VAX Postat Septembrie 18, 2019 Partajează Postat Septembrie 18, 2019 1 oră în urmă, sesebe a spus: Hai sa fim seriosi! Schema postata de @ndor pe pagina anterioara este simpla eficienta si poate asigura performante mai mult decit optime pt o sonda de utilare a laboratorului de acasa, sau chiar si a unuia mai serios din vreo institutie. Realizata corect si folosind componente de calitate nu cred ca ai avea ce sa-i reprosezi. Nu-i trebuia si un condensator ceramic (neinductiv) de zeci de nF pus in paralel cu dioda de termocompensare ? Ce am spus eu se aplica la diodele detectoare din categoria 1N23. Alea nu se fac in perechi (sunt punctiforme). Link spre comentariu
grosu99 Postat Septembrie 20, 2019 Autor Partajează Postat Septembrie 20, 2019 La obiect.... https://manualzz.com/doc/47921914/50-ohm-wideband-detectors Link spre comentariu
VAX Postat Septembrie 21, 2019 Partajează Postat Septembrie 21, 2019 Nu este la obiect, daca nu lucrati la 50 ohmi. Chiar si asa, detectorul are aceleasi pacate, este mort la semnal sub 100 mV (de fapt chiar sub 400 mV la diodele cu Si). Este data acolo o schema de amplificator logaritmic cu AO, dupa detectorul cu dioda, dar ce sa logaritmezi ? Pentru detectie logaritmica (direct in RF - varianta optima) singura solutie practica si ieftina este cu AD8307. Construiti o sonda cu Zi mare (minim 10 Mohm in paralel cu maxim 1pF - cu repetor cu FET la intrare) si daca vreti sa lucrati cu sarcina de 50 ohmi la iesirea filtrului puneti un rezistor de valoarea respectiva. Pentru filtrele LC din ARF sau AFI este necesara sonda cu Zi mare. Trebuie sa intelegeti ca pe net (adica free) nu se dau scheme de inalta clasa. Alea sunt pe bani si nici asa nu sunt pentru toata lumea. Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Septembrie 21, 2019 Partajează Postat Septembrie 21, 2019 Domnule, unii mai lucreaza si la GHz, inclusiv radioamatorii, 400mV sint 3,2mW adica aprox +5dBm. Mai bine cititi docu pus de colegul nostru. Link spre comentariu
franzm Postat Septembrie 21, 2019 Partajează Postat Septembrie 21, 2019 Detectorul descris în articol a fost realizat cu zece ani înainte de aparitia integratului. Link spre comentariu
VAX Postat Septembrie 21, 2019 Partajează Postat Septembrie 21, 2019 Discutam despre ce se poate face acum. Si eu am proiectat in anii '80 o soda detectoare cu amplificator logaritmic (cu AO) dupa ea. Merge prost, are deriva termica si raspunde lent la variatia semnalului de dupa detector, mai ales la nivel mic. Link spre comentariu
grosu99 Postat Septembrie 21, 2019 Autor Partajează Postat Septembrie 21, 2019 Merge ? http://www.crystal-radio.eu/diodedetector/endiodedetector.htm http://www.crystal-radio.eu/fetamp/enfetamp.htm Link spre comentariu
gauss Postat Septembrie 21, 2019 Partajează Postat Septembrie 21, 2019 (editat) Sigur ca " merge " . Se vede ca sunt muncite , duse pana la capat si realizate fizic . Exceptand unde nu merg decat schemele proprii , bucati de hartie virtuala , cu care - si rup dintii credulii , restul sunt gresite , nu au performante , sunt prea vechi , prea noi , seamana cu ceva sau nu seamana etc . Asa - i electronica , proprietate pe persoana . Editat Septembrie 21, 2019 de gauss Link spre comentariu
VAX Postat Septembrie 21, 2019 Partajează Postat Septembrie 21, 2019 @grosu99 Amplificatorul cu FET este functional. Singura chestie care nu-mi place este ca foloseste BC-uri in etajul final. Normal era sa utilizeze tranzistoare RF complementare, cu Ft de zece ori mai mare ca a BC-urilor. Ar fi bune BFR96 + BF479T. Circuitul cu detectorul este cam la misto. Nu are polarizare la diode, este complicat in mod inutil. Nu te lua dupa astia care vorbesc pe nas, fara sa spuna ceva concret. De la ei nu obtii informatii utile. Link spre comentariu
gauss Postat Septembrie 22, 2019 Partajează Postat Septembrie 22, 2019 (editat) Fa - le p' alea a' lu' VAX . Succes garantat , problema rezolvata , caz inchis . Dupa care se poate apuca de altceva , ca nu e prima oara . L - a mai " consiliat " pe un user , cu DCF - 77 , primul care s - a angajat la drumul cel lung ( nu ala chinezesc ) , dupa multe pagini de asertiuni , in final si - a rezolvat problema . Altfel ... , prin eforturi proprii , adica corect ! Editat Septembrie 22, 2019 de gauss Link spre comentariu
grosu99 Postat Septembrie 22, 2019 Autor Partajează Postat Septembrie 22, 2019 Oricum eu fac ce cred.Sunt tentat intr-adevar de o schema cu explicatii si realizata practic.Am gasit si schema aia ruseasca cu 6 diode ...o s-o postez dupa o mica prelucrare. Acum 10 ore, VAX a spus: @grosu99 Amplificatorul cu FET este functional. Singura chestie care nu-mi place este ca foloseste BC-uri in etajul final. Normal era sa utilizeze tranzistoare RF complementare, cu Ft de zece ori mai mare ca a BC-urilor. Ar fi bune BFR96 + BF479T. Circuitul cu detectorul este cam la misto. Nu are polarizare la diode, este complicat in mod inutil. Nu te lua dupa astia care vorbesc pe nas, fara sa spuna ceva concret. De la ei nu obtii informatii utile. Concret ar fi sa puneti o schema ca sa puteti ajuta cu ceva ... altfel sunt vorbe goale.Cei care vorbesc pe nas au si de ce ! Link spre comentariu
gauss Postat Septembrie 22, 2019 Partajează Postat Septembrie 22, 2019 (editat) Inteleg ca X1 - 50 pe care - l aveti nu functioneaza . Vedeti ce si cum ... Eu mai am niste resturi , am reparat mai multe ... , daca e nevoie pot ajuta . Cred ca mai am si un traf de alimentare ( rebobinat ) , e una din problemele spinoase la acest tip de aparat ( s - a mentionat in topic ) , cel putin la unele serii . Sper sa nu fie cazul . P.S. - puneti ( daca aveti , si bineinteles doriti ) si materialul rusesc . Sau macar numarul si anul revistei . Editat Septembrie 22, 2019 de gauss Link spre comentariu
grosu99 Postat Septembrie 22, 2019 Autor Partajează Postat Septembrie 22, 2019 Radio nr 2/1982 pag 58 aici este articolul.Cat despre X1-50 sper sa fie doar o defectiune de frecventmetru.Inca nu am spatiu de lucru.Am adus o mare parte din aparatura de masura din alt sprtiu si acum sunt unele peste altele. Link spre comentariu
franzm Postat Septembrie 22, 2019 Partajează Postat Septembrie 22, 2019 (editat) Revista. La vremea respectiva am încercat si diode cu Ge, cuartete si octete împerechiate de fabrica (Siemens). Editat Septembrie 22, 2019 de franzm Link spre comentariu
gauss Postat Septembrie 22, 2019 Partajează Postat Septembrie 22, 2019 (editat) O metoda empirica , dar rapida , de imperechere a diodelor cu Ge este masurarea rezistentei in conductie pe trei trepte , sau cate se poate , cu un multimetru analogic cu ac , pe functia ohmetru . Evident , se vor selecta cele cu citiri cat mai apropiate . P.S. - inteleg ca materialul cu sonda este o preluare dupa Mlad Constructor . Incerc sa caut " originalul " , macar pentru comparatie . Rusul a inlocuit diodele cu KD503b , de - ale lor ... Editat Septembrie 22, 2019 de gauss Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum