sk24bpo Postat Iulie 19, 2019 Partajează Postat Iulie 19, 2019 La concret, care este valoarea rezistentei secundarului tau ? Ti-am aratat in simulare ca la o rezistenta serie de 0,3 ohm deja intri in limitare de curent si vei avea cam acelasi curent de incarcare si cu 1mF si cu 10mF. La cativa ohm deja curentul de incarcare se apropie de cel cerut de sarcina. Daca tu folosesti secundare cu rezistenta de cativa ohm e treaba ta, eu de ex foarte des am secundare cu 0,1ohm ba chiar si 0,05ohm cuplate cu capacitati de pana la 44.000uF pe ramura, cu ESR de 0,005ohm. Pe bune, poate reusesti sa intelegi fenomenul pana la urma. Link spre comentariu
Sharky Postat Iulie 19, 2019 Partajează Postat Iulie 19, 2019 Unghiul de deschidere si riplul prin dioda cresc odata cu capacitatea. Daca nu inseamna ca esr sau rs din secundar e prea mare si devin factor limitator. Oare nu poti incerca sa scazi r serie? Link spre comentariu
Shambala Postat Iulie 19, 2019 Partajează Postat Iulie 19, 2019 (editat) Raimond, nu se vede nimic din graficele puse de tine. A trebuit sa le salvez si sa le negativez ca sa vad ceva. Schimba si tu culoarea, fa ceva sa nu ma mai chinui atat. Un test oarecum similar a facut John Atwood, vedeti pdf-ul. Marian, fa o treaba foarte simpla - pune o R de 0,01-0,1ohm in serie cu masa si masoara pe ea curentul. Atunci sa vezi spitzuri de incarcare . Si fa proba cu un traf de macar 200VA Leco, cu cat tensiunea continua pe sarcina este mai apropiata de valoarea maxima a semialternantei - datorita conzilor imensi, cu atat diodele redresoare se deschid mai tarziu (la fiecare semialternanta). DC_filament_supply_test.pdf Editat Iulie 19, 2019 de Shambala Link spre comentariu
Vizitator Postat Iulie 19, 2019 Partajează Postat Iulie 19, 2019 (editat) Stiu man asta, dar la program muzical, sint alte chichitze acolo. Una dintre ele este exploatata actual de catre producatorii de ampuri profesionale de puteri mari de ordin kW pe canal si se bazeaza preponderent pe energia stocata in bancul de condensatori electrolitici. Marian a masurat la consum fix de 700mA. Daca traful ala nu este capabil de un curent mare in secundar astfel incit sa satisfaca atit consumatorul (permanent 700mA) cit si necesitatea de incarcare a bancului de condensatori, traful avind deja o rezistenta interna a secundarului mai mare decit toate elementele serie din circuit (diode, trasee, esr, etc), e posibil sa ne aflam in eroare! Daca rezistemta interna a secundarului trafo este mai mica decit toate elementele serie de dupa el (enumerate mai sus), este posibil ca treaba sa nu mai stea asa cum a prezentat-o detaliat, Marian. De aia am rugat daca poate reface masuratoarea cu un traf serios cu secundar cu sirma groasa, astfel incit rezistenta interna a secundar trafo sa fie strict mai mica decit restul. Probabil la asta s-a referit si Dorin... In ecuatia de mai sus, este absolut obligatoriu ca rezistenta interna a secundar trafo sa fie MAI MICA decit celelalte elemente serie din circuit. Ceea ce nu cred, trafo ala pare mic sa fie capabil sa ofere curenti generosi in secundar. Pentru maxim de precizie as monta 2 ampermetre, unul in AC pina in diode si altul in DC pina in bancul de condensatori. Ambele ar trebui sa arate aceeasi valoare la consum de sarcina fix, indiferent ca filtrajul este de 1000uF sau 10F. Ar fi 2 variabile in ecuatie, stabilitatea tensiunii de retea si curentii de fuga ai condensatorului(oarelor) de filtraj. Editat Iulie 19, 2019 de Vizitator Link spre comentariu
sk24bpo Postat Iulie 19, 2019 Partajează Postat Iulie 19, 2019 https://imgur.com/xxDZRCT https://imgur.com/o47Oghp https://imgur.com/sjvMsWO Link spre comentariu
sk24bpo Postat Iulie 19, 2019 Partajează Postat Iulie 19, 2019 Se vede clar si in simularea lui Miticamy pentru o rezistenta serie de 0,1ohm care este diferenta de curent dintre 1mF si 10mF, la fel si timpul de conductie, dupa care observam ca peste 10mF chiar daca vom creste valoarea acestei capacitati rezistenta serie de 0,1ohm incepe sa limiteze curentul undeva in jurul valorii de 48A. Eu aici am facut si FFT-urile acestor curenti. https://imgur.com/XBiB3QS https://imgur.com/mVQwwUi https://imgur.com/mTleJsJ Link spre comentariu
Vizitator Postat Iulie 19, 2019 Partajează Postat Iulie 19, 2019 (editat) Acum 6 ore, DjLeco a spus: Diodele din punte vor nu lucra la aceiasi timp de conductie/blocare, indiferent de sarcina si/sau valoarea capacitatii de filtraj? Ca doar nu se modifica frecventa din secundarul trafo in functie de sarcina... Pentru sarcină constantă (frecvența fixă). O capacitate mică se descarcă mai mult pe sarcină între vârfurile sinus (riplu mare, jos în imagine) ca atare dioda intră în conducție mai devreme pe creșterea sinus. O capacitate mare se descarcă mai puțin pe sarcină între vârfurile sinus (riplu mic) ca atare dioda intră în conducție mai târziu pe creșterea sinus. Cam așa (am găsit o reprezentare). Se vede în imaginea de jos cum dioda intră în conducție mai devreme pe creșterea sinus. LE Evident o rezistență mare a înfășurări limitează curentul. Editat Iulie 19, 2019 de Vizitator Link spre comentariu
sesebe Postat Iulie 19, 2019 Partajează Postat Iulie 19, 2019 Ai avut dreptate @Shambala, nu trebuie sa dai informațiile din casa ca ajungi sa fii făcut și prost.......... ca cică nu știi cum funcționează un redresor.......... Mea culpa, am sa încerc sa nu mai fac astfel de greșeli. Pentru unii este mai important ca ei sa aibă dreptate chiar dacă n-au înțeles fenomenul decit fenomenul fizic în sine și ce spune restul lumii. Link spre comentariu
Marian Postat Iulie 19, 2019 Partajează Postat Iulie 19, 2019 (editat) Am zis ca nu mai intervin dar n-ai cu cine. Pentru informarea voastra a tuturor aflati ca in sarcina tensiunea pe traf scade cu ceva mai mult de 4% din valoarea in gol, adica bine in zona regimului normal. Dar ca sa fiti voi toti lamuriti ca nu-i de la traf, si ca simularile nu reproduc intotdeauna fidel realitatea, am luat un traf de UPS capabil de mai multe sute de W ( mare si greu ) si i-am pus aceeasi sarcina ( curentul putin mai mare pentru ca aveam 15Vca in secundar in loc de 12 anterior ). Caderea de tensiune pe secundar in acea sarcina prea mica sa merite mentionata ( era de asteptat ). Am inceput cu 1mF ca sa nu se spuna ca as fi inceput cu o capacitate prea mare, si apoi am pus direct peste inca 32mF. Riplul si curentul prin punte la 1mF: Direct curentul la 1mF+32mF ( 33mF ): Unde e variatia de curent? Sa nu-mi spuneti ca va legati de shuntul de 0,1 Ohm ca frizati penibilul. Nici traful de retea si nici banala rezistenta NU sunt generatoare de curent constant, nu limiteaza brusc si ferm ci se comporta ca un divizor rezistiv. Prin urmare nu poti vedea o plafonare brusca a curentului ci o variatie proportionala. S-a afirmat o prostie iar eu am demontat-o cu teste practice iar voi mi-o contraziceti prin simulari??? Nu va obositi sa-mi cereti teste suplimentare in conditiile in care mi le discreditati pe cele deja facute. Aici chiar ma retrag si nu voi mai urmari deloc topicul, n-aveti decat sa continuati sa cautati explicatii pentru care o simulare e mai buna decat un test practic. ...... LE: Aha, deci nici traful asta de mai multe sute de W nu-i bun. Ah si inca ceva, nici osciloscopul nu-i bun din cate zic unii... Doamne fereste... de-ar durea prostia... Editat Iulie 19, 2019 de Marian Link spre comentariu
sk24bpo Postat Iulie 19, 2019 Partajează Postat Iulie 19, 2019 Eu am pus o intrebare simpla: cat este valoarea rezistentei secundarului de la primul transformator folosit ? Dar pentru cel de-al doilea transformator ? Link spre comentariu
Vizitator Postat Iulie 19, 2019 Partajează Postat Iulie 19, 2019 (editat) Eu am mai spus ca simularile nu reprezinta intocmai realitatea. Si mai e o chestie, curentul de virf nu stiu daca l-a prins Marian in poza, daca faci poza DUPA ce condensatorul s-a incarcat este evident ca acolo nu mai este crestere de curent ci doar ce papa sarcina+curentii de fuga ai condensatorului, pierderi... Ar trebui facuta o masuratoare cu osc extrem de rapid si peak hold. Editat Iulie 19, 2019 de Vizitator Link spre comentariu
sesebe Postat Iulie 19, 2019 Partajează Postat Iulie 19, 2019 Da Marian tu tot timpul ai dreptate ca doar tu ești expertul iar noi ceilalți sintem numai niște băgători în seama. Ce nu iese bine în simulare (a se citi nu asa cum vrei tu) se verifica prin teste practice folosind componente cu parametri necunoscuți iar dacă testele nu dau rezultatul corect din punctul tău de vedere atunci se face simulare care demonstrează ceea ce vrei tu. Te-ai gindit ca poate echipamentele pe care le ai tu la dispoziție nu sint suficient de precise sau nu au rezoluția necesara ca să pui în evidenta fenomenul? Sau poate nu ai echipamentele necesare (sonda de curent). Am intilnit cazuri în care cu osciloscopul meu de-acasă nu am putut vedea nimic iar cu cel de la servici a fost foarte ușor de pus în evidenta și masurat un anumit fenomen. Cel puțin 3 ingineri electroniști afirma ceva iar tu susții ca nu au dreptate. O zi buna! Pt mine subiectul este închis. Link spre comentariu
Shambala Postat Iulie 19, 2019 Partajează Postat Iulie 19, 2019 (editat) Am gresit mai devreme cand am recomandat o R de masura (shunt) de 0,01-0,1ohmi. S-ar putea ca 10mohm sa fie maximul admisibil pt masuratoare. Dintr-un calcul rapid se pare ca fiecare miime de ohm conteaza. Oricum, din pozele oscilogramelor nu se observa nici zgomotuil de comutatie al diodelor. Poate ar trebui pusa o lupa de timp. Editat Iulie 20, 2019 de Shambala Link spre comentariu
Vizitator Postat Iulie 19, 2019 Partajează Postat Iulie 19, 2019 Se poate masura foarte bine ripplul de 100 Hz cu un milivoltmetru ac cu prima scala la-60dB ,am un asemenea aparat de tip Grunding MV-5 si in plus mai am un filtru FTB reglabil de la 8-200 Hz cu ajutorul caruia se pot extrage componentele de 50 si 100 Hz Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum