Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

OLD stuff...


Postări Recomandate

Acum 12 minute, Marele Savant a spus:

   Corect! se stie dealtfel, ca in acea epoca era banal sa imprumuti o uniforma de militian si sa te pozezi imbracat in ea linga o masina de militie.

iar tipul respectiv are o tinuta si o atitudine decenta, iar figura nu are nimic ce ar putea sugera cele scrise de dv. referitor la nivelul de pregatire!

Bine, strugurii erau acri si in epoca respectiva!

 

In perioada anilor 65 a aparut in sat un sef de post nou, bunicul si de altfel toti il cunosteau, era un fost tractorist de la SMT.

La intrebarea cum a ajuns din tractorist sef de post bunicul mi`a spus ca l`au propus de la SMT sa faca scoala.

Concluzia mea de copil a fost: inseamna ca a fost un foarte bun tractorist!

Bunicul insa a replicat:

- Da nepoate, l`au timis la scoala de militieni ca reduca pagubele CAP-ului dupa ce s`a rasturnat de 2 ori cu tractorul, o data pe deal, a doua oare in sant pe drum drept!

Pina la urma alegerea a fost buna, s`a dovedit un bun sef de post, frica hotilor si derbedeilor, daca picau in mina lui si a ajutotului...furau sau faceau scandal in alta zona a doua oara!

:d

Link spre comentariu

Nu susține nimeni faptul că n-ar fi existat și șefi de post făcuți "la apelul bocancului", dar de aici și până a considera că toți milițienii (inclusiv ofițerii) erau niște dobotoci ...e cale lungă și nu corespunde realitații. 

Metoda prin care e apreciat gradul de inteligență/pregătirea profesională  funcție de alura facială recunosc că mă depășește... :57

Link spre comentariu
Acum 3 ore, +_Florin_+ a spus:

or fi fost cazuri  dar totuși cum își făcea  meseria de ofițer unul cu 4 clase

Simplu. Il cunosc bine pe tip, mi-a fost vecin, povestea o stiu chiar de la el. Diploma de bac, defapt o copie, era inramata, pe un perete din sufragerie. Tipul avea doi copii, o fata si un baiat, cu care am copilarit. Pe baiat l-am meditat putin la fizica. Tipul avea arondate satele si catunele de munte. Rezolva urgent cazurile de furt de prin case si cotete: prindea cite un suspect, il batea bine, mestesugareste, pina recunostea tipul si ce nu a facut. Pe la "centru", militua oraseneasca, dadea rar, nu avea treaba cu restul ofiterilor. Cum spuneam, a fost recrutat pe baza originii sanatoase. Cum era nevoie de cadre loiale, in urma unor "cursuri rapide",  a fost facut sublocotenent. Vorbim de anii 47 -50. Pe nimeni nu a interesat vreo diploma, a contat loialitatea fata de regim. Incet, incet, a avansat. Cind s-a pus problema sa treaca in rindul ofiterilor superiori, cum spuneam, a iesit la iveala ca avea doar patru clase. Ca sa rezomve problema, au gasit o scoala care a ars sau a fost inundata, nu mai stiu, si pe baza a doi martori, "colegi de clasa" i-a fost eliberat un "duplicat" de diploma de absolvire, cu examen de capacitate, cum era atu ci, luat. Rideam cu prietenii pe tema: cind a luat X bacalaureatul? In iunie 1968! Si cind a luat X examenul de absolvire a clasei a opta? In octombrie 1968!

Link spre comentariu

Povestirea lui @Ovidanie cu cautatul microfoanelor mi-a readus in memorie o intamplare din toamna anului 1986.

Eu eram un tanar stagiar la o mare - cititi imensa - firma de constructii. Aveam colegi de birou cu care ma stiam din facultate, unii absolvisera cu un an sau doi mai inainte si vreo doi odata cu mine. Eram o gasca mishto, vreo 7 tineri si vreo 2 tinere, toti simpatici si pusi pe poante. Reprizele zilnice de bancuri ne lasau fara suflare, radeam pana in pragul lesinului, iar preferatele noastre erau bancurile cu Tovarasul si Tovarasa.

Intr-o cladire anexa, separata de cea in care aveam biroul, aveam multiplicatorul, adica o masinarie marca Gestetner, cumva precursoarea copiatorului de astazi, la care lucra un gagiu mai mare cu vreo 6-7 ani ca mine. Eram toti buni prieteni cu tipul asta deoarece infiripasem o echipa de fotbal pe care o inscrisesem in cea mai de jos faza a campinatului, de sector sau cam asa ceva. Tipul cu Gestetnerul era antrenor, eu eram organizatorul activitatii competitionale, aveam si maseur si medicul de intreprindere era si el mai mereu cu noi.

Intr-o zi de octombrie in anul 1986 - era pe 24 octombrie, nu o sa uit niciodata data asta -, pe la ora 14:00 ma intalnesc cu antrenorul nostru care imi zice in soapta: "Ia vino dupa mine". Ma iau dupa el si dupa vreo 50 de metri imi zice fara sa se uite la mine: "Bai tampitilor, terminati odata cu bancurile. Spune-le la toti."

Am ramas tintuit, el nu era niciodata cu noi cand spuneam bancuri. De unde stia? Le-am spus tuturor celor din birou si ne-am potolit.

Pe 26 octombrie - asta era sambata - mancam toti la pranz in birou, si vine un alt stagiar de la o brigada - asa se numeau santierele pe vremea aia - si incepe sa spuna un banc, cel cu CO2, adica cu codoi. Pana sa reactionam el deja terminase si radea de unul singur. "Ce-aveti, ba, v-ati tampit?" Ce era sa-i spunem? Luni nu a mai aparut la serviciu.

Va dati seama ca am rascolit biroul cautand microfonul, pentru ca asta banuaim noi ca ar fi sursa scurgerii de informatii. 

Nu am mai stiut multi ani nimic de acel baiat. Avea 26 de ani atunci. Prin 2000 la inmormantarea unui fost coleg, inginer mai in varsta decat noi, zicea unul ca a auzit ca acel vorbaret a murit imediat dupa revolutie. Statuse prin nu stiu ce beciuri pana in '90.

Treaba este ca si gasca noastra s-a cam destramat, pentru ca erau doua posibilitati: ori microfon ori o cartita printre noi, adica unul dintre noi sifona. Eu aveam in birou un prieten, cel mai bun pe care l-am avut vreodata, fratele pe care mi l-a dat Dumnezeu pentru ca nu am avut alti frati, si cu el analizam situatia. Cu ceilalti taceam chitic.

Cam asa era treaba pe vremea aia, nu stiai de cine sa te feresti. Oricum momentul acela ne-a maturizat cu 10 ani.

De cel de la Gestetner nu mai stiu nimic, a disparut imediat dupa revolutie. In ianuarie 1990 cand am revenit la treaba el deja nu mai era. Noua ne-a facut un mare bine. Oare o fi facut si rau altora? Nu am de unde sa stiu.

 

Scuze, sunt off topic.

 

Editat de zvonacfirst
Link spre comentariu

Cred ca depindea de foarte multi factori urmarile unor bancuri cu tovarasii. Am lucrat 11 ani pana la revolutie in cea mai draga fabrica tovarasului si nimeni nu se ferea sa spuna bacuri, nimeni nu a suferit din cauza asta. Acum pe net circula"povestiri" ca ICE era fabrica Securitatii (sau o parte). Baiatul generalului Doicaru era sef la o grupa de proiectare, nepotul lui Ceausescu, Cristinel, (era timid ca o domnisoara, se purta amical cu toata lumea) venea des prin fabrica. Mai mult, la un moment dat au venit unii bine hraniti si imbracati la 3 ace sa ne propuna sa dam un ajutor in alimente Poloniei (de ce ne intrebau pe noi, va dati seama ca era "vrajeala"). S-a ridicat un individ si a spus sa le dea rusii ca din cauza lor sunt asa. S-au ridicat, au plecat si nimic nu s-a intamplat. Dar ca la romani, a aparut varianta abscunsa, ca tipul era de-al lor si totul a fost regizat. Dumnezeu mai stie cum a fost. Si pt a fi membru de partid nu te fortau. Pe mine m-au intrebat de 2 ori, le-am dat acelasi raspuns si m-au lasat in pace. In schimb nu am plecat in nicio delegatie afara desi unul avea cerere depusa de nevasta-sa ca lipseste prea mult de acasa (unii stateau cu lunile). Asa, am avut un tip in atelier prins cand a trecut la sarbi. A facut vreo 2 ani la munci si s-a intors la acelasi loc de munca. Poate am fost vreo fabrica mai speciala.

Link spre comentariu

Ca sa nu deschid un topic nou, eu i-am propus userului Ovidanie sa trimita microfonul descris mai sus la cei de la cryptomuseum.com in Olanda. Cei de acolo se ocupa  cu studierea si prezentarea unor obiecte asemanatoare. Cryptomuseum este foarte vizibil pe net, de asta am si optat pentru ei.

Ar fi interesant sa apara si un obiect al infamei Securitati.

M-am oferit sa suport toate costurile.

Va cer si parerea dumneavoastra.

Link spre comentariu

La noi secretar de sector - cred ca se numea secretarul organizatiei de partid pe sector - era unul la care i se zicea Omul negru. Purta pardesiu si palarie negre si era negru pe langa ochi. Probabil suferea de ceva, ca ochii aia negri de jur-imprejur erau ciudati rau. Cand venea ala in vizita, vorba unui coleg, maturam asfaltul de pe drumul de acces si pe fata si pe dos. Toata lumea statea smirna in fata lui, ditamai directorul de firma cu 10.000 de salariati in subordine facea in pantaloni de frica. Ziceai ca au toti icter, erau galbeni la fata. 

Eu nu am fost membru de partid pentru ca bunicul meu a avut cazan de tuica si era trecut la chiaburi. Cazanul il are acum tatal meu, dar perioada chiaburimii a apus de mult. Cum a intrat batranul in posesia acelui cazan, care-i fusese confiscat bunicului meu prin 1960, este o alta poveste.

Ultima data cand m-au testat cei din organizatia de partid daca sa ma faca membru, m-au intrebat de o tinara austriaca cu care, la terminarea liceului, ma harjonisem pe plaja din Navodari intr-o tabara internationala organizata de Crucea rosie. Aia, cum a ajuns acasa, a simtit nevoia sa-mi scrie iar mama a pus scrisoarea intr-un alt plic si mi-a trimis-o in armata unde eram, de vreo luna, mandru soldat la termen redus. Scrisoarea am primit-o din mana CI-stului unitatii in fata caruia am scris intr-o declaratie ce si cum. Dupa vreo 6-7 ani m-a intrebat unul de la organizatia de partid din intreprindere de aceeasi austriaca. Oare cum reuseau sa aiba o baza de date si sa fie informati intr-o perioada in care bazele de date informatizate existau la noi doar in teorie?

Editat de zvonacfirst
Link spre comentariu
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări