dorian 70 Postat August 16, 2020 Partajează Postat August 16, 2020 (editat) Da, aşa ar trebui, globul... Casa a fost a părinţilor unui fiu al satului, George Muntean, scriitor şi om politic. https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Muntean A fost locuită de părinţii dumnealui până la mutarea la cele veşnice, mi-i aduc aminte destul de bine şi eu. Aici despre casă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Casa-Muzeu_Bilca Editat August 16, 2020 de dorian 70 Link spre comentariu
doru3160 Postat August 16, 2020 Partajează Postat August 16, 2020 E laudabil ca s-a pastrat si asa...pana la urma in toate complexele muzeale se vor gasi si elemente ce apartin de tehnologii mai noi decat epoca pe care le reprezinta. Important e ca se pastreaza si elemente originale, si cine vrea sa le aprecieze, poate sa o faca, ignorand elementele noi adaugate. Link spre comentariu
dorian 70 Postat August 16, 2020 Partajează Postat August 16, 2020 Acum 2 ore, BRANCA a spus: La tine in zona cand a aparut tencuitul caselor?Odata cu austriecii sau mai tarziu? Casa bunicilor paterni, care este încă neschimbată, doar ce e acoperită cu tablă (şi asta pentru că nu mai găseam o păcură bună pentru draniţă ) este făcută prin 1920, lutul de pe pereţi este de atunci, atât la interior cât şi pe afară pe lângă ferestre. Casa bunicilor materni este tot în stilul vechilor case bucovinene, nu ştiu anul, cred că e mai veche ca cealaltă, ţin minte că în camere, în interior, au făcut duşumeaua din scânduri undeva în jurul anului 1980, până atunci ţoalele ( covoarele) erau puse direct pe lut. La ungerea pereţilor cu lut se făcea clacă de uns, femeile frământau cu picioarele lutul amestecat cu paie, iar bărbaţii îl cărau cu pataşca şi îl băteau pe pereţi. După ce se termina treaba, mâncare, băutură, joc... că erau chemaţi şi muzicanţi. Prin 2000 am uns şi eu o cameră cu lut, am vrut s-o fac după metoda tradiţională, am făcut o miniclacă cu vecinii şi prietenii, cu masa şi dansul aferent de după... Nu ştiu dacă aş mai repeta treaba asta, dacă aş mai avea participanţi, parcă-i văd pe unii că încep a se scuza, că nu au timp, că trebuie să meargă neapărat nu ştiu unde, că îi doare o mână sau un picior... Lumea satului în vechime era altfel, se făcea clacă şi la multe alte lucrări, la prăşit, la fân, la despănuşat ştiuleţii... 3 Link spre comentariu
dorian 70 Postat August 16, 2020 Partajează Postat August 16, 2020 Iată şi cele două case ale bunicilor, până la zidirea hornului, fumul ieşea în pod şi de acolo afară prin cele 3 orificii din acoperiş 6 Link spre comentariu
morarul Postat August 16, 2020 Partajează Postat August 16, 2020 Apròpos de clăcile de altă dată: Am prins şi eu astfel de evenimente din belşug. Aveau farmecul lor aparte, mai ales pentru noi copiii, care desluşeam şi înțelegeam farmecul şi scopul relațiilor interumane, de ajutor şi mai ales de socializare. Vecini, rude, prieteni, cu toții luau parte şi se implicau în înfăptuirea sau definitivarea unui scop pragmatic legat de gospodărie, sau de strictă necesitate pentru comunitate. Cumva, comunismul a permis perpetuarea acestui obicei străvechi, şi chiar a încurajat acest lucru, prin însăşi ideologia sa. De la claca în interesul boierilor exploatatori, s-a extrapolat şi la claca pentru întrajutorarea aproapelui, vecinului sau a rudei. Se mai practica şi în zilele noastre, în multe zone cu specific rural. Dar, nu se mai servesc participanții, cu boabe fierte de porumb, floricele de porumb, scovergi, gogoşi, şi alte delicatesuri arhaice, ci unele mai în ton cu moda. Iar am căzut în puțul melancoliei! Scuze! Să aveți o Duminică plăcută! 4 Link spre comentariu
xaxa Postat August 16, 2020 Partajează Postat August 16, 2020 Acum 3 ore, icar a spus: Mai sa fie! Chiar asa? Am trait epoca lui nea Nicu, dar zau daca am auzit de asa ceva! Si crede-ma, mergeam la opera si opereta. Mai taiati dracului din ele.... La vremea aia la opereta se schimbase voievodul tiganilor cu culegatorii de stele, se spunea ca libretul nu se terminase de tradus. N-ar fi exclus ca toate libretele in limba romana sa provina din perioada aia. si mai amintiti-va ca la muzica usoara au fost citiva ani buni cind cintaretii romani cintau in limba romana cintetecele straine uite aici un exemplu si daca stati sa cautati gasim multe 1 Link spre comentariu
Vizitator Postat August 16, 2020 Partajează Postat August 16, 2020 E prima dată când aud despre treaba asta. Că trebuiau să cânte românii în românește ar fi un aspect dar să cânți musai doar tradus cred că se bucura de mare succes. Știu câteva lucrări traduse, destul de celebre, dar nu cred că țineau afișul prea mult. O fi fost vreun curent proletar să înțeleagă și sulea de la sculărie ce behăie ăia pe scenă. Dar de aici până la prezentarea doar în limba română e ceva de mers. Link spre comentariu
Spitfire Postat August 16, 2020 Partajează Postat August 16, 2020 (editat) Atunci si acum...Casa de Cultura aflata pe B-dul Bucurestii Noi, colt cu Str. Pajura: Tot pe B-dul Bucurestii Noi exista o alta Casa de Cultura, care se numea "Infratirea intre popoare", dupa 2000 a devenit "Teatrul Masca", in prezent e in ruina(dupa o tentativa de spoire cu vinarom galben, care a...esuat: Editat August 16, 2020 de Spitfire 1 Link spre comentariu
Marele Savant Postat August 16, 2020 Partajează Postat August 16, 2020 Acum 7 ore, icar a spus: Mai sa fie! Chiar asa? Am trait epoca lui nea Nicu, dar zau daca am auzit de asa ceva! Si crede-ma, mergeam la opera si opereta. Mai taiati dracului din ele.... eu nu am nici o amintire ca la Opera sau Opereta sa se fi cintat in alta limba decit Romana! La Opera, am mers mai rar, dar la Opereta am fost spectator de baza. Link spre comentariu
Vizitator Postat August 16, 2020 Partajează Postat August 16, 2020 Așa se întâmpla când intrați cu biletele de la întreprindere. Cică și la teatru tot în limba română prestau actorii , după traduceri, evident. La vernisaje tot în limba română? Link spre comentariu
icar Postat August 16, 2020 Partajează Postat August 16, 2020 Acum 4 ore, xaxa a spus: N-ar fi exclus ca toate libretele in limba romana Povesti, ca multe altele, postdecembriste. Ca tovul a dat indicăți pretioase si in cultura, e alta poveste, si se refera la "implicarea artistilor in reflectarea realitatilor socialiste in arta si cultura" Dar de aici pina la a traduce Traviata, e cale lunga. Pittiș facea sali pline cu "Cum se numeau cei patru Beatles", Abba era pe val, Queen se vindea la Muzica, festivalul de jazz de la Sibiu, aducea nume celebre pe scena. Melodiile erau traduse, nu pentru asa s-a comandat, ci pentru ca varianta romaneasca prindea. Pe atunci nu se vorbea romangleza si nimeni nu-si batea joc de limba romana. Poate iubitul si stimatul! S-au facut destule prosti, dar sa nu exageram Link spre comentariu
Vizitator Postat August 16, 2020 Partajează Postat August 16, 2020 Luați versurile unui cântec oarecare și traduceti-l . Fredonați textul în limba română pe notele respective, vedeți ce iese. Postați apoi pe YouTube să râdem împreună. Link spre comentariu
icar Postat August 16, 2020 Partajează Postat August 16, 2020 Mare Savant, iertat sa-mi fie, bati cimpii, ca de obicei. Hai, dai cu securistii, ofiterii care dau ordine salariatilor, avantaje pentru nomenclatura (incrara, totusi, sa le compari cu drepturile parlamentarilor de azi) si alte parascovenii pe tema! Da, libretele scrise de romani, se cintau romaneste, dar scuze, nu am auzit niciodata Traviata in romana, nici Nabuco sau Cintecul Nibelungilor. Ca sa nu mai vorbesc de lieduri. Da MOD, culmea, si la teatru sa dat ordin ca scenariile sa fie traduse in romaneste! Doar la vernisaje se vorbea in engleza, tovarasul a decis ca e mai șic asa! Link spre comentariu
Vizitator Postat August 16, 2020 Partajează Postat August 16, 2020 (editat) Altfel percepi o perspectivă in engleză față de una in româneasca acelor vremuri. In fine, asta cu traducerea și respectarea partiturii, la fel și a textului , să pice pe notă... E sublimă. Editat August 16, 2020 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat August 16, 2020 Partajează Postat August 16, 2020 xaxa, nu a trait in epoca respective si le potriveste si el cum poate. Eu am prins vremea cand muzica straina era rara, la radio asultai o emisiune de o ora numai ca sa auzi doua melodii straine. Cam asta era raportul de difuzare. Normal ca muzica straina avand o circulatie restransa era foarte usor pentru creatorii romani sa fie originali cu melodiile altora. In acest sens poate va amintiti de trupa feciorului lui Adrian paunescu cand exista cenaclul flacara ce mare talent era si de fapt erau piese furate. Nu ii oblige nimeni sa traduca si sa cante melodiile straine, chiar era rusinos pentru cei ce faceau asta, erau drepturi de autor nerespectate. Link spre comentariu
Postări Recomandate