Nostalgic Postat Noiembrie 8, 2019 Partajează Postat Noiembrie 8, 2019 trimerul de la oscilator după cum se vede capacitatea este zero daca frecventa OL a crescut foarte puțin trebuie să modifici starea etajului RFpentru a obține FI de amplitudine maximă. - rezolvarea pune un număr de spire pe trimerul de la OL să-i mai micșorezi frecvența. Link spre comentariu
Kostas1 Postat Noiembrie 8, 2019 Autor Partajează Postat Noiembrie 8, 2019 Va multumesc tuturor pentru raspunsuri si schema. O sa am ce face weekendul acesta! Weekend placut va doresc! Link spre comentariu
okean Postat Noiembrie 8, 2019 Partajează Postat Noiembrie 8, 2019 Trimerii aia " functionau " in modul urmator : se cositorea pe corpul cilindric un " blanc " subtire cam de 0.3mm , ajustarea se facea prin debobinarea sarmei cositorite in vederea acordului, de intors la valoarea precedenta era mai greu... Link spre comentariu
okean Postat Noiembrie 9, 2019 Partajează Postat Noiembrie 9, 2019 Si CORA pe germaniu S 700 T valorile trimerilor ca valoare orientativa sunt aceeasi Link spre comentariu
cirip Postat Noiembrie 9, 2019 Partajează Postat Noiembrie 9, 2019 Acum 1 oră, okean a spus: Si CORA pe germaniu S 700 T valorile trimerilor ca valoare orientativa sunt aceeasi Si pe buna dreptate. Nu este o surpriza. Avand ca date de intrare CVmin, CVmax, gama de frecvente si frecventa intermediara, nu exista prea multe solutii numerice de implementare ptr. valorile componentelor din retelele de acord RF si OL. Iata un exemplu de calcul exact al valorilor trimer/pader/inductanta de acord avand ca date de pornire un CV cu capacitatea de 10-270pF, pentru gama undelor medii versiunea europeana si FI=455KHz. Observati ca valorile rezultate din calcul sunt similare cu cele din schema Cora. Eroarea de acord este sub 10KHz pe majoritatea gamei de frecvente. De aceea am insistat ca nu trebuie umblat la trimeri. Sunt foarte curios sa vedem ce rezultate a obtinut colegul @Kostas1, daca a avut timp sa se ocupe de aparatul de radio. Link spre comentariu
Kostas1 Postat Noiembrie 10, 2019 Autor Partajează Postat Noiembrie 10, 2019 (editat) Buna seara, oameni buni! Va doresc tot binele din lume tuturor! Am constatat, cu acest radio, ca depanarea este un lucru greu. Ai ocazia sa intalnesti situatii care nu seamana una cu alta. Ei bine, am rezolvat problema, cu ajutorul dvs, desigur. Problema a fost din numarul de spire de la bobina primara. Fiind descompletata de pe placa, nu aveam un reper asupra nr de spire. Tot cu ajutorul Dvs, am gasit caietul de service- 84 de spire in primar, 5 spire in secundar. Am dat de alta problema, descoperind ca bobina de unde medii de la radioul strain avea 110 spire, aparatul distrus de unde am recuperat-o nu avea unde lungi, deci era de UM. In fine, am scos nr de spire pana la 84, am taiat cu foarfeca excesul de hartie si a functionat normal, insa tot la capatul barei de ferita. Insa am putut inchide capacul, asta e ce conteaza. In ceea ce priveste condensatorii "buclucasi", in afara de acela care are cateva spire desirate, celalalt, care pare ca are inductanta zero, are toate spirele la locul lor. Am incercat sa fac niste poze sa va arat, dar nu am aparatul asa de bun pentru fotografii la scara micro. In fine, nu puteam sa rezolv problema fara ajutorul Dvs. Ma bucur ca exista Elforum, ma bucur ca exista oameni ca Dvs. Toate cele bune! P. S. Ramane intrebarea de ce la radioul strain ( era un radio-ceas) , bobina avea 110 spire. Care este explicatia? Editat Noiembrie 10, 2019 de Kostas1 Link spre comentariu
yo9hrb Postat Noiembrie 10, 2019 Partajează Postat Noiembrie 10, 2019 Acum 23 minute, Kostas1 a spus: ... P. S. Ramane intrebarea de ce la radioul strain ( era un radio-ceas) , bobina avea 110 spire. Care este explicatia? S-ar putea sa aiba variabilul cu capacitate mai mica. Formula lui Thompson (frecventa = 1/2*pi*sqrt(L*C)) ne arata ca, daca avem o inductanta mai mare, trebuie sa avem o capacitate mai mica - evident pentru aceeasi frecventa. Link spre comentariu
Усилитель Postat Noiembrie 10, 2019 Partajează Postat Noiembrie 10, 2019 În radiourile străine pe spatele C variabile sunt trimere pt reglaj fin circuit întrare și oscilator. Era o soluție calitativa și economica cu spațiul. Link spre comentariu
gauss Postat Noiembrie 10, 2019 Partajează Postat Noiembrie 10, 2019 (editat) Si mult mai rapida si productiva . Solutia de mai sus , cu trimeri exteriori cu armatura filara , si variabil cu doua sectiuni e ce am putut la vremea respectiva . Mai ales la receptoare economice miniatura , portative . Cora era printre ele , cel mai ieftin , cel putin in perioada receptoarelor " clasice " , fiind singurul monobanda . Editat Noiembrie 10, 2019 de gauss Link spre comentariu
okean Postat Noiembrie 11, 2019 Partajează Postat Noiembrie 11, 2019 " Tot cu ajutorul Dvs, am gasit caietul de service..." Ar fi util un link catre " CAIETUL DE SERVICE " ! Link spre comentariu
Kostas1 Postat Noiembrie 11, 2019 Autor Partajează Postat Noiembrie 11, 2019 (editat) Vreau sa nuantez un pic: nu era caietul de le cora 5, ci de la cora 2, care este pe germaniu, insa bobina sunt ferm convins ca are acelasi numar de spire. Scuze pentru inducerea in eroare. Postez aici caietul, poate va foloseste, pozele sunt la rezolutie mare. P.S. - nu mai stiu de unde naiba le-am descarcat, mi se pare ca de pe sectiunea elforum-caiete service, cu trimitere la Mediafile, Scribd, ceva in genul. In fine, nu mai conteaza, le aveti aici. Editat Noiembrie 11, 2019 de Kostas1 1 Link spre comentariu
okean Postat Noiembrie 11, 2019 Partajează Postat Noiembrie 11, 2019 (editat) Bobina de intrare e aceeasi la toata seria, multumiri pentru doku'.Si lantul de bobine din FI sunt comune la R.R. romanesti Editat Noiembrie 11, 2019 de okean Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum