Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Amintiri despre George Dan Oprescu - o viata dedicata radioelectronicii


lulu

Postări Recomandate

M-am intrebat de ce Maestrul GDO, desi era un fotograf avansat, nu-si fotografia montajele realizate,  pentru publicarea in cartiile sale.  Era un foarte bun desenator, cu un simt tridimensional, pe care-l au putini oameni, chiar daca au urmat cursuri de geometrie descriptiva. Cartiile sale abunda de astfel de desene, in schimb fotografiile sunt inexistente, cu o exceptie.

 In cartea Aparate de radio cu tranzistoare, aparuta in aprilie 1962, exista o  fotografie la fig 70, pag 109 (Realizarea miniaturala a montajului reflex cu 2 tranzistori). Maestrul GDO adora acest radioreceptor, il purta mereu cu el in buzunarul camasii (desi nu avea carcasa), cu casca miniaturala in ureche. Tot atunci, prin 1962, am construit si eu reflexul cu 2 tranzistori, nu a functionat, deoarece primul transistor trebuia sa fie de  radiofrecventa, dar  singurii tranzistori procurabili de mine atunci erau cei rusesti P13, de audio frecventa.

Maestrul GDO  avea o obsesie pentru radioreceptoarele foarte simple cu 1-2 tranzistori. Reflexul cu 2 tranzistori din cartea sa din 1962 nu era chiar simplu, avea un transformator de radiofrecventa si 2 transformatoare de audiofrecenta. Dupa 25 de ani, in 1987, in  cartea Caleidoscop de electronic, la pag 10 fig 3 este receptorul reflex cu 2 tranzistori, dar numai cu un singur transformator audio.

Tot in zona radioreceptoarelor f simple, in aceeasi carte Caleidoscop de electronic la pag 14, fig 5  Maestrul GDO publica schema unui radioreceptor unic, de simplitate extrema, un detector cu caracteristica neliniara, obtinuta din polarizarea tranzistorului cu o rezistenta de 10 Mohm, tensiunea de alimentare a montajului fiind 4.5V.  Montajul este incredibil! Are o sensibilitate comparabila cu montajele superheterodina!

Revenind la topica initiala, de ce Maestrul GDO nu-si fotografia montajele realizate, cred ca exista 2 explicati: (1) la tiparirea cartii, fotografiile implica dificultati mai mari decat desenele  si (2) montajele experimentale nu erau fotogenice, fiindca rareori acestea erau finalizate in ceva cu aspect industrial.

Link spre comentariu
  • 2 săptămâni mai târziu...

Am avut toate cartile lui din colectiile "Miini indeminatice" si  "Colectia Cristal". Din pacate nu le mai am. Prima a fost " Aparate de radio cu tranzistoare", cred ca prima editie. Procurata tare greu! Oras de provincie, imposibil de gasit piese radio.Tranzistorii, foarte scumpi. Noroc ca era, in oras, un nene care repara aparate de radio. Mai cumparam de la el, una alta. Sirma pentru bobine: ma milogeam la un atelier de bobinaj. Cu chiu cu vai am facut citeva montaje cu unul si doi tranzistori. Din "Instrumente muzicale electronice", am facut prima chitara electrica din oras. Integral facuta de mine, doar acordorii au fost cumparati. Doza inghitea jumate de bobina de inductie. Din alea aveam destule, vizavi era un atelier de reparat camioane, bobinele le cerseam de acolo, aveau destule. Haios a fost ca, dupa ce am terminat-o, am gasit doar corzi din ...maț de animale E, griful era facut la ochiometru, asa ca prima chitara s-a dovedit, pina la urma, un dezastru! Abia mai tirziu am aflat, ce si cum, cu griful, lungimea corzii, acordarea. In fine, vremuri faine. Imi placeau desenele, parca erau sarea si piperul cartii. Haioase au fost potentiometrele facute din pertinax ars sau rezistentele taiate in doua! Cred ca a fost cel mai prolific autor in domeniul electronicii pentru radioamatori.

Toata stima!

Link spre comentariu

Am inceput sa descopar electronica pe cont propriu prin anii 75 .  Am invatat  mult din cartile Domniei Sale.

Un OM extreordinar si un pedagog de exceptie. Cand prezenta un montaj si citeai tot ce spunea acolo, lasai cartea, te apucai de cablaj, piese, lipituri, etc. Alimentai si totul era OK. ......Montajul functiona din prima......Si ce satisfactie aveai.......Si cat de mare erai tu "electronistul" in ochii prietenilor....Uite ma, al drac....ce a facut...... Ma. vreau si eu ....Daca imi faci si mie , iti dau bicicleta.......etc.

 

 STIMA G.D.O.

 

Link spre comentariu
Acum 38 minute, dan cod a spus:

Am realizat și eu în copilărie multe montaje din aceste cărți. Uneori cablajul era ,,carton găurit ,,unde puneam pinii.

Respect tuturor celor care au aprins microbul.

Pe carton treceau cele care meritau... majoritatea le făceam "păianjen", până ma convingem ca montajul e ceea ce îmi trebuie. Unele le făceam doar din curiozitate, sa vad dacă și cum funcționează, după care recuperam componentele și le foloseam la următorul montaj. Cablajul era de sărbătoare. 

Link spre comentariu
1 oră în urmă, dan cod a spus:

Am realizat și eu în copilărie multe montaje din aceste cărți. Uneori cablajul era ,,carton găurit ,,unde puneam pinii.

Respect tuturor celor care au aprins microbul.

 

Multi au pornit de la acel microb aprins atunci in copilaria lor (si in vremurile Tehniumului) ajungand apoi sa aiba un job, sa traiasca, sa-si faca o cariera si sa-si intretina familiile din asta... chiar si pana la pensie unii. Oare cate sute sau mii de electronisti or fi inceput astfel?

Au mai existat oare profesii in care sa se porneasca astfel si intr-o asa mare masura din pasiunea avuta inca din copilarie, continuata  tot restul vietii pana la inclusiv  nivelul de profesie? Nu ma refer la un copil care doar si-a dorit sa zboare cu avionul si care a ajuns aviator... ma refer la cei care efectiv sa fi facut ceva in copilarie (nu doar sa fi dorit) din pasiune si sa fi continuat...

Nu-mi pot imagina ca de exemplu vreun medic sa poata spune azi ca "m-am facut medic chirurg datorita pasiunii avuta inca din copilarie: cand eram mic taiam pe tata pe burta cu bisturiul facut cadou de bunicul caruia i-am amputat piciorul, si tot din pasiune pentru medicina ii puneam mamei medicamente in mancare si-o anesteziam pe sora-mea cu cloroform"...

 

Link spre comentariu

Placaj ( de lemn , pentru traforaj ) cu capse infipte in gauri pe masura ( d' alea de sireturi de pantofi , sau curea ) . Am folosit si pioneze , alea cu limba stantata din capac , din tabla , cu inscriptie ... , nu modelele nichelate moderne . Se lipea mai greu pe ele ( pasta decapanta ) , dar odata cositorite , era mai usor . Conductor de legatura din cablurile telefonice , am prins si din ala izolat cu hartie roluita ...

Editat de gauss
Link spre comentariu
Acum 12 minute, Traian B a spus:

 

Multi au pornit de la acel microb aprins atunci in copilaria lor (si in vremurile Tehniumului) ajungand apoi sa aiba un job, sa traiasca, sa-si faca o cariera si sa-si intretina familiile din asta... chiar si pana la pensie unii. Oare cate sute sau mii de electronisti or fi inceput astfel?

Au mai existat oare profesii in care sa se porneasca astfel si intr-o asa mare masura din pasiunea avuta inca din copilarie, continuata  tot restul vietii pana la inclusiv  nivelul de profesie? Nu ma refer la un copil care doar si-a dorit sa zboare cu avionul si care a ajuns aviator... ma refer la cei care efectiv sa fi facut ceva in copilarie (nu doar sa fi dorit) din pasiune si sa fi continuat...

Nu-mi pot imagina ca de exemplu vreun medic sa poata spune azi ca "m-am facut medic chirurg datorita pasiunii avuta inca din copilarie: cand eram mic taiam pe tata pe burta cu bisturiul facut cadou de bunicul caruia i-am amputat piciorul, si tot din pasiune pentru medicina ii puneam mamei medicamente in mancare si-o anesteziam pe sora-mea cu cloroform"...

 

Eu in dreptul meu pot spune asta. Pasiunea copilăriei a devenit profesie și încă trăiesc din asta. 

Link spre comentariu

Faceam pe placaj din lemn in care bateam cuie, le smirgheluiam si apoi se cositoreau foarte usor. Asa am facut si primul radioreceptor cu o lampa EF 80 dar care se auzea f incet. Apoi l-am completat cu un final de circa 1W cu EL180, caruia i-am pus un traf de cadre pe post de traf de iesire. A fost prima mea lampa cu 2 filamente, recuperata dintr-un Tv pe lampi, nu mai stiu cum se numea. He he, ce vremuri...

Editat de Vizitator
Link spre comentariu
Acum 19 minute, dan cod a spus:

Eu in dreptul meu pot spune asta. Pasiunea copilăriei a devenit profesie și încă trăiesc din asta. 

 

Stiu si te felicit.

Eu nu as fi putut spune asta decat pana la varsta la 50 de ani, adica pana in urma cu 3 ani.

Dar per total, tot ca electronist m-am format si inca sunt, si pornind tot de la pasiunea acelor vremuri. E greu de scapat de boala asta, mai ales daca a pornit in acel mod...

 

Link spre comentariu

Credeam ca numai eu am facut cablaje "imprimate"! Initial, le-am facut din placaj, gaurit cu un cui. Apoi, intre gauri, ducean fir de cupru, batut cu ciovanul, ca sa fie plat. Terminalele pieselor le bagam pe linga sirma de cupru si le lipeam. Un "cablaj" pentru un radio cu doi tranzistori, avea diensiunile de cam 70 x 110!!! Ferita am legat-o cu ata, ca maica-mea mi-a si zis "jmecherie cu surub, legat cu ata!" . Etapa urmatoarea a fost incercarea de a face folie de cupru, prin electroliza sulfatului de cupru, pe un anod din "carbune" de baterie. Nu a tinut... Pina la cablajele adevarate, au mai trecut ani! Foloseam placa de pertinax sau textolit, de pe la atelierele de bobinaj, in care dadeam gauri, puneam piesele, iar pe partea cealalta lipeam fire izolate intre terminale. Cind am trecut la tuburi, foloseam cablajul clasic intre terminalele soclului si/sau reglete cu cose.

Si toate pornite de la cartea lui George Dan Oprescu, cu constructii de aparate de radio cu tranzistoare!

Nu am facut profesiune din asta, desi as fi vrut. A ramas doar pasiune, alaturi de fotografie, pina prin anii 95, cind am "descoperit" modelismul static si, mai apoi, airsoftul. Acum am ramas doar cu modelismul static. Ma mai apuca nostalgia cind va vad montajele, dar ...asta e!

Link spre comentariu

Amintiri,amintiri ,cablaje pe pfl  sau placaj de traforaj  cu capse faceam un fel de cablaj de test si lipeam cu un letcon de 35w romanesc !!

Cositor de la un nenea care facea burlane  si  ,, sacaz '' din bradul din fata casei :rade:

Tin minte ca dupa ce am facut un amplificator cu ASZ-euri care a fost un succes am incercat sa schimb finalii cu 2n3055  (cumparati cu banii ,, grei '')ca sa maresc puterea dar a fost un total esec si muult fum >> nu stiam atunci  ca sunt  diferiti !!

Link spre comentariu

La școală făceam montaje pe placaj cu schema desenata. In dreptul fiecărei componente figurate puneam și piesa respectivă. Erau educaționale și le puneau într-o vitrină cu numele și clasa celui care le-a executat.  Ale mele n-au văzut vitrina, că eram cam derbedeu. Pe unul am scris alt nume și l-am dat ăluia pe niște timbre.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări