OLD stuff...

[icar]

1 oră în urmă, doru3160 a spus:

...aveau la indemana atatea fainosaguri pt umplut matul, fii sigur ca si comunistii aveau sa ne indoape....

Aveau si nu aveau. La IFIN, venea o intreprindere de lactate, cu niste prafuri. Erau iradiate, la o sursa de 5 kCi de cobalt 60. Dupa iradiere, prafurile sa bagau in lapte si, dintr-un kil de lapte, faceau doua de brinza. Tehnicianul care manipula pungile, mereu le vamuia si vindea praful la tipii din Magurele. Nu trenuia pus mult, numai un pic. Prin anii 80, au venit la sectia de laseri, niste trepadusi de la industria alimentare si au intrebat daca, cu laserul, se pot face, intr-o placa de otel groasa de 10 cm, gauri de 0,2 -0,3 mm. Voiau sa faca o presa pentru oase. Cica laseristii i-au trimis la plimbare, ca banuiau la ce va fi utilizata faina aia de oase. Poate e legenda, poate...nu! Ori cum, si comunistilor le treceau multe prin cap, doar umblau pe afara si vedeau ce se intimpla! Pe vrenea aia, faceam, inca, produse de calitate, fara adausuri ca.. erau scumpe si pe dolari, asa ca nu le importam!

[doru3160]

La ce sa le trebuiasca gauri de 0.2mm? 

 

Pt oase nu se mai foloseste presa mecanica de mult. Cat am fost in fabrica, prin 2000, a venit directiva europeana care interzicea presarea oaselor si inglobarea produsului obtinut in productie. Trebuia sa ai contract cu firma de incinerare ca sa faci dovada cum ai scapat de ele. Se estima cantitatea de os rezultata dupa raportarile contabile, la cata carcasa ai avut pe intrare in flux. Daca diferentele erau evidente, incepea ancheta. Ori le-ai ingropat clandestin, ori le-ai presat. Neoficial se practicau ambele metode. Vorbim de cantitati estimate in tone, nu 3 ciolane si 4 capatani. De la noi din Iasi, oasele trebuiau trimise cu izoterma la Protan, nu chiar aproape si costurile se adunau la cele de productie. Pana se aduna de un transport, oasele erau depozitate la frig, altfel era jale de miros. Interesant cum legendele se propaga doar prin persoane care nu au avut nici in clin nici in maneca cu bransa respectiva. 

Ce faceau aia la lactate, e alta gasca, nu cunosc decat ca atunci cand ne era pofta de inghetata, mergeam cu pachet de produse la Lactis si luam inghetata la schimb. Ne recomandau orice, mai putin cea de cacao. Aia masca multe prin culoarea ei...o fi si asta o legenda.

[franzm]

O alta asa-zisa legenda:

La fabrica de zahar din Arad se aduceau vagoane întregi de oase. Acestea se calcinau, se macinau si se foloseau la limpezit si decolorat siropul de sfecla de zahar. Legenda o stiu de la cineva care lucra acolo si mi-a fost confirmata de însusi directorul de atunci al fabricii de zaher, d-l Micluta (a tinut lectii despre organizarea si conducerea intreprinderilor la liceul unde am umblat).

[icar]

Doru, treaba cu laserul e veche, pe vremea aia se folosea faina de oase ca adaus.

Franzm, nu cred ca e legenda, zaharul se "rafineaza" folosind calciu. Ramine destul si in zahar. Nu vad vreo problena daca acest calciu era extras din oase! Se scoate si din var.

[BRANCA]

 Doru.Eu n-am pus mâna pe o instalaţie de injectat.Am văzut-o prezentată fugitiv la TV şi am avut senzaţia că sunt mai mult de 100 de ace!Că or fi mai puţine e perfect posibil...

 Asta din clip aş zice că are mai mult de 24 de ace.Se văd furtunele de alimentare.

 

[doru3160]

Cu 100 de ace or fi alea pt carcasa de elefant. Un ac are cam 3mm diametru (aproximativ). Sunt pana la 24 ace la o mașină de injectat cu banda de transport de 80 cm. Și aia de 80 e mare, uzual se folosesc cele de 50cm și 12 ace și chiar mai mici. Cu cât sunt mai multe  ace și nu toate înfipte în carne, cu atât injectarea e mai slaba. La 100 ace e imposibil sa nu rămână multe pe lângă halcă. Acum știi și de ce nu se folosesc 100 de ace

[+_Florin_+]

Ok, nu mă pricep la tehnologiile folosite în industria alimentară, dar mă întreb cât de dăunătoare pentru consumator poate fi injecția cărnii  cu apă sărată, de facem atâta caz pe temă?

 

[daniels]

Nu e periculoasa, dar cumperi saramura la pret de carne.

[norad]

Intr-o carte de tehnologia carnii de prin anii '70 este mentionat si un aparat de injectat saramura:

[doru3160]

Acum 13 minute, daniels a spus:

Nu e periculoasa, dar cumperi saramura la pret de carne.

Și hârtia de ambalaj o cumperi la preț de pastramă, dar de asta nu se plânge nimeni.

[+_Florin_+]

Acum 11 minute, daniels a spus:

Nu e periculoasa, dar cumperi saramura la pret de carne.

Evident că e un procedeu care aduce un plus de profit procesatorului în defavoarea consumatorului, însă are și o anume  justificare: crește durata de stocare (pe raft sau în frigiderul de acasă). Carnea e mai puțin perisabilă.

Ideea nu e nouă, cum arată și @norad.

Ar trebui păstrat însă un echilibru, dacă puiul de găină injectat devine cât curcanul și după ce îl bagi la cuptor ajunge cât porumbelul avem o problemă. 

Apropo, există reglementări clare (și posibilități de verificare a respectării acestora) în industria procesatorilor? ... sau fiecare iinjectează cât și cum vrea?

[doru3160]

Am mai povestit și cu alta ocazie... injectarea are rol și de fragezire pe lângă conservare. Avantajul financiar e colateral. În afara de sare se mai folosesc și nitriți. La un Crăciun, am vorbit cu doctorul sa ne facem câte un jambon, pe care să-l urmărim pe flux, dar sa sărim etapa injectării. Nu a fost prea greu, odată marcate bucățile au intrat pe flux, lucrătorii știau despre ce e vorba și ne-am bucurat degeaba. După câteva zile parca mancai cârpă, asa de sec și puțin fraged era, chiar dacă am compensat asta cu doua cicluri de fierbere și doua de afumare. Am spus de nenumărate ori... etapele tehnologice trebuiesc respectate în condiții de fabrica. Acasă e altceva, nu trebuie sa scoți un produs finit în câteva ore sau zile. Ții carnea la bait cât trebuie, afumarea o faci natural nu forțat precum în celulele de afumare, deci comparația între cele doua moduri de preparare nu suporta comparație, ca să nu se trezească sa spună careva, da ce, acasă injectez carnea? Nu, dar nici nu folosești aceleași rețete industriale. 

[icar]

1 oră în urmă, +_Florin_+ a spus:

cât de dăunătoare pentru consumator poate fi injecția cărnii  cu apă sărată,

Sare mai multa=probleme de sanatate. Apropo, ati vazut, defapt simtit, ca nu mai sunt atât de sarati carfofii prajiti de la Mc si KFC? Asa ca le-a pierit si gustul!

Pe lânga afectarea sanatatii, te fura ca-n codru, pe fața si cu nerusinare! Fara ca  cineva sa se sesizeze. Ca sa-i dai ca particular in judecata, nici o sansa, la câti bani si ce avocati au! Asa ca, ei se imbogatesc, iar noi ne imbolnavim.

Doru, normal ca se bate toba pe pastrare si calitati nutritive. Daca s-ar roceda "ca acasa", ca se poate, productia ar fi mai mica, costurile mai mari deci, implicit, profitul mai mic. Intotdeauna m-am intrebat de ce naiba fabricile de piine nu fac piinea ca buna Veta. Ca nu-i complicat deloc: apa, sare, maia, framintat si copt! 

Legat de retete, este, in zona,  un producator care face, printre altele, salam "de casa". Nu face mult, aproape doar pe comabda, prea putini ii trec pragul. De ce? Cica nu e bun, nu are gustul ala din supermarket! Da, pentru ca el lucreaza fara adausuri alimentare. Foloseste retete vechi, de prin anii 40, 50. Insa, cine a prins gustul salamului facut de el, nu mai cumpara din supermarket!

[doru3160]

Acum 9 minute, icar a spus:

 

Doru, normal ca se bate toba pe pastrare si calitati nutritive. Daca s-ar roceda "ca acasa", ca se poate, productia ar fi mai mica, costurile mai mari deci, implicit, profitul mai mic. 

Nu se bate toba, chiar asa e. Convinge o fabrica de mobila, care trebuie sa produca la serie, sa treacă la producție manuala, pt ca se poate. La ce cerere este, nu cred ca un procesator are un interes sa lucreze puțin și bun, după reteta bunicii. Dacă zici ca se poate, nu ai decât sa încerci. Vezi ce inseamna sa ții o fabrica pe linia de plutire, și pe urma discutam. 15 tone de produse pe zi nu e mare lucru fata de marii procesatori, dar crede-mă nici nu e de colea. 

[icar]

Pai eu tocmai asta spuneam: incetinirea productiei, scaderea lroductiei, diminuarea profitului. Atunci, in detrimentul sanatatii, se face profit. Stiu detui producatori de mobila, care nu au nu stiu ce masini, dar se descurca. Pentru ca sunt oameni dispusi sa dea un ban in plus, dar nu se descleie masa sau patul. 

In fine, treburile sunt cu dus si intors, nu poate câstiga toata lumea.