Divagatii cu transformatorul de retea in coloane

[franzm]

Acum 6 ore, ola_nicolas a spus:

Deoarece se specifica ca rezultatul este in grade, rezulta ca in loc de 2p/m (in grade) trebuia scris 2τp/m, unde τ reprezinta pasul polar, care conform cerintelor formulei se ia in grade. De regula, la Academia Navala, manuscrisul este redactat de catre studenti si sunt posibile unele greseli. De multe ori prima editie se da la tipar fara o revizie serioasa din partea autorilor. .......

Asadar, un motor bifazat cu p = 1 pol, are 2 bobine principale dispuse diametral opus pe circumferinta statorului si o infasurare auxiliara de pornire dispusa la 90 de grade fata de axa comuna acelor doua infasurari principale.

Constat ca luam de referinta un curs cu greseli si trebuie sa ghicim cam ce-a vrut sa zica domnul profesor doctor injiner. Nu are importanata cine a redactat manuscrisul, l-ai semnat ca autor, raspunzi de corectitudine.

Vad ca am ajuns sa avem monopoli magnetici ("p=1 pol").

Eu înca astept sa aflu de multiplele avantaje ale sistemului bifazat simetric, AKA split-phase. Concret. Si fara inductie matematica ("ca de n-ar fi, nu s-ar povesti"). Ca nu prinde la bufoni.

[franzm]

Si ca sa continui meschinaria, propun domnilor savanti academicieni, care-si dedica viata studiilor teoretice asupra sistemelor m-fazate simetrice, sa faca o deosebire între sistemele cu m=2k si m=2k+1. S-ar putea sa constate ca sistemele 2k-fazate simetrice se pot obtine prin metoda split-phase din sistemele 2k+1-fazate si ca s-ar putea eventual simplifica teoria daca se rezuma la un numar impar de faze. NB: Pentru ideea din cele doua fraze precedente revendic oarece drepturi. Ca sa fie meschinaria completa.

[Vizitator]

@miticamy Nu exista nici o disperare in a demonstra nimic. Exista doar perseverenta in a demonstra ceea ce trebuie sa retina, ca demn de retinut, oricine vine in contact cu aceste chestiuni. Am sa o iau de aceasta data sistematic. Sper ca va intelege chiar si cel mai neinstruit cititor in electrotehnica.

1 - Un transformator are un miez fero-magnetic, care in cele mai banale cazuri poate fi cu o coloana centrala si jug in "manta" (se spune de regula ca are miez EI, sau miez de tip M dupa standardele rusesti) sau poate fi cu doua coloane de tipul UI, LL, CC, sau doar realizate din tole I intretesute;

2 - Bobinajul activ al unui transformator este bobinajul primar;

3 - Fiind un dispozitiv electromagnetic, se aplica in totalitate teoremele puse la dispozitie de disciplina Bazele Electrotehnicii la circuitele electromagnetice, pe portiuni, sau pe intregul circuit magnetic;

4 - O singura bobina, determina in circuitul magnetic un singur flux magnetic;

5 - Daca insa circuitul magnetic are doua, sau mai multe bobine active, acestea produc fiecare cate un flux pe portiunea de circuit pe care este amplasata;

6 - Prin aplicarea unor teoreme cunoscute (Joubert, Kirchhoff, etc) aceste fluxuri se recombina pe diferitele portiuni de circuit magnetic;

7 - Daca insa circuitul magnetic este regulat si simetric, fata de cel putin o axa, atunci regulile de calcul se vor simplifica;

8 - Referindu-ne in mod expres la transformatorul cu coloane, atunci cea mai mare parte dintre miezurile standardizate, au o axa de simetrie paralela cu cele doua coloane;

9 - Avand proprietatea de simetrie de la punctul 8, se pot realiza doua bobine identice, amplasate pe cele doua coloane. Aceste bobine pot fi alimentate independent de la o sursa de tensiune sinusoidala monofazata (priza) caz care nu convine deoarece ambele bobine fiind alimentate la borne cu intreaga tensiune a sursei vor fi supra-dimensionate ca numar de spire si deci vom avea un mare consum de cupru. De aceea, s-a observat ca daca bobinele sunt identice si sunt inseriate pe circuitul de curent alternativ monofazat, ele vor suporta fiecare cate o jumatate din tensiunea alternativa a sursei;

10 - O borna de intrare in transformator, va fi terminalul liber al unei bobine, iar cealalta borna va fi terminalul liber al celei de-a doua bobine. Logica ne spune ca atunci cand o borna a transformatorului este pozitiva, cealalta va fi in mod obligatoriu negativa, adica cele doua borne sunt in antifaza (defazate cu 180 grade). De aici rezulta ca borna de legatura intre cele doua bobine va fi in permanenta aflata la un potential neutru;

11 - Din conditia 10 rezulta in mod logic ca cele doua bobine ale primarului vor fi permanent in antifaza, adica vor forma un sistem simetric si echilibrat bifazat in acceptiunea moderna a teoriei sistemelor polifazate, sau m-fazate;

12 - Avantajul principal al sistemului bifazat, fata de cel momofazat, este acela ca aria sectiunii miezului magnetic, depinde de numarul m de faze ale sistemului polifazat, in sensul scaderii (de regula a injumatatirii) acesteia;

13 - De la punctul 12 rezulta ca pentru aceeasi putere de calcul avuta in vedere, dimensiunile miezului magnetic vor scadea substantial pentru m=2 (sistem bifazat) fata de cazul m=1 (sistem monofazat);

14 - Aceste reguli sunt aplicabile in general atat la transformatoare, cat si la masinile electrice rotative, de aceea se cauta in permanenta a se aplica regula bobinajului simetric, pe principiul perechilor de poli.

Acestea sunt cateva principii, aplicabile la transformatoarele in coloane. Doar ca atunci cand am ajuns la principiul 11, totul s-a blocat in jurul unor discutii sterile si interminabile pe marginea definirii sistemului bifazat. Definirea si utilizarea acestui sistem pe baza sistemului polifazat universal (m-fazat) care a fost introdus cam in perioada in care eu eram student (anii '70) a fost blocata si permanent negata, de catre toti participantii la discutii, dar mai ales de catre cei care contau mai mult ca notorietate, adica @em2006 si @miticamy , care fie nu stiau de aceste noi tendinte teoretice, fie erau mult prea ancorati in practica clasica, ca sa mai acorde atentie si acestor noi tendinte teoretice. Au existat probabil si cativa cu mintea mai ascutita, care au prins idea, dar acestia nu si-au spus opiniile, fie din comoditate, fie din indolenta si lipsa de empatie fata de restul auditoriului. Principiul 11 este principiul care diferentiaza transformatorul cu o singura bobina (de orice tip) de transformatorul cu doua bobine identice dispuse simetric pe doua coloane ale unui miez magnetic. Nu trebuie sa faca cel care aplica, nimic pentru ca in locul sistemului monofazat sa se aplice sistemul bifazat. Prin dispunerea pe acelasi miez a doua bobine simetrice inseriate, miezul feromagnetic alege singur sistemul convenabil. Este ceva asemanator cu regula minimului efort, daca nu cumva este chiar o forma de aplicare a acestei reguli. Asadar, necunoscatorul, poate sa aleaga (asa cum de multe ori este mai convenabil) sa realizee un transformator pe miez UI cu o singura bobina, amplasata pe o singura coloana, sau daca stie sa speculeze principiul 11, va aborda o constructie ceva mai laborioasa, cu doua carcase in loc de una singura, si cu complicatii la inserierea bobinelor, unde trebuie sa tina cont de sensul fluxurilor magnetice ale fiecarei bobine. Rezultatul va fi insa pe masura efortului depus, si anume un transformator mai ieftin si mai usor, dar de o putere dubla fata de cazul celui cu o singura bobina. Bineinteles ca celebra (pe acest topic) formula S = sqrt(P), nu mai este aplicabila. Se poate aplica o formula simplificata de genul (S = 0,7sqrt(P)) insa cea mai buna solutie este aceea de a se aplica formula de calcul recomandata de mine pe parcursul acestui topic, formula care asigura si o optimizare, in functie de dimensiunile standardizate ale miezului ales.

Intr-o alta ordine de idei (apropos si de observatia de mai sus a unui utilizator) erori de redactare / editare au cam toate cartile tehnice incepand de la o anumita complexitate in sus. Problema este una minora, deoarece cititorul unui tratat tehnic de specialitate trebuie sa fie unul avizat si care sa treaca prin filtrul propriei gandiri informatiile citite. In prima jumatate a secolului trecut (pana cam prin anii '80) editurile respectabile plateau o recenzie suplimentara a cartilor tiparite, care se materializa in niste asa-numite "erate", care erau note mai scurte sau mai lungi publicate pe o pagina separata, de format corespunzator (care uneori era impaturita, daca volumul erorilor gasite era prea mare) atasata la sfarsitul cartii. Dar chiar si in lipsa acestei erate, o carte aparuta in limba romana intr-un domeniu tehnic este un eveniment in ziua de astazi, mai ales pe internet. Mai toti folosesc la documentare literatura tehnica in limbi straine - de regula in engleza. Ca fapt divers, chiar si sursa de documentare de unde a preluat @miticamy atasamentele de la postarea anterioara, contine erori importante. Schita schematizata dintr-unul dintre atasamentele lui @miticamy a indicat in mod eronat primul caz ca fiind o aplicatie a sistemului monofazat, cand de fapt este un caz tipic (asa dupa cum a fost schematizat) de aplicatie a sistemului bifazat. Ca regula generala, oridecate ori vom avea amplasate pe acelasi miez doua bobine identice inseriate, este vorba in mod sigur de o aplicatie a sistemului bifazat. Un motor monofazat, (ca si transformatorul de altfel) va fi acela care are o singura bobina de excitatie. Am un motor monofazat de la un ventilator vechi romanesc, pe care l-am fotografiat, dar protocolul forumului nu imi permite sa atasez imagini peste un anumit format in MB. De aceea am intocmit eu o schita simpla, pe care o atasez mai jos. Cam asa arata deci un motor care lucreaza in sistem monofazat. Motorul are un singur sens de rotatie, iar Impulsul de pornire este asigurat de niste spire in scurt-circuit amplasate pe stator. Rotorul este unul in colivie.

Editat Septembrie 6, 2019 de Vizitator

[sesebe]

Tu chiar nu intelegi ca esti pe linga?

Pacat, imi formasem o alta parere.

[Marian]

On 11/15/2013 at 5:14 PM, smilex2 said:

Eu mai urmaresc ce se posteaza pe aici. Si in astfel de momente, regret ambitia mea personala de a nu mai posta. Giongiule, normal ca esti marginit (sa citesti tot, ti-e dedicat). Toti suntem. Si ne mor neuronii. Ola Nicolas are dreptate cumva sa priveasca sistemul bifazat cu defazare la 180 grade, fata de nulul artificial. Dar e doar o viziune, nu influenteaza nimic, iar faza cu puterea in functie de numarul de coloane e aiurea rau. Si ne pierdem in detalii.Eu m-am straduit sa arat un alt punct de vedere, radical dar simplu, care ar lamuri lucrurile sau macar ar schimba perceptia. Am s-o mai fac odata negru pe alb, ca oricum nu raspund la ce urmeaza (imi pastrez ambitia), deci mi se rupe.Trebuie stabilite niste chestiuni de bun simt. Puterea obtinuta este strans legata de randament. Randamentul uzual este 85-95%. La modelele economice in acest interval de randament se afla patratul sectiunii ca putere, dar asta e irelevant. Nici nu are rost a se vorbi de putere fara randament. Daca dintr-un traf se extrage putere crescatoare, la un moment, tensiunea livrata va incepe sa scada odata cu randamentul. Iar puterea extrasa este tot mai mare pana la 50% randament. Iar la 50% randament, patratul sectiunii e fix pix. Pana nu intelegeti ca miezul nu conteaza, nu aveti pur si simplu perceptia corecta. Miezul este doar un mijloc de transfer. Daca regulile impuse de material sunt respectate, nu conteaza ce sectiune are. Singura conditie majora este sa nu fie saturat (suficiente spire/volt).Pierderile sunt in miez si cupru. Ele fac randamentul. Pierderile in miez sunt cele mai mari in gol. Si sunt batute in cuie in functie de inductie si calitatea miezului. Pierderile in cupru sunt dinamice. Si depind de curentul consumat.Pentru acel negru pe alb, am sa presupun un traf care functioneaza la 80% randament, cu inductanta de scapari zero (neglijabila), adica cuplaj extrem de bun. Am luat un randament de 80% pentru ca pierderile in cupru sa fie mult mai mari decat cele in miez. Randamentul de 80% se obtine atunci cand o sarcina scade tensiunea la 80% fata de cea in gol (discutabil dar aproximativ). In asemenea conditii, numai rezistenta ohmica a bobinelor decide cat anume sa scada tensiunea in secundar la un anumit consumator. Daca traful este coborator (uzual), cu un raport de transformare k, o rezistenta ohmica in primar de R1 si o rezistenta ohmica in secundar R2, atunci putem privi ansamblul ca un traf ideal fara pierderi, care genereaza o tensiune egala cu cea din gol, dar care pe secundar are doua rezistente inseriate si insumate: una este R2, iar cealalta este R1/k². Caderea de tensiune va fi mereu data de acele rezistente, deci implicit si puterea cu randamentul aferent. Masurati cat doriti practic aceste valori si veti vedea ca se respecta mereu. Pierderea in miez este de obicei neglijabila prin comparatie, dar inductanta de scapari are un cuvant important de spus. Este o inductanta inseriata cu rezistenta R1 care si ea trece ca reprezentare in secundar inseriata cu rezistentele R2 si R1/k², dar si ea mai mica de k² ori, si cu o pondere data de caderea de tensiune, respectiv de randament, ponderea cea mai mare avand-o la scurtcircuit (aproape de100%, scurtul nu e perfect, raman rezistentele). Aici doar am presupus-o zero, in realitate nu e. Si daca ati masurat acele rezistente si acea cadere de tensiune la acea putere, puteti muta firele pe o sectiune de 1m² ca sigur nu se satureaza miezul, dar este absolut inutil. Cu acelasi cuplaj, nu se va modifica nimic in puterea livrata, rezistentele raman acolo, n-ai ce vraji wodoo sa le faci (sobor de preoti, etc). Si se pot pune pe miez U+I, E+E, Z+Z, Y+Y sau ce forme mai poate omul sa inventeze. Si se pot imparti in doua, in trei, in 500. Prin simplu fapt ca le muti pe aceiasi sectiune de pe E+I pe U+I (impartite si reimpartite), nu se rezolva nimic. Tot aceiasi rezistenta interna are sursa, n-ai cum scapa de ea cu acelasi conductor. Nu conteaza sectiunea sau forma ferosiliciului, cupru face regula (daca celalalte criterii sunt respectate). Din miez nu se poate decide puterea, numai din cupru se poate. Respectiv din fereastra miezului. Dar exista un model care sa dea cel mai mic consum de cupru si ferosiliciu, sau cel mai bun compromis intre ele si o putere dorita la un anume randament. Este modelul economic si standardizat. Insa si acolo, tot cuprul face regula, doar ca e cel mai bun raport putere/pret. Numai ca doar acolo se pot aplica regulile cu patratul sectiunii, care oricum nu sunt relevante decat pentru un anume randament. Iar doua inductante de valoare "a" inseriate pe acelasi miez vor avea in total nu 2a ci 4a, indiferent de miez. Daca am un traf de 40 ohmi in primar si 0,5 ohmi in secundar care imi daruieste in gol 23Vca la 230Vca (k=10), cei 40 de ohmi trec in secundar cu o valoare 40/100=0,4 ohmi care inseriati cu cei 0,5 ohmi vor face o rezistenta interna a secundarului trafului ideal de 0,9 ohmi deci daca montez un rezistor de 9 ohmi voi pierde 10% adica la o tensiune de 20,7Vca pe 9 ohmi inseamna o putere de 47,6W la un randament de 90%. La valoarea de 0,9 se mai adauga si ponderea inductantei de scapari, si pierderile in miez (uneori se pot neglija). Dar e minim 0,9 ohmi pe care pot sa-l mut pe orice sectiune, conductorului nu-i pasa, si nu pot scapa de acea valoare si deci de acea putere la acel randament, pentru ca nu miezul conteaza, ci pur si simplu conductorul. Sectiune, inductante, pierderi in gol, etc, astea sunt detalii. Cupru face regula puterii in marea ei majoritate.Nu ma credeti? Pare prea simplu? Masurati, oameni buni, ganditi, testati si masurati. Dar mai ales ganditi. Si ne intoarcem la nenorocitii de neuroni…

 

[Alphsoo]

Acum 23 ore, RealAlex a spus:

@Thunderer: Numele meu este Alex si sunt pe acest forum inca de la inceputurile lui ( atunci se numea izatech ), sunt printre primii useri inregistrati aici si am pus umarul la dezvoltarea lui pentru ca m-a rugat un bun prieten ( niq_ro). Nu doresc sa intervin pe partea tehnica pentru ca parerile au fost spuse, au fost trase concluziile iar acum toate parerile sunt "cronice" adica nu mai pot fi schimbate.

 

Pe mine altceva m-a deranjat, si anume atitudinea acestui "moderator" care incearca cu orice pret sa isi impuna punctul de vedere. Acest forum a luat nastere datorita pasiunii lui Vasile, forum care ne-a ajutat pe multi intr-un fel ori altul. Nu mi se pare normal ca acest individ sa incerce sa isi impuna punctul de vedere, chiar daca are ori nu are reptate, iar atunci cand vede ca nu are succes incepe sa jigneasca. Sunt de parere ca ar trebui sa ne pastram bunul simt si sa tratam cu mai multa responsabilitate tot ce postam, acest forum nu este o competitie si nici un prilej de a ne da tot ce nu suntem in viata reala. Toti de aici suntem niste "colegi" virtuali si trebuie sa ne tratam respect.

 

Nu sunt avocatul nimanui doar ca mi s-a parut deplasata atituinea lui Marian care atunci cand a vazut ca nu isi poate impune punctul de vedere a inceput sa ia in ras utilizatorul "ola_nicolas" doar pentru ca el are alta parere! Aceasta atitudine o vad de mult timp si nu incearca deloc sa si-o schimbe. 

 

@Marian: Dupa ce inveti ce este acela pwm-ul atunci sa ai pretentia de a fi "impresionat", pana atunci ma lasa cu rece orice sentiment de acest gen la adresa ta. 

 

Ai facut multe lucruri bune pentru acest forum si am apreciat foarte mult asta la tine, dar asta nu iti da niciun drept sa iei userii peste picior doar pentru ca nu au opinia ta. Accepta critica si mergi mai departe, nu tine tu mortis sa ai ultimul cuvant.

 

Alex.

 

Alex, se poate si  mai rau. Marian a avut si are o contributie destul de serioasa la acest forum si cumva atitudinea lui mi se pare justificata. 

Incearca sa postezi la categoria leduri sa vezi acolo ,,pumn pus in gura,, de un asa zis guru al ledurilor, persoana ce nu face diferenta dintre eficienta si randament. Daca-i mai spui de emisie radianta, strokes shift, s.a.m.d il bagi in ceata complet.

[Marian]

Pentru ca s-a pus pe pagina anterioara o problema ce nu are legatura cu confuziile nefericite ale D-lui Olaru, si inca nu s-a raspuns, citez integral postarea aici si ofer si un raspuns.

 

9 hours ago, Усилитель said:

O problema practica :

recent am cumparat (OLX) un amplif pe tuburi TECHNOSIM ,T16 ,cred ca este predecesorul IOR ,are tuburi 6H8C ,6H9C ,2x6L6 ,si un tub redresor.

Are transformator de alimentare la 110 V cu tole M si spatiu suficient pt bobinarea la o infasurare  pe exterior ( nu vreau sa rebobinez toate infasurarile ,prea multe infasurari ,diametre de fir )ca sa se ajunga la 230V .Cate spire sa pun  ?

 

Are sectiunea de 3.25 x 3.25 cm

Alimentata infasurarea primara la 220 ,secundarul de 6.3  scoate 14V 

Cu toate ca a fost construit pt 110V pe carcasa la iesirea firelor scrie la primar 120V

Primarul alimentat la 220V scoate pe 5 spire bobinate de mine 2.14V

 

Cate spire sa pun in primar ca sa am 6.5-6.6 V pt filament ?

Mie mi-au iesit 550 spire ,  nu stiu daca e bine .

Nu este ok sa tot alimentezi cu 230Vca o infasurare dimensionata pentru 110Vca.

In principiu trebui sa dublezi numarul de spire din primar, 550 spire adaugate in serie cu primarul existent ( grija la fazare ) ar trebui intr-adevar sa fie cam pe acolo.

Eventual daca poti, mai ajustezi ulterior prin adaugare sau inlaturare de spire.

[UDAR]

Acum 2 ore, ola_nicolas a spus:

......

12 - Avantajul principal al sistemului bifazat, fata de cel momofazat, este acela ca aria sectiunii miezului magnetic, depinde de numarul m de faze ale sistemului polifazat, in sensul scaderii (de regula a injumatatirii) acesteia;

13 - De la punctul 12 rezulta ca pentru aceeasi putere de calcul avuta in vedere, dimensiunile miezului magnetic vor scadea substantial pentru m=2 (sistem bifazat) fata de cazul m=1 (sistem monofazat);

.....

Nu este adevărat. Aria secțiunii depinde în exclusivitate de densitatea maximă de flux admisă de material ca să nu se satureze. Nu contează cum sau din combinarea câtor fluxuri primare este obținut acesta. 

 

Evident că mă refer la toate celelate condiții identice cu excepția amplasării bobinelor pe coloane laterale sau centrale. 

[franzm]

Acum 9 ore, ola_nicolas a spus:

Exista doar perseverenta in a demonstra ceea ce trebuie sa retina, ca demn de retinut ....

Sper ca va intelege chiar si cel mai neinstruit cititor in electrotehnica.....

........erori de redactare / editare au cam toate cartile tehnice incepand de la o anumita complexitate in sus. Problema este una minora, deoarece cititorul unui tratat tehnic de specialitate trebuie sa fie unul avizat si care sa treaca prin filtrul propriei gandiri informatiile citite. In prima jumatate a secolului trecut (pana cam prin anii '80) editurile respectabile plateau o recenzie suplimentara a cartilor tiparite, care se materializa in niste asa-numite "erate", care erau note mai scurte sau mai lungi publicate pe o pagina separata, de format corespunzator (care uneori era impaturita, daca volumul erorilor gasite era prea mare) atasata la sfarsitul cartii. Dar chiar si in lipsa acestei erate, o carte aparuta in limba romana intr-un domeniu tehnic este un eveniment in ziua de astazi, mai ales pe internet.

La ce-i bun un tratat cu greseli? Adica ceva facut dupa principiul "las' ca merge si asa". Nici macar la cv nu da bine.

Si cum ramâne cu functia de instruire a celor mai putin avizati, dar dornici de instruire? Apelam la un guru care sa ne rastalmaceasca biblia sau cautam alta carte?

Eratele de care pomeniti, mentionau si din vina cui s-a produs eroarea (autor/redactor sau editura/tipografie). De ce oare?

Rog sa-mi fie iertata "perseverenta in a demonstra ceea ce trebuie sa retina, ca demn de retinut". Si cu asta am terminat cu off-topicul.

[Vizitator]

Scuze de offtopic, Franz, ti-am lasat un PM la care astept un raspuns, nu l-ai citit de Joi, desi aici ai scris curind.

 

Un pic de ontopic:

 

Am avut un traf de putere maricica, format din tole L+I, care avea bobinajele facute pe cele 2 laturi mari ale dreptunghiului (paralelipipedului).

Avea 2 primare de 230Vac cu sirma cu diametrul de 1,8mm, care erau legate IN PARALEL, peste care erau infasurarile secundare (mai multe secundare de 26V cu sirma cu diametru 3mm) dispuse 4 pe o coloana si inca 4 pe cealalta coloana.

 

In functie de legaturile din secundar, puteam face:

 

1x26V de amperaj mare cu toate in paralel (evident fazate corespunzator).

2x26V simetric cu cite 4 in paralel, rezultind traf de 2x26V cu mediana (evident legate si fazate corespunzator).

2x52V simetric, legate mixt serie paralel 2 cite 2 pe coloana si apoi inseriate cu celelalte de pe coloana 2, evident legate si fazate corespunzator.

Si seria mare de 2x104V inseriate toate bobinajele de pe coloana 1 cu toate de pe coloana 2, evident legate si fazate corespunzator.

 

Deci primarele legate IN PARALEL, pe acelasi miez dar pe coloane separate, pe aici am citit ca au fost legate in serie la acest model de traf...

Editat Septembrie 7, 2019 de Vizitator

[flomar60]

Pai, daca se pot lega secundarele in paralel de nu s-ar putea lega si primarele? Totul e sa calculezi cele 2 bobine pentru 230V pe sectiunea respectivei coloane si sa le legi fazat.... cand sunt in serie atunci bobinele primare se calculeaza pt 115V...

[Vizitator]

Ok, asta stiu, e logic, doar am dat un exemplu de traf cu 2 bobine separate pe acelasi miez pe 2 parti mecanice ale trafului.

 

Cineva parca scrisese ca secundarele trebuiesc doar inseriate pe acest tip de miez, ori am citit eu aiurea de pe telefon...

[gsabac]

Sistemele 1P2W, 1P3W in USA si Europa sunt bifazice, difazice, cu doua faze sau monofazice

 

@gsabac

[Mircea]

Dle @gsabac, puneti o intrebare sau afirmati?

 

Va spun sigur: in USA (tot NAM-ul de altfel) reteaua nationala pe 2 sau 3 fire, care nu e trifazata, se numeste monofazata. Singura conexiune bi sau di fazata e in secundarul unui trafo Scott, folosit la cuptoare/furnale. Aplicatie foarte specializata si unica. 

Editat Septembrie 7, 2019 de Thunderer

[mojnost]

Acum 1 oră, DjLeco a spus:

Ok, asta stiu, e logic, doar am dat un exemplu de traf cu 2 bobine separate pe acelasi miez pe 2 parti mecanice ale trafului.

 

Cineva parca scrisese ca secundarele trebuiesc doar inseriate pe acest tip de miez, ori am citit eu aiurea de pe telefon...

 

Pot fi conectate in paralel infasurari identice, cu acelasi numar de spire. Chiar si diferenta de o spira poate pune probleme. Daca nu se modifica prea mult curentul in primar la conectarea secundarelor in paralel inseamna ca e ok. Primul aparat de sudura construit de mine, de fapt doar am modificat un transformator, era initial separator 220/220 de 5kva cu tole I si 2 bobine. In primar avea pe una dintre bobine o infasurare primara  2 x  fi 2,5mm conectata in paralel cu una identica de pe cealalta bobina. Secundarul era identic, fiind separator. Deci atat in primar cat si in secundar existau infasurari in paralel. Transformatorul era realizat industrial.

La transformatorul tau daca legi infasurarile primare in serie obtii inca o plaja de rezultate in secundar insa cu o pierdere de putere rezultata din reducerea diametrului sarmei din primar.