Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Iunosti


Postări Recomandate

  • 5 luni mai târziu...

Buna ziua,

 

Am achizitionat un radio IUNOSTI ca fiind defect de pe internet, modelul este cel de mai sus. Avea niste fire rupte si un condesator desfacut, cablaj exfoliat, lipsa fire alimentare.. am reusit sa gasesc unde vin firele de alimentare, am verificat partial partea de audio si merge dar cam incet...credeti ca ar trbui sa pun direct alti condesatori electrolitici ? Si sa caut sa bobinez cele 2-3 spire pentru bobinele L2 si L3 ? Dintre cei care au realizat acest aparat, tipul conductorului pentru L2 si L3 trebuie sa fie tot ca si cel de la L1 ??Sau pot folosi si ceva conductor plin recuperat ? Multumesc.

 

webIMG_20200518_2304181.jpg

webIMG_20200518_2304336.jpg

Link spre comentariu

Salut,

 

1 oră în urmă, Muscai Cristian a spus:

credeti ca ar trbui sa pun direct alti condesatori electrolitici ?

Nu. Personal sunt impotriva schimbarii componentelor de-a valma, fara a intelege clar care este defectul. Desi cunosc legenda "schimba-i toti condensatorii", am avut mai multe situatii in care schimbarea nu ar fi rezolvat defectul, pentru ca defectul nu era provocat de un condensator. Schimbarea poate duce la alte defecte, inclusiv la exfolierea suplimentara cablajului, care deja inteleg ca este destul de vechi. As incepe prin masurarea tensiunilor pe terminalele tranzistoarelor in raport cu masa (plusul bateriei) si interpretarea masuratorilor. Nivelul scazut poate sa fie si din cauza unui punct static incorect. Daca nu ai mai depanat un montaj, posteza tensiunile si incerc sa te ajut.

 

Daca totusi suspectezi condensatori electrolitici uscati, ceea ce nu e imposibil, dat fiind ca nu sunt multi, as testa mai degraba prin atingerea in paralel a unui alt condensator. Daca se simte o schimbare semnificativa in nivel, poate ca acel condensator electrolitic e uscat. Nu m-as atinge de ceramici. Sansele de defectare a ceramicilor sunt mici.

 

1 oră în urmă, Muscai Cristian a spus:

Si sa caut sa bobinez cele 2-3 spire pentru bobinele L2 si L3 ?

Da. Pai nu exista deja? Nu mai are bara de ferita? Cele mai importante sunt L1 (acordul pe post) si L3 (cuplajul si adaptarea cu primul tranzistor). L2 ii creste putin selectivitatea si sensibilitatea prin aplicarea unei usoare reactii pozitive. Trebuie zgarcenie la nr de spire ale lui L2. Prea multe spire sau prea aproape de L3 si incepe sa oscileze. De fapt, conectarea corecta a capetelor lui L2 se verifica prin apropierea intentionata (pe bara de ferita) a bobinei L2 de L3 si constatarea oscilatiilor. Daca nu oscileaza, ori se mai poate mari nr de spire, ori trebuie inversate capetele lipite pe cablaj. Oricum, reglajul final al lui L2 se face cand deja montajul merge acceptabil si se urmareste un plus de performanta. Punerea in functiune initiala se poate face cu L2 scos complet de pe bara de ferita.

 

1 oră în urmă, Muscai Cristian a spus:

pot folosi si ceva conductor plin recuperat ?

Da, se poate folosi conductor recuperat pentru L2 si L3. Nu e musai sa fie lita de radiofrecventa. Desi merge si L1 cu conductor plin (nu lita RF), folosirea litei de RF permite obtinerea unui circuit oscilant cu factor de calitate mai ridicat, iar receptorul va fi mai selectiv si mai sensibil.

 

Spor! 

 

 

Editat de cirip
Link spre comentariu

Este renumita calitatea ceramicilor roșii placheta rusești. Nici unul dintre cei schimbati dintr-un Selena nu mai putea fi numit condesator ci mai degrabă rezistor de citeva zeci de kilo. 

La fel de renumita este și calitatea electroliticilor rusești. 

 

Sint bune sfaturile lui @cirip dar condesatorii i-aș schimba primii.

 

Din păcate măsurători recente mi-au arătat ca electrolitici actuali sint varza, în principal la ESR. Condesatori electrolitici din '82, vestici, erau mai buni decit condesatori fabricați acum 10 ani sau mai puțin chiar. Singura problema a celor din '82 era dimensiunea care era de 4-6 ori mai mare decit a celor actuali. Și cind ma gindesc ca vroiam sa-o arunc. 

Link spre comentariu

Buna ziua,

 

Mulțumesc de informațiile, corecte și complete, radioul se pare că funcționează bine, am făcut un ștrap în locul bobinei L2, si funcționează neașteptat de tare, nu prinde el foarte multe posturi, dar și la 5 V încă prinde postul la un volum acceptabil. Am rigidizat capetele bobinei L3 cu o picătura de sacâz topit pe mijlocul bobinei. Voi încerca sa fabric acel L2 cu 2 spire și le voi monta cit mai departe de L3 sa vad dacă oscilează..

Cel mai ciudat lucru e faptul ca la injecția de semnal direct dintr-un telefon (cu un cablu și o mufa jack) semnalul obținut era neașteptat de slab, pe când postul prins urlă ! Lucru care ma bucura. Nu am schimbat nici un tranzistor și nici un condensator ! Am tăiat capetele bobinelor și am re cositorit lița aceea de radiofrecvență direct pe variabil (era inițial legat de 2 fire care nu erau nici izolate și nici fixate) sa nu atingă de ceva prin aparat. Brumul în schimb este foarte pronunțat.. după ce reușesc sa fabric un suport pentru bara de ferita, îl voi monta și voi proba afara dacă zgomotul este cauzat de diversele surse în comutație de prin casa.

 

Mulțumesc încă odată de sprijin.

 

webIMG_20200524_1648540.jpg

Link spre comentariu
Acum 1 oră, Muscai Cristian a spus:

la injecția de semnal direct dintr-un telefon (cu un cablu și o mufa jack) semnalul obținut era neașteptat de slab,

Depinde si unde a fost injectat semnalul. Daca vrei sa dai detalii, putem discuta pe tema asta.

 

Acum 1 oră, Muscai Cristian a spus:

Nu am schimbat nici un tranzistor și nici un condensator !

Felicitari pentru punerea in functiune si pentru ca l-ai salvat de la "cura de condensatoare". Ar fi putut sa fie extrem de traumatica pentru aparat :)

Link spre comentariu
  • 4 luni mai târziu...

Semnalul de la telefon era de pe iesirea pentru casca, unde, din cauza impedantei specifice mici, semnalul are tensiunea mica (si curentul POATE fi mare!)

Personal am lucrat putin cu condensatori rusesti, dar colegii care au avut mai mult "contact" cu ei s-au plans in unanimitate de calitatea slaba (rezistorii

insa le-au "iesit" colegilor sovietici mult mai bine!!!). Mai ales condensatorii ceramici (boala prezenta si la ceramicii romanesti), iar cei cu folie, in afara de calitatea

slaba a dielectricului, se remarcau si prin volum mare!

Link spre comentariu
La 18.05.2020 la 23:13, Muscai Cristian a spus:

Buna ziua,

 

 am verificat partial partea de audio si merge dar cam incet...

 

 

 

Pai cam incet merge de felul lui  .Toate pe care le-am avut au mers cam incet . Din patru tranzistoare din care doar doua AAF nu te poti astepta la mari minuni .Poti incerca sa pui finali EFT 353 cu Beta 90 , vei mai castiga putin volum.

Link spre comentariu
  • 2 luni mai târziu...
La 22.10.2020 la 9:47, blazeu a spus:

PS Sunt fascinat iremediabil de amplificatorul audio cu transformatoare defazor/iesire push-pull, 

e cel mai eficient, simplu si stabil (chiar daca nu e cel mai HI-FI, ieftin, usor si simplu de realizat

(vezi bobinarea si tolarea, defazorul e cu intrefier, iesirea intretesut, etc.)

Dar, la aceeasi clasa de amplificare, cum este fata de cel cu tranzistoare complementare ? 

 

Link spre comentariu
Acum 13 minute, Degetica a spus:

Dar, la aceeasi clasa de amplificare, cum este fata de cel cu tranzistoare complementare ? 

 

În principiu cel cu transformatoare suferă la capitolul "bandă de frecvențe redată", dacă-l comparăm cu echivalentul său cu driver și finali complementari.

Distorsiunile pot fi mici la ambele variante dacă ele sunt realizate conform principiilor universal valabile: finali împerecheați, trafuri cât mai "simetric" realizate.

 

Am avut pe masă și radiouri al căror AAF era realizat cu transformatoare și sunau bestial (pentru clasa lor). De ex Grundig Iacht-Boy.

Dar ... pentru sub 1W putere, traful de ieșire era cât unul micuț de rețea (cred că avea 4cmp) iar cel defazor ceva mai mic.

Regret că am defrișat aparatul și n-am păstrat acele trafuri ...

Link spre comentariu

Eu am avut un "Albatros" cu traf de iesire si tranzistoare finale cu germaniu, avea un sunet pe care nu l-am mai auzit la un radiou tranzistorizat, niciodata. 

Problema lui era deriva termica mare a oscilatorului local, trebuia sa stau cu mana pe butonul de acord la variatii de temperatura mai mari. 

Adevarul este ca ma bate gadul sa incerc un amplificator in aceasta configuratie, am niste P605A, dar mai tarziu. 

Capture.JPG

Link spre comentariu
La 19.01.2021 la 20:54, darius_bv a spus:

.............

Adevarul este ca ma bate gadul sa incerc un amplificator in aceasta configuratie, am niste P605A, dar mai tarziu. 

Capture.JPG

 

De două zile privesc la acest cablaj rusesc (superb realizat) și nu-mi dau seama de la ce aparat provine (?)

Între timp mi-a venit o idee trăznită: de amorul artei (sunt curios cum sună), aș încerca un amplificator pe germaniu după următoarea topologie: etaj de preamplificare cu AC126, driver cu P213B (rusesc) sau AD152, traf defazor (4cmp), finale 2 x ASZ15, traf de ieșire (10cmp). Targhet-ul e (doar) 5W RMS, calitatea sunetului fiind obiectivul principal.

Transformatoare home made realizate ca la tuburi, cu miezuri de calitate și secțiuni intercalate. Am tot ce trebuie, doar timp să fie.

Dacă reușesc să găsesc două ASZ-uri (din cele disponibile) cu același factor de amplificare (+/- 5%) demarez proiectul ...

 

 

 

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări