Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Amplificator SARA 2016 detalii despre constructie


vlad228

Postări Recomandate

Acum 22 ore, sk24bpo a spus:

 

    Pentru mine ca designer al schemei acest filmulet este foarte important si da startul folosirii finalilor cu fT-ul mic.

Tot respectul pt schema facuta, pt munca depusa, dar afirmatia asta e de tot rasul...

 

In rest sa nu mai aud discutii despre carcotit si asa ceva.

Cat timp un om pune o intrebare pertinenta si pe un ton politicos nu va dati loviti.

Puteti raspunde, puteti ignora intrebarea si sa va vedeti in continuare de treaba.

 

PE un forum se discuta, cine vrea doar sa prezinte iti poate crea propriul blog.

Tot ce au moderatorii grija e sa se discute civilizat si sa nu se abereze peste masura.

Nu va dati loviti nu mai comentati inafara subiectului, ramaneti la partea tehnica.

 

 

Eu din ce inteleg Leco nu se refera la putere continua, 24/24, deci merge un pic chinezarita sursa avand in vedere ca nu va trebui sa alimenteze un aparat de sudura ci un amplfiicator care va reda muzica. Ambii aveti dreptate in conditiile specificate, ce rost are sa despicam firul in 4?

Link spre comentariu

Doar pentru ca se asculta muzica nu inseamna ca se schimba legile fizicii, nu putem obtine 100Wrms in boxe cu 90Wrms trasi din retea, chinezaritul merge doar pana la un punct, dupa care electronica devine doar carpeala in numele banilor celor mai putin pregatiti.

Link spre comentariu

PT termen scurt ma gandesc ca merge ca tine sursa aia ceva mai mult pana incepe sa fiarba. Spun ma gandesc ca doar nu am sursa aia la indemana sa o testez.

Ca si cum vezi trafuri clasice destul de mici in amplificatoare mari, se incalzesc in draci daca le testezi la full power, dar in regim de sonorizari n-au nici pe dracu.

 

Ca sa fie testul relevant dpdv al sursei trebuiau puse modulele in punte la 2*impedanta minima pe un canal. Si acolo se vedea daca gafaie. Dar cum nu asta e destinatia amplificatorului ce conteaza.

Probabil si radiatoarele nu fac fata fara ventilator la putere continua, dar in aplicatia din casa in mod sigur vor fi neventilate si nu va crapa nimic, pt ca nu e un amplificator de crasma cu discoteca.

Deci puterea continua e irelevanta ca nu sursa nu e folosita la incarcat baterii.

 

Asta vroiam sa zic.

Link spre comentariu

He he, acum vine intrebarea aia dura:

 

Japonezii sint oare prosti sau la ei se aplica alte reguli si alta teorie?

 

Sint curios cine va putea raspunde acestei intrebari dupa ce vizioneaza filmarile.

 

In video-urile pe care le veti vedea, partea 1 si partea 2, am 4 greseli mari in exprimare (imi era mintea si la alte lucrari facute), le voi corecta acum, aici ca sa fie totul clarificat.

 

PRIMA: Traful demontat este de la Yamaha P5000S (nu P7000S cum am spus in filmare), am pus la fiert fara sa vreau pe cel de P5000S, la care alimentarea etajelor finale se face cu +/- 124 sau 131Vcc (depinde de litera de terminatie, difera f putin intre ele), nu cu +/- 143Vcc cum este P7000S.

 

A DOUA: Nu aveam ochelarii la ochi si am confundat grosimea litzelor cu care este facut bobinajul (mi s-a parut mie mai dura la manevrare, litza), rectific si va spun ca am masurat cu sublerul digital al vecinului si este de 0,2mm nu 0,1mm cum am vorbit in filmare.  Este adevarat ca n-am mai bobinat de ani buni cu litza subtire si mi-am cam pierdut notiunile despre grosime.

A TREIA: Secundarul de low voltage are aproximativ 2x2,8 spire

 

A PATRA: Sursa este la circa 66,5kHz, oficial +/- citiva kHz, RT este de 20kOhmi si CT de 470pF si R deadtime de 330 ohmi.

 

 

 

Deci sa scuzati erorile, se mai intimpla.

 

De mentionat ca in decursul timpului am modificat minim 12 amplificatoare Yamaha P5000S si P7000S (din 5000 in 7000 sau 7000 la full upgrade) "a la Leco" si am intilnit situatii cu piese cu valori diferite in partea de SMPS fata de manual service, cea mai joasa frecventa masurata a fost de circa 61kHz, cea mai sus in jurul a 69kHz (am scris pe fisier text la fiecare ce am gasit original si facut ca modificare).

 

Filmarea 1, primele 10 minute:

 

 

Filmarea 2, urmatoarele 10 minute:

 

 

Acum sa-mi scuzati micile ironii din filmarea a doua, n-am facut nicio referire catre cineva anume in mod intentionat ci m-am referit GENERALIZAT la aspectul ca Japonezii au "lucrat" dupa "alta teorie", fata de ce se vehiculeaza pe ElForum.

 

De aia nici nu am adus in discutie, ElForum.

 

Uite ca la Japonezi, pina la urma teoria lor zice ALTCEVA si ca niciodata nu am auzit sau reparat sursa la amplificator Yamaha P5000S sau P7000S, care sa fi CRAPAT pentru ca transformatiorul "nu duce" ca grosime a sirmei sau ca, capabilitatea magnetica a miezului, ori ca nu incape sirma X ca grosime pentru ca "nu e loc".

 

Inca ceva de mentionat, in idle transformatorul nu depaseste 45-50 grade, iar in load blana (dupa toate modificarile P5000 in P7000), regim sinusoidal la 50Hz/2x4 ohmi, cu ledurile de clipping aprinse full (limiter full actionat), pina intervine protectia termica la IGBT-uri, cam 25-35 secunde de blana, traful nu ajunge la 75-80 grade.

 

Evident in "program muzical" situatia este mult, mult mai lejera pe cel mai agresiv gen muzical si niciodata niciun amplificator nu a  intrat in protectie termica.

 

Exista in tara 2 amplificatoare Yamaha P5000S, modificate in P7000S (completare 1 final, refacut soa+limiter si polarizare VAS+traf de P7000S pus in sursa si siguranta de 20A pe retea), care din 2017, merg fiecare cu 2,66 ohmi pe canal, una cu 3 basi pe canal cealalta cu 3 sateliti pe canal si functioneaza perfect.

 

La Yamaha sursele sint HALF BRIDGE, primarul "vede in gol" circa 160Vcc.

 

Vizionare placuta!

Editat de DjLeco2021
Link spre comentariu

Dupa niste calcule simple vad ca se poate lua densitatea de 10 amp./mm 2,de fapt asa am avut si eu la sursa de fly tot 10amp/mm2,adica simplu fir de 1mm2 doar ca acolo tensiunea e mult mai mare.Oricum poti aduce si inginerii de la Yamaha si de la Labgruppen impreuna ca cine nu crede nu va crede niciodata.Asta arata ca teoria e teorie,dar practica...Pacat de trafo...

Editat de deo
Link spre comentariu

Merita jertfit un trafo "in slujba cunoasterii tainelor ascunse".

 

Are balta peste, cind am zis de minim 12 amplificatoare bibilite de mine, n-am glumit.

 

Astea-s cele care au ramas, am mai spart cindva unul si citeva le-am dat unui amic sa se joace si el.

 

 

20220130-213814.jpg

 

Editat de DjLeco2021
Link spre comentariu
Acum 35 minute, deo a spus:

Dupa niste calcule simple vad ca se poate lua densitatea de 10 amp./mm 2

Discutiile acestea se tot repeta periodic, stiu ca am postat (acum 10 ani) un calcul trafo de la Texas si aveau tot 10A/mmp.

Link spre comentariu

Ei dle.@dumitrumy acum 10 ani nu au fost asa de multi pe forum si din pacate cred ca multe lucruri bune au disparut si atunci trebuie sa o luam de la zero.

Editat de deo
Link spre comentariu

Misto! Ditamai hectarul de placa Yamaha o putem compara cu ceva facut in stilul cercului de radiotv de la parcul pionerilor?

Subiectul nu este ce au facut aia de la Yamaha. Subiectul este afirmarmatia aia cu cu 2,8kw din etd 49 bobinat in regim de amator. Cum a redresat acea putere ca eu nu vad. 

Intreb pentru un prieten ca eu nu sunt de meserie.

Link spre comentariu

Pe mine unul promovarea conceptului de "merge si asa" ( culmea, pana si de miticamy, un sursist cu experienta ) ma provoaca si ma motiveaza sa ma bag in unele discutii.

Caz concret, ETD39, primar bobinat cu conductor cu sectiune totala de 0,77mm^2, si secundar bobinat cu sectiune totala de 1,38mm^2.

Am testat acum pe el ipoteza conform careia densitate de 10A/mm^2 este cat se poate de ok, punand cele 2 infasurari pe post de sarcina pe 2 surse setate in regim de curent constant, pentru primar 7,7A corespunde densitatii de 10A, iar pentru secundar 13,8A.

001.jpg

 

La cea din dreapta nu se vede clar in imagine dar va asigur ca 7,7A indica pe afisaj.

Testul s-a facut fara ventilatie fortata, si temperatura in atelier undeva putin sub 20*C.

Ei bine, dupa 7 minute temperatura bobinajului era:
002.jpg

 

Dupa alte cateva minute incepuse sa se lase cu ceva fum si am oprit testul pentru ca am nevoie de acel traf pentru un proiect la care lucrez de ceva timp ( motivul dezordinii de pe masa ).

 

Ne lamuriram acum?

Adica nu merge si asa decat la chinezi, si nici macar acolo n-am intalnit un stil atat de zgarcit de bobinare a unui traf. 

Densitati de calibrul 10A merg doar acolo unde se fac calcule precise si se asuma niste pierderi si ele calculate ( mama ei de teorie ca tot la ea revenim ), si se administreaza acel randament slab al trafului prin ventilatie fortata si aia proiectata tot in urma unor calcule teoretice...

De acord, exista surse de server cu traful chiar mai mici decat ETD39 si care suporta continuu peste 1kW, dar sunt trafuri cu miez ceva mai performant si care se folosesc de niste veritabile turbine pe post de ventilatoare.

Cat despre sursele alea de la amplificatoarele despre care vorbeste Leco, pai ele au fost proiectate tot de niste teoreticieni si n-am nici o indoiala ca si-au asumat o anumita putere continua maxim dorita si s-au folosit de tot ce era nevoie pentru a-si atinge scopurile.

Aici insa ar trebui asa cum zice si Mircea Crisan sa ne limitam la ceea ce se poate face la nivel de amator, si tocmai am demonstrat ca 10A/mm^2 este o densitate absurda.

 

LE&PS: Sunt de acord ca un amplificator audio nu-i un incarcator de acumulatori ori un aparat de sudura, insa nici nu poti obtine 100W in boxa cu 50W trasi din sursa, indiferent cat de exotica ar fi forma semnalului muzical. DIn contra, tocmai pentru ca randamentul clasei AB este slab, sursa suporta o sarcina mult peste ce primeste boxa. 

Link spre comentariu

La testul în curent continuu, cei 10A/mm² sunt în acelasi timp si valoare de vârf si valoare medie si valoare efectiva. Care-i situatia la o sursa în comutatie? Cum dimensionati conductorul, pentru valoarea de vârf sau pentru cea efectiva? Posibil ca de aici sa rezulte de ce merge si asa.

PS: Nu am urmarit discutia, asa ca va rog sa ma iertati daca s-a discutat deja acest aspect.

Editat de franzm
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări