva concret. Salutare,concret(relativ) în volumul trei al lui Florin Crețu se dau exemple și raționamente de calcul. Tot aici se expun modele de capacitoare și tipuri de miezuri care se pretează funcție de putere și frecvente. Tine zic din memorie...nu am acum acces la carte,este in QTH-ul de la țară. P.S. Recomand toate cele trei volume. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum