OLD stuff...

[ratza]

Denominări au fost două, în ambele se puteau preschimba doar o anumită sumă de bani, ambele avînd scopul de a împărţi sărăcia în mod egal.

[sesebe]

La părinți am o bancnotă de 100000 lei, cam tot din acea perioada. Deci cred ca s-au tăiat mai multe zerouri nu numai unul. 

[ratza]

Cea din 1947 a fost de 20000:1, cea din 1952 de 20:1 (lei vechi vs lei noi).

[adrian_pic]

Pe prima bancnota se vede scris 25 iunie 1947

Editat Aprilie 14, 2020 de adrian_pic

[okean]

Au fost 2 " stabilizari " in 47' dupa marea seceta si in 52' cu dedicatie pentru " chiaburi "... In editia din 52' era bancnota de 100 si 25 emise de banca restul de 10, 5, 3, 1 leu si banii emisi de ministerul de finante, leul era puternic un gram de aur fin era 12 lei și 45 bani !

Emisiunea1952 :

 

 

 

Pentru cine intereseaza detalii - aici -

Editat Aprilie 14, 2020 de okean

[ratza]

1952 a avut curs preferenţial, rata de schimb varia în funcţie de cît aveai de schimbat.

[icar]

Au fost doua stabilizari, una mare si una mai mica, ca sa zic asa. Prima, inainte de 50, cealalta dupa. La prima, s-au taiat la greu zerouri, daca va ginditi ca circulau bancnote de 100.000 lei si chiar un milion si, daca nu ma insel, 10 milioane. Unii au stiut, altii nu. Cei ce au stiut, au facut tot felul de ingineri, de genul dat bani pe la neamuri sau mai stiu eu ce. A doua zi, pe strazi, tiganii adunau banii cu maturoiul si ii bagau in tomberon. Cite unul mai baga o mina in buzunar, ca sine stie poate...Dupa citva ani, cred ca motivul a fost adaugarea stelei pe stema, au mai facut o stabilizare, mai mica, vorba lui Ratza,  pentru a egaliza saracia. Unele lucruri, in special alimente, erau foarte scumpe, avind invedere salariile de atunci, de citeva sute de lei! Asta pe linga faptul ca se dadeau numai pe cartela sau celebrele "puncte"!

[icar]

Ma uit la emisiunea din 52, e tot fara stea pe stema. Deci, nici macar asta nu a fost motivul! Cit despre chiaburi, nu stiu daca ei au fost motivul, colectivizarea a inceput in 1949, prin 1953 - 54, chiar au lasat-o mai moale. Eu cred ca penuria de produse si economia, inca la pamint, au dus la o noua inflatie. Desi incepusem sa producem sute de tone de otel pe cap de locuitor, cum se lauda propaganda vremii, otelul nu tinea nici de foame, nici de cald!

[ratza]

Chiaburii au fost vizaţi în ambele. De fapt, mi-am adus aminte că am un articol scris de anul trecut, după vizita la Sighet.

https://distrusul.wordpress.com/2019/02/27/istorie-neinvatata-la-scoala/

 

[okean]

Colectivizare s-a incheiat cu " succes" abia in 1962, in zonele premontane, in Vrancea, nu prea a avut " succesuri ". Dupa 47' au venit ploile si productia s-a cam facut la chiaburi, produsele agricole erau scumpe, banii in circulatie, la " particulari " erau multi...trebuia facut ceva !

Vorbesc in cunostinta de cauza, bunicii mei au fost viticultori in zona Panciu, marile mosii, Ienebaciu de ex. au trecut la stat restul mai mici nu, se percepeau in schimb cote si altele ! Ca fapt divers, cu banii ramasi dupa stabilizarea din 47' se aprindea focul in soba, dimineata, hartia fiind rara la tara in acea perioada !

@ratza LIKE !

Editat Aprilie 14, 2020 de okean

[doru3160]

1 oră în urmă, okean a spus:

Ca fapt divers, cu banii ramasi dupa stabilizarea din 47' se aprindea focul in soba, dimineata, hartia fiind rara la tara in acea perioada !

 

Aveau si alte optiuni...

[icar]

Rata, tot respectul pentru ce ai scris, dar unele chestii sunt eronate. In 1945, taranii au fost impropietariti, integral, asa ca mosierimea, practic, a disparut. Cu  cotele e altfel. Dupa "impropietarire", taranii, normal nu, trebuiau sa lucreze pamintul primit si, din recolta, sa dea cota parte, statului. Numai ca aici intervine problema cu cotele. Ca acum cu IMM-urile: cine muncea mai bine, cine era harnic, trebuia sa dea o cota mai mare decit puturosul. Ala, nu prea avea ce da, asa ca statul nu prea avea ce lua. Numai ca, puturosul raminea fara mincare, asa ca se ducea la cel harnic, care daduse, obligat,  juma din recolta statului, si cerea "cu imprumut". De cele mai multe ori, "rambursarea" se facea in munca pe ogorul celui harnic. Asa au aparut "chiaburii", taranii harnici si bogati la care munceau, vorba vine munceau, puturosii ajunsi datori. Cind a fost cu colectivizarea, primii intrati in colectiv au fost puturosii, multumiti ca au scapat de pamintul pe care nu-l stiau/nu voiau al munci! Unii "chiaburi" au inteles despre ce vorba, si au intrat in CAP, altii s-au opus. Fara succes. Ziarele, puțeau de propaganda comunista, cu recolte sforaitoare la hectar. Toamna, cei din CAP, PRIMEAU cote de cereale, dupa zilele munca efectuate. Mai multa munca, mai multe bucate, si invers. Cei care nu intrasera inca CAP, erau obligati la cote impovaratoare catre stat, cote cu care statul acoperea diferentele dintre propaganda si realitate. Deportari, canal, puscarii, au incasat taranii "recalcitranti", adica Ion-ul lui Rebreanu, ce nu voiau sa intre in colectiv. Pina la urma, au fost invinsi de sistem. Citisem o carte, nu mai stiu titlul, pe vremea lui nea Nicu, in care, un taran, hartuit de autoritati, a dat, pina la urma,  pamintul la CAP, a parasit satul si s-a dus salariat, pe santier, la oras. Cartea, desi scrisa inainte de 89, spunea mai multe adevaruri decit se spun acum, despre acea vreme. Si in CAP, erau lenesi, care pretindeau, dar nu munceau, si tarani, care, cu palmele lor, si-au tinut copii in scoli, ca sa ajunga domni, au facut copiilor casa, le-au cumparat masini. Atentie FARA SA FURE CEVA! Furtul era practicat de puturosi, de sefi, de lingaii de partid!

Asta nu s-a invatat in scoala, nici inainte de 89, nici dupa!

[okean]

Romania, 1930

[alcon]

Distanţare socială.

 

[Vizitator]

skoda 1000 MB, a mai fost un topic si nu stia lumea cum arata.