sk24bpo Postat Octombrie 28, 2019 Partajează Postat Octombrie 28, 2019 BC560 avea beta de 300 iar BC550 de circa 600. A trebuit sa-i scot si sa-i inlocuiesc cu BC556 si BC546 care au toate beta intre 530 si 580. Tensiunea de continuua de la iesire a scazut in jurul a 3-4mV. In proiectele mele comerciale am folosit de multe ori arii THAT si ma obisnuisem cu tensiuni intre 0,5mV si 2mV dar orice invat are si dezvat :-). Link spre comentariu
maxente Postat Octombrie 28, 2019 Partajează Postat Octombrie 28, 2019 Eu cred ca se exagereaza cu offset de 0,5 - 2mV. Mai era discutia cu traful de alimentare care sa fie de puteri cat mai mari ca sa aibe sunetul nu stiu ce finete, ca daca e mai mic are nu stiu imagine 2D si nu mai finetea aia. La fazele astea as intreba eu cati dintre constructorii acestui amplificator au incinte acustice sa vada aceste fineturi, cati au surse de semnal si tot lantul audio sa vada fineturile astea, si la final cati au urechea antrenata in muzica si care au comparat zeci de amplificatoare plus incinte acustice sa vada aceste diferente ? Faceti amplificatorul asta (sau altele) cu ce aveti sau cu cea mai buna calitate a componentelor pe care v-o permiteti si va zic eu ca o sa fiti incantati de realizare. Link spre comentariu
sk24bpo Postat Octombrie 29, 2019 Partajează Postat Octombrie 29, 2019 Pai da, fiecare cu drumul sau, asta e si frumusetea diy-ului, ca nu ne forteaza sa mergem toti pe acelasi drum. Eu am ales o constructie ceva mai speciala. Schema este complet balansata, cu 4 amplificatoare, fiecare canal are traful sau de 300va, doua punti si 88.000uF. Boxele sunt niste Kef-uri R900 cumparate de noi, pretul lor de lista cred ca era la vreo 18.000 de lei. Bani de altele si mai bune n-am avut dar oricum si astea sunt top, n-am multe de reprosat. Sursa este digitala, un DAC chinezesc cu performante greu de egalat sau depasit. Pur si simplu in cazul meu amplificatorul a venit ca o completare fireasca a sistemului audio. Link spre comentariu
CristiZ Postat Octombrie 29, 2019 Partajează Postat Octombrie 29, 2019 Ca veni vorba de DAC, ce model este? Link spre comentariu
djlove Postat Octombrie 29, 2019 Partajează Postat Octombrie 29, 2019 Salutare Voi ce izolatori folositi pentru tranzistori? Mica, siliconic, Kapton, folie poliamida? Vad ca padul siliconic are rezistenta termica pe jumatate fata de mica, sa le folosesc pe astea siliconice? In cazul asta mai e necesara vaselina siliconica, ca am auzit ambele variante si ca da si ca nu. Teoretic daca suprafata e moale si se muleaza perfect pe suprafata tranzistorului si a radiatorului, nu mai are nevoie, nu? Link spre comentariu
vijelie02 Postat Octombrie 29, 2019 Partajează Postat Octombrie 29, 2019 Mica e sfanta si de departe cea mai buna. Kaptonul e cea mai proasta alegere dar cea mai comoda varianta. El se foloseste pentru a izola termic, nu pentru o conductie termica buna. Colegii care fac reballing izoleaza componentele alaturate cu kapton. Link spre comentariu
gauss Postat Octombrie 29, 2019 Partajează Postat Octombrie 29, 2019 Acum 13 minute, djlove a spus: Salutare Voi ce izolatori folositi pentru tranzistori? Mica, siliconic, Kapton, folie poliamida? Vad ca padul siliconic are rezistenta termica pe jumatate fata de mica, sa le folosesc pe astea siliconice? In cazul asta mai e necesara vaselina siliconica, ca am auzit ambele variante si ca da si ca nu. Teoretic daca suprafata e moale si se muleaza perfect pe suprafata tranzistorului si a radiatorului, nu mai are nevoie, nu? La cele siliconice , nu . Cred ca am vazut cateva sute de aparate industriale , cu puteri de ordinul Kw , aveau izolatorii siliconici fara nici o vaselina . E bine de sters cu un pic de alcool , apoi se monteaza cu strangere ferma si uniforma . Functie de radiator , sunt niste " gheare " din aliaj special , la incalzire strang progresiv capsula tranzistorului fata de suprafata cu izolator . La fel de bine si fara izolator . La surub , strangerea e un pic asimetrica , mai puternica in zona gaurii . Link spre comentariu
Shambala Postat Octombrie 29, 2019 Partajează Postat Octombrie 29, 2019 (editat) djlove, comparatia intre materiale se face doar pt aceeasi tensiune de izolatie (grosimile difera), nicidecum pt aceleasi grosimi. Daca nu gasesti tabel comparativ cu astfel de date e usor sa te lasi pacalit de adevarurile partiale postate de firme ce vor sa isi vanda marfa. Strangerea corecta se face cu bara in fata. In extremis se poate pune o saiba mare si groasa care sa acopere 80% din corpul tz. Este urat dar mai bine oricum decat fara. (La saiba mare se foloseste o trecere groasa sau inca o saiba intermediara pt aducerea celei mari la nivel cu corpul tz). Bara are marele avantaj ca nu mai trebuie gaura pt fiecare tz. Editat Octombrie 29, 2019 de Shambala Link spre comentariu
daniels Postat Octombrie 29, 2019 Partajează Postat Octombrie 29, 2019 Cum e bara asta si cum se fixează? Link spre comentariu
Shambala Postat Octombrie 29, 2019 Partajează Postat Octombrie 29, 2019 (editat) O tabla sau un platband f gros pus sa apese peste capsulele tranzistorilor. Se fixeaza cu suruburi de radiator. De ex 3 suruburi la 6 tz. Se numeste "bara" pt a indeplini conditia de a nu se indoi la strangere. Exista de cumparat profil din Al gros de 5 sau 6mm la Praktiker, Bricolage, etc. De 10mm am din recuperari, chiar si la vanzare. Editat Octombrie 29, 2019 de Shambala Link spre comentariu
djlove Postat Octombrie 29, 2019 Partajează Postat Octombrie 29, 2019 1 oră în urmă, vijelie02 a spus: Mica e sfanta si de departe cea mai buna. Kaptonul e cea mai proasta alegere dar cea mai comoda varianta. El se foloseste pentru a izola termic, nu pentru o conductie termica buna. Colegii care fac reballing izoleaza componentele alaturate cu kapton. De ce spui asta, la ce aspect te referi? Eu sunt inginer si nu cred in mituri ci in cifre/valori/caracteristici... Daca padul de silicon e de 2 ori mai conductiv termic decat mica, de ce spui ca acesta e mai buna, pe ce considerent?, ca pe cel de transfer termic sigur nu... sau poate imi scapa mie ceva? Mica are transferul 0.8K/W si padul de silicon 0.4K/W, iar Kapton-ul 0.15K/W, , presupun ca valorile sunt corelate deja cu grosimea izolatorului, adica la mica e data valoarea pentru grosimea ei de 0.1mm, iar la silicon pentru grosimea izolatorului de 0.3mm, ca altfel nu ar avea relevanta valorile de transfer... Bine, ca la silicon fiind moale, grosimea lui scade scade putin la strangerea tranzistorului. @Shambala Nu putem vorbi aici de bara platbanda pentru acest amplificator, poate ai vazut cum arata cablajele noastre si modul in care se prind transzitorii pe radiator, discutia consider ca nu e constructiva in directia asta. Link spre comentariu
franzm Postat Octombrie 29, 2019 Partajează Postat Octombrie 29, 2019 (editat) Mica prezinta o anisotropie pronuntata si se foloseste si pe post de izolator termic. Cea mai buna fixare a tranzistoarelor cu capsula plana se obtine cu clema elastica. Eu pun tranzistoarele (neizolate) pe o bara intermediara de aluminiu sau cupru si pe aceasta o izolez cu silpad de radiator Editat Octombrie 29, 2019 de franzm Link spre comentariu
Shambala Postat Octombrie 29, 2019 Partajează Postat Octombrie 29, 2019 (editat) Da, ai dreptate djlove, mereu uit cum arata aceste cablaje. Ramane o simpla observatie generala. D-le franzm, de ce este mai buna fixarea cu clema elastica decat cea cu bara plata ? (tot la modul general, nu in cazul cablajelor acestui amplificator) Editat Octombrie 29, 2019 de Shambala Link spre comentariu
sesebe Postat Octombrie 29, 2019 Partajează Postat Octombrie 29, 2019 Pt ca fixarea este elastica iar forta de apasare este aproape constanta indiferent de temperatura si implicit dilatarea suruburilor de stringere. Link spre comentariu
sk24bpo Postat Octombrie 29, 2019 Partajează Postat Octombrie 29, 2019 Rezistenta termica se da pentru toate materialele la aceeasi grosime. Pentru a vedea intre 3 izolatoare care este clasamentul lor, alegi pur si simplu grosimea unui singur izolator la nimereala si pe aceea o iei drept etalon. De ex, mica stim ca are 0,8k/w la 0,1mm grosime. Consideram 0,1mm etalonul nostru. Acelasi izolator (pt TO-247) din kapton are 0,15k/w si o grosime de 0,077mm. Izolatorul de silicon are 0,4k/w cu grosimea de 0.3mm. Raportandu-ne la 0,1mm grosime, observam ca kaptonul are 0,15*0.77=0,115k/w iar siliconul 0,4*3=1,2k/w. Prin urmare, kaptonul bate la cur celelalte izolatoare, este de 7 ori mai bun ca mica si de circa 10 ori mai bun ca siliconul. Toate datele au fost luate de la izolatoarele existente la TME. Trebuie spus ca existe mici cu rezistenta termica de 0,4k/w. Cu acestea avansul kaptonului de reduce de la 7 ori la circa 3-4 ori. Aceste calcule sumare le-am constatat si in viata reala acum vreo 2 ani cand am facut un test cu aceste 3 materiale. In opinia mea kaptonul este de izolatorul pe care trebuie sa mergeti daca vreti nu doar o disipatie mai buna ci si o reactie mai rapida a superdiodei. Bara plata nu apasa uniform pe toti tranzistorii si nici pe intreaga lor suprafata. Pentru a se intampla asta mai trebuie pus intre bara si tranzistori o bucata de cauciuc de macar 2mm. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum