Pentodele cu tije (rod pentodes)

[VAX]

Am cateva pentode de tipul asta si as vrea sa construiesc ceva (RF), de joaca, nu chestii serioase. Am citit despre ele si din ce se povestea am ajuns la concluzia ca ar fi la nivelul performantelor (rezistenta echivalenta de zgomot, amplificare) lampilor 6J1P.

Ma intereseaza cum se comporta, in raport cu tuburile electronice clasice (cu grile), prin ce difera vizibil. Presupun ca sunt multi radioamatori care au lucrat cu aparatura echipata cu astfel de lampi. Zgomotul lor de fond este suficient de mic pentru receptoare sensibile (1uV sau mai putin) in US ? Chiar si in benzile superioare ?

[vio2007]

o schema de receptor 

http://www.radiolamp.ru/shem/tuner/3.php?no=31

[VAX]

Stiam schema respectiva, dar ma intereseaza alte aplicatii. Am luat in calcul sa construiec un preselector de uz general (UL, UM, US) suficient de rezistent la fulgere (tensiuni induse, nu lovitura directa). Un preselector am sa construiesc sigur, insa nu am stabilit ce solutie tehnica sa aplic. Am pentode cu rezistenta de zgomot de 110 ohmi (E810F), care ar fi (extrem de) potrivite. Insa sunt cu incalzire indirecta (6,3V la filament) si consuma mult curent. Alta varianta ar fi cu FET-uri, dar sunt sensibile la descarcari electrice atmosferice. Pentru varianta cu pentode cu tije am un transformator de mici dimensiuni de la un grid-dip-metru Tesla BM342, de la care pot sa obtin tensiunile de alimentare (stabilizate).

[VAX]

In ce s-a publicat despre aceste pentode am vazut ca rezistenta echivalenta de zgomot este Rzg < 6 kohm, dar intr-un grafic dat in revista Radio (URSS) valoarea minima era chiar 1,8 kohmi, pentru anumite valori ale tensiunii anodice si pe G2. Daca se leaga mai multe pentode in paralel, creste proportional panta (transconductanta) si scade rezistenta de zgomot. Nu este rational sa se foloseasca mai mult de patru pentode conectate in paralel. Teoretic s-ar putea obtine o rezistenta de zgomot cuprinsa intre 500 ohmi si 1 kohm, ceea ce este bine pentru frecvente mai mici de 30 MHz. 

Probabil ca trebuie ca etajul de amplificare sa fie neutrodinat, pentru ca se recomanda neutrodinarea si la etajele cu o singura pentoda.

Nu stiu cat de zgomotoase sunt pentodele 1P24, care se folosesc in etajele finale (emisie). Au panta mai mare si in principiu ar trebui sa fie mai putin zgomotoase decat variantele 1J24 si 1J29. Nu sunt publicate date in acest sens.

Motivele pentru care merita sa construiesti un astfel de preselector (preamplificator) sunt:

- rezistenta la supratensiuni la intrare (antena).

- consum mic, gabarit redus

- performante destul de bune

Insa putini radioamatori dispun de astfel de lampi, desi se vand in cantitati mari pe ebay.

 

[gauss]

https://www.qsl.net/ik1xpv/r326/r326.htm 

 

https://antiqueradios.com/forums/viewtopic.php?f=5&t=272193

 

Mai simplu de - atat ...

Editat August 1, 2019 de gauss

[grosu99]

Lampi din astea am vazut inainte de 2000 la targ in Ploiesti cu sutele.Le avea un tip care le-a aruncat la gunoi,ma rog langa gunoi ca poate totusi vor trebui la cineva.Au stat acolo mult si bine.Cred ca erau 10 tipuri de lampi miniatura. Nu  mai zic de nuvistoare .6C51 se vindeau cu 1 leu si avea moldoveanca sute dar nu lua nimeni.

Editat August 1, 2019 de grosu99

[VAX]

Acum 18 minute, grosu99 a spus:

Nu  mai zic de nuvistoare .6C51 se vindeau cu 1 leu si avea moldoveanca sute dar nu lua nimeni.

 

Este consecinta analfabetismului in domeniul tehnic, la nivelul populatiei. In toata Romania sunt putine persoane (le numeri pe degete) cu preocupare in domeniul asta. Comunistii scoteau tone de ingineri, care nu erau pasionati de tehnica si doar doreau sa parvina social. 

 

In anii '80 am procurat doua pungi (seturi) cu piese de rezerva de la niste statii militare de fabricatie autohtona. In set erau BC-uri, un 2N3632 si un 2N3375, dar si un MOSFET tetroda (fara protectie pe porti) de tipul 3N159. Cand am vazut MOSFET-urile mi-am dat seama imediat ca erau distruse, pentru ca nu aveau terminale protejate cu inel de scurtcircuitare. Nu stiu daca era sabotaj, sau de la prostia inginerilor.

 

Am mai vazut ceva (anii '80) ce m-a blocat. Un coleg de serviciu, prof de limba romana, m-a rugat sa-i developez un film care era scos din carcasa de protectie (adica era voalat). Nu avea habar de cum se obtineau fotografiile pe film negativ. S-au luat copii de la tara, i-au scolit sumar si i-au transformat in oraseni. S-a sarit peste multe etape (peste chestiile de baza). 

[VAX]

1 oră în urmă, gauss a spus:

https://www.qsl.net/ik1xpv/r326/r326.htm 

 

https://antiqueradios.com/forums/viewtopic.php?f=5&t=272193

 

Mai simplu de - atat ...

Ma intereseaza experianta proprie a celor care au lucrat cu astfel de tuburi electronice, cat de sensibile erau, daca zgomotul tuburilor respective era deranjant, sau daca nu conta. Am vazut in documentatii ca tensiunea de zgomot de la intrare (G1) este de ordinul 0,5uV, ceea ce pare OK. Daca ar fi fost 0,1uV era "parfum". Dar 0,1uV obtii cu triode cu panta mare (cu nuvistoare) si cu cateva tipuri de pentode cu panta de minim 30 ma/V.

Am ceva tuburi de genul asta (cateva recuperate si restul noi), mai multe 1P24. Nu mai intereseaza sa le vand sau sa le bag in reparatii (n-am la ce) si vreau sa fac ceva cu ele. In cel mai rau caz le voi folosi in scop didactic.

[gauss]

Eu am lucrat cu tuburile respective . Toata gama curenta , si la pravalie , si acasa , dupa '90 , cand am gasit la moldoveni . Ma rog , erau si rusi din Transnistria . Ce inseamna tub sensibil ? ... Zgomot ... , nu aveau . Pentru aplicatiile respective , blocuri cu sensibilitatea in jur de un microvolt .  Am avut si receptorul R-326 , si fratele lui R-323 . NOS , la " lada " .  Sensibile , receptia era buna . Zgomotul , acceptabil . Nu mai mare decat al unui transceiver mediu de radioamatori , cu semiconductori . Cele doua receptoare au fost folosite de rusi pentru monitorizare si interceptie , nu erau pentru trafic curent la trupe . R-326 nu accepta antena mare , se inneca . A fost gandit pentru montarea pe autovehiculele GAZ , cu antena mascata in spatele caroseriei . Ar fi bine de folosit ( tuburile ) cu alimentarea filamentului la baterii , desi cu realizare ingrijita merg perfect si de la retea , un stabilizator linear serie cu 4700 micro la intrare si celelalte filtraje si decuplari clasice din schema e suficient . Daca nu produce brum la o pereche de casti radio 2 X 2200 ohmi , e O.K. Anodica merge fara probleme cu filtru CLC , cu drosel 3cm patrati sectiune , spire carcasa la plin , condensatori fiecare de cateva sute de micro , dublati cu ceramici . Doua celule ar fi maxim , desi e suficienta si una . Consumul e de zeci de mA la 10 tuburi , functie de regim si aplicatie . Nu au microfonie si sunt imune la vibratii si socuri de orice fel . Un ecran de cupru sau fier , functie de aplicatie , rulat pe un creion si aplicat peste tub rezolva probleme de proiectare mecanica neglijenta ( tuburi " vecine " si etaje fara ecrane separatoare , in primele etaje ) .

Editat August 1, 2019 de gauss

[yo2mhj]

R 326,R 323,superbe receptoare la vremea lor...ce mi-ar placea unul.

De altfel,aceste tuburi s-au folosit la greu in toata seria R 105-109M,parca si in R 130...

[gauss]

Eu nu le mai am , le - am instrainat . Au costat cam 800 RON ( de astazi ) bucata , prin 2010. Scump ? , ieftin ? ... , nu stiu . Probabil ambele . Eram curios sa le butonez . N - am fost dezamagit . Le - am dat unui nene care nici nu era radioamator , m - a batut la cap pana am cedat . In fine ...

 

P.S. - mai apar din cand in cand la vanzare pe radioamator.ro . Mai ales 326 , a fost si varianta M cu scala numerica , si semiconductori in etajele din fata .  323 n - am vazut ...

[VAX]

De ce R326M avea tranzistoare in etajele de la intrare, ca moda era sa se puna in AFI si audio ? R326 nu era suficient de sensibil ? Am sa caut schema lui R326M, sa vad ce au facut rusii acolo.

[VAX]

Am gasit pe net schema radioreceptorului R-326. Nu este foarte sensibil (1,2uV in telegrafie si 4uV pentru AM), dar cu o antena buna nici nu-i trebuie mai mult.

 

 

http://receiver.by/archive/?s=Р-326

http://receiver.by/archive/16175.html

http://receiver.by/archive/1200.html

 

 

 

R-326M este tranzistorizat, nu utilizeaza pentode cu tije.

http://www.radioscanner.ru/files/download/file1224/r326m_doc.rar

http://nepein.ru/publ/priem/priemnik_r_326m_i_ego_dorabotka/4-1-0-10

Editat August 2, 2019 de VAX

[gauss]

Au fost si variante " intermediare " de 326M , hibride . Probabil pana la varianta complet semiconductorizata . Net - ul nu le stie pe toate , mai ales chestii de circulatie restransa din fosta URSS . Eu am vazut la un targ radioamatoricesc un asemenea receptor , dezmembrat ... , se vindea pe bucati . Avea in componenta si tuburi din seria respectiva . Tranzistorizate erau scala digitala si etajele de intrare , dupa cum am scris . 

 

P.S. - depinde cum e definita sensibilitatea , la ce raport S/Z . Sensibilitati sub 1 microvolt pot fi uneori greu de gestionat , intervine rezistenta la intermodulatii , gama dinamica  etc . Pot fi cerinte contradictorii . Receptia ( conditiile ) de astazi nu seamana cu cele din anii '70 , cand a fost proiectat receptorul respectiv . 

 

P.P.S. - schema nu trebuia cautata prea mult , era prezenta (si) in prima mea postare unde fac mentiune despre R-326 . Alaturi de manual , desene , lista componente etc . Meniu complet ...

Editat August 2, 2019 de gauss

[VAX]

Pentodele cu tije se pot utiliza si in alte aplicatii, nu numai in RF. De exemplu la amplificatoare electrometrice (curent la intrare - la G1 - de ordinul 10 fA), cu care se pot masura radiatii (cu camera de ionizare), poate fi determinat pH-ul unei solutii, se pot masura rezistivitati (si rezistente) foarte mari (gigaohmi), etc. Sunt mai sigure in functionare decat MOSFET-urile neprotejate. Se pot folosi la oscilatoare LC ultra-stabile (la etajul de intrare). Singurul handicap al lor este acela ca necesita ca tensiunile (anod, G2) sa se incadreze intr-un interval restrans, pentru buna focalizare a fascicolului de electroni.

Ma mir ca unii le-au aruncat la gunoi.