Vizitator Postat Iunie 4, 2019 Partajează Postat Iunie 4, 2019 Daca se doreste sa se verifice eficienta unui CCS trebuie doar inlocuit cu un drossel dimensionat corespunzator si asa se poate incheia o discutie lunga plina de invataminte... Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 4, 2019 Partajează Postat Iunie 4, 2019 CITAT: In acesta schema de mai sus cu tranzistor bipolar Q1-R1-R16, este aplicata numai reactia negativa de mod comun prin R12-R13, RN care a necesitat acel etaj amplificator inversor in emitor comun realizat cu Q1, R1 si R16 pe bucla de reactie (era necesar amplificator inversor, altfel ar fi fost reactie pozitiva!); acel etaj cu Q1 nu este deci o SCC... daca scoti detectorul de mod comun R12-R13 sau daca intrerupi legatura de reactie cu el, nu ramane acolo o SCC cu acel Q1, deci daca intrerupi bucla de RN de mod comun adio stabilizare de curent. In schimb in cazul pentodei din exemplul 3 de mai sus, daca intrerupi RN de mod comun ce a fost introdusa acolo, ramane in continuare acea SCC cu pentoda si ramane in continuare o stabilizare de curent, deoarece acea SCC exista deja anterior si independendt de introducerea RN, exista independent de acea RN, sunt lucruri separate! [Daca R12-R13 nu ar fi fost conectate la iesirile diferentiale ale etajului (care astfel dau lui Q1 semnal de reactie de mod comun) ci ar fi fost conectate la o sursa de tensiune constata (la alimentarea etajului diferential de exemplu) atunci Q1 ar fi devenit intradevar o SCC asa cum sunt si SCC cu BJT din primele doua exemple de mai sus.... dar astfel nu ar mai fi fost RN de mod comun!] Ideea este deci aceea ca SCC (care este un circuit in sine ce poate fi introdus in diverse alte circuite) si RN de mod comun aplicata ca mai sus (care este o reactie negativa aplicabila numai in jurul unui etaj diferential) sunt doua lucruri diferite, chiar daca ambele au efecte similare intr-un etaj diferential (si numai in etajul diferential deoarece numai in acest tip de etaj poate fi aplicata RN de mod comun in modul de mai sus!). Faptul ca se poate utiliza in etajul diferential fie doar o SCC precum in cele 3 dintre cele 4 exemple de mai sus, fie doar o RN de mod comun asa cum este in cazul schemei cu Q1-R1-R16, fie ambele solutii simultan cum este in exemplul al treilea de mai sus , dovedeste ca SCC si RN de mod comun sunt solutii separate Am alimentat montajul meu cu 350V peste care am suprapus 20Vvv de 50Hz pt a vedea rejectia de mod comun. E putin frectie la un picior de lemn la divizarea 820k cu 2,4k. Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 5, 2019 Partajează Postat Iunie 5, 2019 (editat) De remarcat pentru defazorul LTP prezentat de domnul Lăzăroiu chiar dacă secțiunile triodă au caracteristici diferite (dispersie mare între triode) la ieșiri se va găsi amplitudini sensibil egale. În bătaie de joc se poate simula cu două secțiuni triodă diferite să spunem ECC81 și ECC83 (poziționate oricum în schemă dată) la ieșiri apare dezastru ?(diferențe mari de amplitudine). Curentul din colector Q1(2mA) se modifică drastic ? , apar diferențe semnificative între curenții secțiunilor triodă ? Domnul Lăzăroiu a simulat această situație, nu strică să revină aici cu rezultatele din simulare. LE Situație inedită, cum va lucra un defazor clasic LTP cu secțiunile triodă diferite ?!(ECC81/ECC83) am lungit ușor coada(56K) pentru un balans mai bun (dinamic, cuplaj AC, amplitudini la ieșire) Editat Iunie 5, 2019 de Vizitator Link spre comentariu
gsabac Postat Iunie 5, 2019 Partajează Postat Iunie 5, 2019 Acum 14 ore, miticamy a spus: Am alimentat montajul meu cu 350V peste care am suprapus 20Vvv de 50Hz pt a vedea rejectia de mod comun. E putin frectie la un picior de lemn la divizarea 820k cu 2,4k. Am masurat pe graficele prezentate cete doua amplitudini si rezultatul este in poza: Din datele masurate, rezulta ca se obtine o imbunatatire de 3,6dB, pentru schema care este conceputa cu tranzistori MOS, dar cu tuburi rezultatele sunt diferite si asta se poate vedea daca includeti in Tina modelul de tub pentru ECC83. @gsabac 1 Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 5, 2019 Partajează Postat Iunie 5, 2019 (editat) Se putea scrie raportul ca 2/3 și apărea minus în față (-3,5db). Editat Iunie 5, 2019 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 5, 2019 Partajează Postat Iunie 5, 2019 CITAT: In acesta schema de mai sus cu tranzistor bipolar Q1-R1-R16, este aplicata numai reactia negativa de mod comun prin R12-R13, RN care a necesitat acel etaj amplificator inversor in emitor comun realizat cu Q1, R1 si R16 pe bucla de reactie (era necesar amplificator inversor, altfel ar fi fost reactie pozitiva!); acel etaj cu Q1 nu este deci o SCC.. Simularea este ca raspuns la aceasta postare. Culmea este ca schema realizeaza exact 2mA prin tranzistor dar nu este o SCC. In schimb "este aplicata numai reactia negativa de mod comun", operatie pe care am vazut in simulare cum o face. Nu are importanta ca avem MOS-uri sau lampi, este vorba procentual cat este curentul in baza bipolarului dat de polarizarea de la tensiune mare (anozi/ drene) raportat la variatia acestuia din cauza unor perturbatii pe mod comun. Curentul prin bipolar va fi modulat cu semnalul perturbator tot prin raportul polarizare DC/ val perturbatie. Link spre comentariu
THOMAS Postat Iunie 5, 2019 Partajează Postat Iunie 5, 2019 (editat) Acum 6 ore, valderama a spus: De remarcat pentru defazorul LTP prezentat de domnul Lăzăroiu chiar dacă secțiunile triodă au caracteristici diferite (dispersie mare între triode) la ieșiri se va găsi amplitudini sensibil egale. În bătaie de joc se poate simula cu două secțiuni triodă diferite să spunem ECC81 și ECC83 (poziționate oricum în schemă dată) la ieșiri apare dezastru ?(diferențe mari de amplitudine). Curentul din colector Q1(2mA) se modifică drastic ? , apar diferențe semnificative între curenții secțiunilor triodă ? Domnul Lăzăroiu a simulat această situație, nu strică să revină aici cu rezultatele din simulare. Corect: schema de test: grafice rezultate: Model ECC83: ******************************************************** .SUBCKT ECC83 1 2 3 *ANODE G CAT X1 1 2 3 TRIO2 G=1.02m MU=90.6 B=18 Vc=50.7 k=5 X2 2 3 Igrid ALPHA=.01m BETA=.1U C1 1 2 1.7p C2 2 3 1.6p C3 1 3 .46p RF1 1 3 200MEG RF2 2 3 50MEG .ENDS ********************************************************* Model ECC81: ********************************************************* .SUBCKT ECC81 1 2 3 * ANODE G CAT X1 1 2 3 TRIO3 G=1.766m MU=45.3 B=3.92 C=.88 Vc=24.6 X2 2 3 Igrid ALPHA=.04m BETA=.1U C1 1 2 1.6p C2 2 3 2.5p C3 1 3 .45p RF1 1 3 200MEG RF2 2 3 50MEG .ENDS ************************************************************ Model ECC82: ************************************************************* .SUBCKT ECC82 1 2 3 * ANODE G CAT X1 1 2 3 TRIO1 G=.524m MU=15.2 B=49.7 Vc=9.93 X2 2 3 Igrid ALPHA=.04m BETA=.1U C1 1 2 1.6p C2 2 3 2.5p C3 1 3 .45p RF1 1 3 200MEG RF2 2 3 50MEG .ENDS *************************************************************** Si comporatmentul unui LTP clasic,schema sugerata @valderama, la niste permutari intre cele doua triode ECC83 si ECC81,comparativ cu ambele triode de tip ECC83: L.E nivelul la intrare (din generator) este constant pentru toate testele adica Vin= 350mVeff,daca maresc acest nivel la 707mVeff rezultatul pe iesirile LTP este un dezastru in conditiile permutarii celor doua tuburi; ECC83 si ECC81 Editat Iunie 5, 2019 de LMOlimpiu Link spre comentariu
sesebe Postat Iunie 5, 2019 Partajează Postat Iunie 5, 2019 Acum 15 ore, miticamy a spus: CITAT: In acesta schema de mai sus cu tranzistor bipolar Q1-R1-R16, este aplicata numai reactia negativa de mod comun prin R12-R13, RN care a necesitat acel etaj amplificator inversor in emitor comun realizat cu Q1, R1 si R16 pe bucla de reactie (era necesar amplificator inversor, altfel ar fi fost reactie pozitiva!); acel etaj cu Q1 nu este deci o SCC... daca scoti detectorul de mod comun R12-R13 sau daca intrerupi legatura de reactie cu el, nu ramane acolo o SCC cu acel Q1, deci daca intrerupi bucla de RN de mod comun adio stabilizare de curent. In schimb in cazul pentodei din exemplul 3 de mai sus, daca intrerupi RN de mod comun ce a fost introdusa acolo, ramane in continuare acea SCC cu pentoda si ramane in continuare o stabilizare de curent, deoarece acea SCC exista deja anterior si independendt de introducerea RN, exista independent de acea RN, sunt lucruri separate! [Daca R12-R13 nu ar fi fost conectate la iesirile diferentiale ale etajului (care astfel dau lui Q1 semnal de reactie de mod comun) ci ar fi fost conectate la o sursa de tensiune constata (la alimentarea etajului diferential de exemplu) atunci Q1 ar fi devenit intradevar o SCC asa cum sunt si SCC cu BJT din primele doua exemple de mai sus.... dar astfel nu ar mai fi fost RN de mod comun!] Ideea este deci aceea ca SCC (care este un circuit in sine ce poate fi introdus in diverse alte circuite) si RN de mod comun aplicata ca mai sus (care este o reactie negativa aplicabila numai in jurul unui etaj diferential) sunt doua lucruri diferite, chiar daca ambele au efecte similare intr-un etaj diferential (si numai in etajul diferential deoarece numai in acest tip de etaj poate fi aplicata RN de mod comun in modul de mai sus!). Faptul ca se poate utiliza in etajul diferential fie doar o SCC precum in cele 3 dintre cele 4 exemple de mai sus, fie doar o RN de mod comun asa cum este in cazul schemei cu Q1-R1-R16, fie ambele solutii simultan cum este in exemplul al treilea de mai sus , dovedeste ca SCC si RN de mod comun sunt solutii separate Am alimentat montajul meu cu 350V peste care am suprapus 20Vvv de 50Hz pt a vedea rejectia de mod comun. E putin frectie la un picior de lemn la divizarea 820k cu 2,4k. Te superi daca te rog sa repeti simularea si cu C3 conectat intre baza la T3 si linia de alimentare cu + (unde este zgomotul....) Merci! Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 5, 2019 Partajează Postat Iunie 5, 2019 Au facut-o altii, am pus ceva zilele trecute: Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 5, 2019 Partajează Postat Iunie 5, 2019 (editat) Acum 1 oră, sesebe a spus: Te superi daca te rog sa repeti simularea si cu C3 conectat intre baza la T3 si linia de alimentare cu + (unde este zgomotul....) Merci! Practic ceri sa aducă componenta ac 20Vvv (50Hz) în baza T3 2N3904... "Riplul" ăla (sinus 20Vvv 50Hz) este ieșit din uzanțe și are caracter demo evident. LE miticamy te rog (dacă vrei) răspunde solicitării din citat astfel poate avem ocazia să "vedem"..., semnalul din ieșire (mare brânză să conectezi condensatorul C3 100μF unde a cerut sesebe tot demo). Editat Iunie 5, 2019 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 5, 2019 Partajează Postat Iunie 5, 2019 (editat) 100uF conectat la 360V va spulbera bipolarul la pornire montaj. Vad ca la lampi au pus 1uF dar sunt convins ca este o schema de principiu, cine stie care o fi schema exacta. Treaca de la mine: Hai si intrarea in aer: Editat Iunie 5, 2019 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 5, 2019 Partajează Postat Iunie 5, 2019 (editat) Da, schema Aikido evident de principiu(Intrarea este în aer). A trecut cu "virgulă", fără conexiunea directă C3. Situația cu R10 24K devine cea mai interesantă, aproape fără "virgulă"(mai aproape de conexiunea directă C3 cerută de sesebe). Editat Iunie 5, 2019 de Vizitator Link spre comentariu
franzm Postat Iunie 5, 2019 Partajează Postat Iunie 5, 2019 În schema noastra, condensatorul de la Aikodo o sa injecteze riplu prin cele doua rezistoare de la anozi la baza. Daca tot vreti sa-l utilizati (condensatorul), atunci ar merita încercata o cascoda: un tranzistor realizeaza reactia pentru curentii prin tuburi si celalalt raspunde de reducerea riplului. Dar atunci e nevoie de o tensiune de alimentare negativa pantru cascoda (eventual din sursa de negativare tuburilor finale). Si se poate trece eventual pe FET-uri. Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 5, 2019 Partajează Postat Iunie 5, 2019 Pina la urma ce se discuta aici , superioritatea unei inlocuitoare de CCS prin reglarea dinamica a curentului prin defazor, tipuri de surse cu semiconductori sau tuburi sau eficienta transferului catodic, va rog stabiliti un criteriu asta ca sa nu discutam ceva fara concluzii . p Link spre comentariu
THOMAS Postat Iunie 6, 2019 Partajează Postat Iunie 6, 2019 (editat) Intrebare : Cine poate sa spuna cum este si ce valoare are curentul(M1) prin circuitul de colector al tranzistorului Q1 in cazul variatiei rezistentei reostatului din schema de la 0 ohmi la 47.000 ohmi? raspunsul trebuie sa fie extrem de simplu! Multumesc! Editat Iunie 6, 2019 de LMOlimpiu Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum