grosu99 Postat Septembrie 17, 2019 Autor Partajează Postat Septembrie 17, 2019 (editat) Eu am si niste diode AAYP37 care s-au folosit in sondele de la Tesla BM518A Cred ca as putea folosi o montura din aceea. La redresarea dubla alternanta cu iesire tensiune negativa cum se face prepolarizarea ?Mai precis in cazul schemei dela wobler-ul meu Editat Septembrie 17, 2019 de grosu99 Link spre comentariu
gsabac Postat Septembrie 17, 2019 Partajează Postat Septembrie 17, 2019 (editat) Acum 2 ore, grosu99 a spus: Eu am si niste diode AAYP37 care s-au folosit in sondele de la Tesla BM518A Cred ca as putea folosi o montura din aceea. La redresarea dubla alternanta cu iesire tensiune negativa cum se face prepolarizarea ?Mai precis in cazul schemei dela wobler-ul meu Da sunt bunicele, cu germaniu, au circa 3,5pF si mai jos este o lista cu diode de capacitate redusa. 1N34A cjo=0.5pF germaniu merge la 1GHz OA90-G Cjo=1pF germaniu AA112 cjo=1.2pF germaniu 1N4148 Cjo=4pF siliciu HP5082-2835 Cj0=0.7pF schotky siliciu capsula ca 1N4148 BAT17s CJO=0.42pF schotky siliciu SOT23 SMD Acum 3 ore, gauss a spus: Multumesc mult pentru raspuns ! P.S. - frumoasa schema ( diodele sunt alea care se gasesc greu ? ... ca n - am mai stat sa caut ) . Diodele au numele complet HP-5082-2826 se gasesc si costa cam 4 euro bucata. @gsabac Editat Septembrie 17, 2019 de gsabac Link spre comentariu
gauss Postat Septembrie 17, 2019 Partajează Postat Septembrie 17, 2019 (editat) Inca o data multumesc ! Ma rog , sonda pare pentru ceva voltmetru ... O sa caut prin cutii ( ceva diode ) , pentru masurari absolute de nivel am ceva scule . Mai mult de dragul si curiozitatea experimentarii voi incropi sonda ... Editat Septembrie 17, 2019 de gauss Link spre comentariu
grosu99 Postat Septembrie 18, 2019 Autor Partajează Postat Septembrie 18, 2019 Rog un moderator sa mute subiectul la CQ-YO radioamatori cu titlul "Sonde demodulatoare" ca nu-si mai are rostul aici.Multumesc Link spre comentariu
grosu99 Postat Septembrie 18, 2019 Autor Partajează Postat Septembrie 18, 2019 multumesc ! Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Septembrie 18, 2019 Partajează Postat Septembrie 18, 2019 Acum 14 ore, gauss a spus: Ma rog , sonda pare pentru ceva voltmetru ... Cam asa ceva am folosit, doar ca era cu dublor la un powermetru destul de sensibil. Am cistigat in sensibilitate prin folosirea prepolarizarii cam 10-15dBm. Diodele erau ceva de mixaj S&H, am cautat mult pina am gasit acele diode, erau mai bune decit cunoscuta 1N23. Era cit de cit linearizat insa am rezolvat definitiv prin rescrierea scalei instrumentului/ Daca mai tin minte un LM101 a fost operationalul. Era totusi pe la inceputurile carierei Link spre comentariu
grosu99 Postat Septembrie 18, 2019 Autor Partajează Postat Septembrie 18, 2019 Eu am luat printre altele si BAT 62-02v de la far....2 lei bucata Link spre comentariu
gauss Postat Septembrie 18, 2019 Partajează Postat Septembrie 18, 2019 (editat) Ne - am straduit fiecare cum am putut , eu am facut vobler tarziu , prin '85 . E prezentat ( schema de la care am pornit ) in alt topic , l - am folosit pentru scurte si FI - uri , cu succes ( zic eu ) . Inclusiv sondele , tot manufacturate , diode cu Ge . Ma rog , am lucrat in trafic dupa '90 cativa ani cu un A412 , aliniat si reglat ( si ) cu voblerul respectiv , n - am primit critici de la corespondenti , si am acumulat si DX - uri confirmate prin QSL - uri ( vreo 60 ) , in conditii modeste , la bloc . Dupa '90 , a aparut oportunitatea accesului la aparatura de masura industriala , printre care si X1 - 50 . Il mai am si acum , am avut si fratele lui mai mare , din doua blocuri separate , l - am dat cuiva care a lucrat la greu cu el . Spuneam in topic ca am scapat de problema masuratorilor numerice de tensiuni absolute pana in 30 MHz , voi testa sonda doar de placere si curiozitate . Am cu ce compara , pleaca de la 50 microvolti : https://www.rohde-schwarz.com/us/product/ure3-productstartpage_63493-8506.html Avantajul este ca foloseste sonda simpla , 1 : 1 , cu BNC . Am si microvoltmetre selective , cele doua binecunoscute redegiste . Am ratat " linia " poloneza , pe un pret de nimic , nu am mai avut unde sa le pun ( au fost si la Bazar acu' cativa ani ) . Nu le - am mai pornit cam de mult , acum ar fi o ocazie ( justificata ) . Vobler pentru FI - uri am acum de la rusi , de fabrica . Editat Septembrie 18, 2019 de gauss Link spre comentariu
VAX Postat Septembrie 18, 2019 Partajează Postat Septembrie 18, 2019 (editat) Nu va mai dati mari cu sculele de fabrica si contribuiti cu scheme si idei la realizarea unei sonde detectoare cu dinamica mare. Sa poata sa-si faca una si aia mai fara firma si fara valuta pe card. In legatura cu termocompensarea, nu este obligatorilu sa folosesti doua diode identice (una la detectie si cealalta pentru termocompensare). Eu am construit sonda RF termocompensata folosind pentru termocompensare o dioda cu Si obisnuita, sau jonctiune de tranzistor BC... . Dioda de detectie este cu treaba ei, iar cea de compensare este cu rol de senzor liniar de temperatura, cu circuit separat de polarizare (curent constant) si amplificare cu amplificator operational (AO). Cele doua tensiuni, de la dioda RF si cea de compensare termica, se aplica unui sumator cu AO, cu ponderi diferite (reglare din potentiometru). Sunt mai multe etape pentru reglarea compensarii. Cine este interesat, intreaba. Editat Septembrie 18, 2019 de VAX Link spre comentariu
sesebe Postat Septembrie 18, 2019 Partajează Postat Septembrie 18, 2019 (editat) Nu punem si un microcontroler cu senzorii de temperatura adecvati care sa masoare temperatura si sa faca si corectiile necesare automat? Hai sa fim seriosi! Schema postata de @ndor pe pagina anterioara este simpla eficienta si poate asigura performante mai mult decit optime pt o sonda de utilare a laboratorului de acasa, sau chiar si a unuia mai serios din vreo institutie. Realizata corect si folosind componente de calitate nu cred ca ai avea ce sa-i reprosezi. Acum componentele sint mult mai ieftine si mai usor de gasit decit acum citiva zeci de ani cind lucram cu ce puteam gasi oficial sau pe piata neagra. Folosind o dioda dubla (complet separata sau cu un pin comun) in aceeasi capsula se realizeaza o termocompensare foarte buna si cu raspuns aproape instant la variatiile de temperatura, inclusiv la cele determinate de curentul redresat. Editat Septembrie 18, 2019 de sesebe Link spre comentariu
franzm Postat Septembrie 18, 2019 Partajează Postat Septembrie 18, 2019 (editat) Acum 5 ore, Ion_Bumbu a spus: Cam asa ceva am folosit, doar ca era cu dublor la un powermetru destul de sensibil. În anii '80 , în revista ruseasca Radio s-a publicat ceva asemanator dar cu patru sase diode, tot câte doua în serie. Doua erau pe post de stabilizare si termocompensare a tensiunii de polarizare iar celelalte doua grupuri erau conectate în punte precum în schema pusa de colegul. Semnalul se aplica printr-un condensator între punctul comun al diodelor unuia din dublete si masa asa încât dubletul respectiv redresa ambele semialternante. Iesirea se facea ca si aici, pe diagonala puntii. Din câte-mi amintesc, caracteristica publicata arata liniara între 10 si 500 mV (cu diode cu siliciu. Editat Septembrie 18, 2019 de franzm Corectat numar diode Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Septembrie 18, 2019 Partajează Postat Septembrie 18, 2019 Asa era facuta si a mea. A fost cea mai simpla si eficienta schema dupa ce am trecut printr-o versiune cu modulare si demodulare sincrona, mai sensibila insa ineficient de complicata pentru nivelele necesare noua. Prima data am folosit doar 2 diode, redresor dublor, apoi schema cu modulare demodulare si la final versiunea optima, prepolarizarea si a fost finalul. Era suficient nivel intre -30dBm si +10dbm masurat direct, apo atenuatori. Link spre comentariu
VAX Postat Septembrie 18, 2019 Partajează Postat Septembrie 18, 2019 Acum 10 minute, franzm a spus: În anii '80 , în revista ruseasca Radio s-a publicat ceva asemanator dar cu patru diode, tot Din câte-mi amintesc, caracteristica publicata arata liniara între 10 si 500 mV (cu diode cu siliciu. Dinamica mica, exact cum am spus. Raportul 1:50 este nesatisfacator pentru filtrele cu atenuare mare, dar este suficient pentru acordarea circuitelor LC simple. Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Septembrie 18, 2019 Partajează Postat Septembrie 18, 2019 Acolo era relativ lineara, ce`i asa greu de inteles in ce a spus colegul. Filtrele cu rejectie a benzii nedorite de 70-80 dB, adica majoritatea celor de calitate se vad doar pe analizor dotat cu sweep generator. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum