BLU (SSB): metoda de obtinere prin defazare

[yo3fhm]

Cele ce urmeaza reprezinta o preluare adaptata a unor postari pe care le-am facut spre finele anului 2016 pe forumul de la radioamator.ro, intr-un topic cu aceasi denumire.

O buna parte a textului va fi aceasi, restul nu.

 

Am initiat acest topic, pentru a continua separat discutiile colaterale din topicul "Receptor compact, tripla conversie + SDR" deschis de userul RST, discutii care (incepand cu ultima postare de la pagina 35, cea a colegului sebi_c) au inceput sa alunece pe tema obtinerii semnalelor cu banda laterala unica, folosind metodele care implica tehnici de defazare. 
Se putea continua si acolo, dar subiectul topicului respectiv avea ca subiect receptorul superheterodina cu tripla schimbare de frecventa si nu am vrut sa rezulte un mix care ar fi deviat si mai mult de la intentia initiala a topicului.

 

Astfel, voi incepe acest topic, prin a va prezenta eforturile mele de a intelege metoda obtinerii semnalelor SSB (la emisie) prin modulatorul cu schimbare de faza.

De asemenea, voi arata (deocamdata prin intermediul unor simulari) diferenta intre retelele simple de defazare fata de retelele polifazice, precum si cat de critice sunt valorile componentelor din cadrul acestora, pentru a se putea obtine performantele scontate. Oricare interventii vor fi binevenite, iar daca veti constata ca am postat vreo greseala, va rog sa ma corectati.

 

Mai intai, doresc sa mentionez ca obtinerea SSB prin metoda defazarii nu e deloc noua, ba dimpotriva, s-a practicat inca de la inceputurile erei "SSB". E adevarat, intr-o formula primitiva si nu cu retele polifazice avansate care permit obtinerea unor performante superioare. Cele care vor urma, pot fi utile pentru largirea experientei proprii si totodata, pentru impartasirea catre cei care sunt curiosi. Pe de alta parte, din discutiile pe care le-am purtat cu alti colegi de breasla care au experimentat in trecut solutii simple de defazare pentru obtinerea SSB, rapoartele nu au fost prea optimiste: atenuari ale benzii laterale nedorite intre -15dB si max. -25dB ...

 

Discutand despre performantele obtinute prin retele simple de defazare si cu cei mai varstnici (inclusiv tatal meu - Florin, YO3RH), tabloul s-a mai limpezit un pic. In trecut, in epoca de pionierat a modulatiei SSB, la nivel de amator era oricum avantajos sa poti scapa de benzile laterale ale clasicului AM si sa concentrezi puterea in banda laterala utila, chiar in conditiile in care cealalta era atenuata doar cu valorile mai sus precizate. Cei care obtineau 30dB atenuare, se incadrau deja la categoria "pro" :))

 

Prin cele mai sus enuntate, nu vreau sa spun ca nu s-ar putea obtine atenuari mai bune, dar e greu de presupus ca ar fi posibil cu retele RLC atat de simple. In afara de aceasta, voi reveni sa prezint o simulare (LTSpice) din care rezulta foarte clar ca atenuarea lateralei nedorite depinde EXTREM de mult de stabilitatea reglajului retelei defazoare. O eroare de 2 grade in faza sau o diferenta de amplitudine de 50mV intre cele doua semnale defazate (le putem nota de pe acum I si Q, pentru ca sunt in cuadratura) determina cresterea cu aprox. 40dB a nivelului benzii laterale nedorite (cea care ar trebui de fapt atenuata cat de mult posibil). In astfel de conditii, se contureaza (cred) destul de clar ideea ca nu prea ai cum sa contezi pe stabilitatea unei astfel de retele, in conditiile in care e sensibila si la variatii de temperatura, iar valorile componentelor sunt critice. 

 

Probabil ca or fi existat inimosi cu rabdare de fier in epoca de pionierat care or fi reusit sa obtina atenuari de pana la 30dB, dar cred ca asta a implicat un efort care in zilele noastre nu se mai justifica. Prin contrast, cred ca solutia de obtinere a modulatiei SSB prin metoda filtrarii, a devenit suficient de rentabila; realizarea unui filtru in scara e mai simpla, iar reglajul acestuia se poate face cu un efort cantitativ comparabil cu cel necesar pentru reglajul unei retele defazoare. E drept, sunt necesare echipamente mai sofisticate (VNA-ul e cel mai indicat), dar rezultatele finale obtinute vor fi clar superioare. 

 

Stiu ca vor exista voci care vor spune "Mersi, dar nu am VNA, nici vobuloscop, etc."; OK, de acord. Dar in momentul de fata, exista multi colegi care dispun de astfel de echipamente (fie acasa, fie la serviciu sau in alt context) si care pot fi dispusi sa-i sprijine pe ceilalti in vederea reglajului. De altfel, exista descrise metode de punere la punct care nu implica neaparat astfel de echipamente si care dau rezultate oricum superioare celor oferite de retelele RLC. 

 

Link-uri originale (radioamator.ro) aditionale acestui subiect:
1. Transceiver QRPP (veti gasi si unele scheme interesante in cadrul acestui topic)
2. BLU (SSB): metoda de obtinere prin defazare
 

(va urma)

Editat Ianuarie 23, 2019 de yo3fhm
titlu gresit

[yo3fhm]

(continuare)

Intrucat subiectul comunicatiilor cu puteri reduse (QRP) si foarte reduse (QRPP) este cautat frecvent de catre incepatori, imi voi permite sa mentionez cateva cuvinte despre modul in care am desfasurat simularea care constituie scopul acestei noi postari. 
Acesta este simplu: am fost interesat sa inteleg care sunt conditiile in care as putea folosi corect modulatorul cu schimbare de faza, ca tehnica de obtinere a unui semnal BLU. Forma simplificata a schemei bloc a unui astfel de modulator este urmatoarea:

OBS:
M1 si M2 sunt modulatoare echilibrate (in esenta, multiplicatoare analogice). 
u(t) reprezinta semnalul de la intrare (microfon sau alta sursa de modulatie).
S reprezinta un dispozitiv de sumare (sumator). In mod normal, este urmat de un filtru, dar pentru simplificarea desenului, l-am exclus. 

 

Am pornit de la forma de baza a unui semnal cu banda laterala unica, care este echivalent cu cu suma algebrica a doua semnale BLD pe purtatoare in cuadratura c(t) si q(t), modulate cu un semnal u(t) si cu forma aceluiasi semnal, dar defazat la -90 grade (transformata Hilbert a acestuia, notata ǔ(t) ).

Daca vom considera ca semnalul purtator este c(t) si forma defazata la -90 grade (in cuadratura) a acestuia este q(t), atunci expresia matematica finala a semnalelor BLU obtinute dupa sumatorul S, este :

s_bls =0.5*[u(t)*c(t) - ǔ(t)*q(t)]    ptr. banda laterala superioara
si respectiv
s_bli =0.5*[u(t)*c(t) + ǔ(t)*q(t)]    ptr. banda laterala inferioara

 

Cele mai sus expuse, alaturi de cele doua formule matematice (demonstrarea lor e posibila, dar ar ocupa cel putin inca o pagina!), explica modalitatea de obtinere a semnalului BLU, prin compunerea surselor de semnal inserate in cadrul simularii care urmeaza. In cadrul acestei simulari, exista 2 perechi de surse de semnal: V1,V2 (nodurile rfi si afi), respectiv V5, V6 (nodurile rfq si afq). Semnalele rfi si rfq reprezinta c(t) si q(t) din schema bloc a modulatorului BLU (purtatoarele), iar afi si afq sunt semnalele modulatoare u(t) si ǔ(t).

Am folosit terminologia I si Q pentru a evidentia semnalele in faza si in cuadratura.

Am ales frecventa purtatoarelor rfi si afi = 1MHz, iar frecventa surselor de semnale modulatoare, am fixat-o initial la 1KHz. Sursa de semnal B2 este o componenta speciala, a carei forma de unda poate fi data de o relatie matematica; in cazul de fata, aceasta este V=V(rfi)*V(afi)-V(rfq)*V(afq) . Practic, este relatia de obtinere a semnalului din banda laterala superioara. 

 

Iata mai jos simularea pentru cazul ideal.

In graficele din dreapta, se poate observa ca semnalele afq si afi sunt defazate clar la 90 grade (click pe imagine pentru marire, back pentru revenire):

 

 

...iar aici se poate vedea spectrul semnalului simulat in aceasta situatie (se pot observa semnalele modulator de 1KHz si purtator de 1MHz):

 

 

Detaliind zona de interes in jurul purtatorului de 1MHz, putem observa nivelul benzilor laterale formate. Astfel, in timp ce banda laterala superioara (BLS) are varful la aproape 0dB, se poate vedea ca banda laterala inferioara (cea nedorita in acest caz) exista si ea, dar atenuata cu aprox. 90dB:

 

 

Daca tinem cont ca o atenuare de 30dB inseamna o scadere de 1000 ori in putere a semnalului atenuat, puteti calcula ce inseamna o atenuare de 90dB cu ajutorul formulei Ap = 10^(Pg/10), unde Pg = Power gain = -90dB   Ei, dar sa depasim zona idealului si sa complicam situatia... cu o eroare de doar 2 grade a semnalului afq: in loc de 90 grade, l-am adus la 92 grade, click pentru marirea pozei de mai jos (back pentru revenire):
 

 

Pentru situatia de mai sus, iata analiza FFT, care arata o crestere masiva a nivelului benzii laterale nedorite (de la -90dB in cazul ideal, la aproape -40dB; o evaluare atenta a markerilor simularii a indicat o diferenta de aproape 35dB) :

 

 

OK. Si acum, readuc faza semnalului afq la 90 grade, dar ii cresc amplitudinea cu 50mV (click ptr marire):

 

 

Iata analiza FFT si pentru aceasta situatie. Se observa imediat ca atenuarea benzii laterale nedorite e chiar mai slaba decat in cazul unei erori de doar 2 grade:

 

 

Asadar, strict teoretic discutand, concluzia ar fi ca o eroare de 2 grade in faza sau o diferenta de amplitudine de 50mV intre cele doua semnale implicate, determina cresterea cu aprox. 40dB a nivelului benzii laterale nedorite (cea care ar trebui de fapt atenuata cat de mult posibil). Mai mult decat atat, arata ca diferentele de amplitudine conduc catre erori mai mari decat diferentele de faza. Ganditi-va acum ca toate componentele electronice sunt sensibile la variatii de temperatura... asadar va fi greu de pastrat o stabilitate care sa permita unei retele RLC pastrarea constanta a caracteristicii de transfer initial reglata. De asemenea, valorile retelei de defazare sunt critice si trebuiesc obtinute prin combinarea mai multor componente - ceea ce constituie o alta sursa de erori. 

 

Ruland simularile de mai sus, am ajuns sa consider ca experimentarea unor retele de defazaj RLC pentru obtinerea BLU, poate constitui in cel mai bun caz un subiect de studiu, pentru intelegerea functionarii metodei. Cand voi ajunge la experimentele practice, voi reveni sa postez rezultatele si impresiile.

 

(va urma)

Editat Ianuarie 23, 2019 de yo3fhm

[yo3fhm]

(continuare)

 

Pentru cei mai putin familiarizati, iata un rezumat  al implementarilor practice ale SSB:
- metoda filtrarii (cea mai raspandita)
- modulatorul Hartley (cunoscut mai ales din perioada tuburilor electronice)
- metoda Weaver sau modulatorul cu schimbare de faza (utilizand filtre trece jos si mixere in cuadratura)

Ultimul a constituit si punctul de start al prezentului topic.

 

Unii ma vor intreba ce mi s-o fi nazarit cu SSB prin defazare... Fac aici, astfel , o paranteza.

De fapt, totul a pornit de la o schema care m-a obsedat toata tineretea: receptorul sincrodina SSB publicat de Andrian Nicolae YO3DKM in Almanahul Tehnium din 1983.

Rejectia benzii laterale nedorite se face prin metoda defazarii implementate de o retea RLC. Initial, mi s-a parut extraordinar sa poti face asta cu componente atat de ieftine, dar dupa ce m-am apucat sa sap in problema, au inceput sa apara limitarile solutiei respective. 

 

Apropos de asta, am observat si postarea colegului gas2dan, in care m-a intrebat daca nu se poate simula schema de mai jos:

 

On ‎1‎/‎22‎/‎2019 at 3:44 PM, gas2 dan said:

RST, apropo de conversie directa si SDR sau retea polyphase(?) , uite ce i-a trecut prin cap unui lituanian:

 

http://www.qrz.lt/ly1gp/SDR/

 

Cezar, crezi ca s-ar putea simula asa ceva in LTSpice ? Tare sunt curios cum arata semnalele in diferite puncte...

 

In mare, receptorul lui Andrian Nicolae foloseste acelasi principiu, dar apare si reteaua de defazare pe partea audio (retelele RLC in T podit), care conduc la o constructie mult mai complexa. In receptorul prezentat de gas2dan, pe partea AF nu exista retea defazoare; exista doar cea RF la iesirea VFO. Pe zona AF, prelucrarile se fac prin DSP via placa de sunet si software. Defazorul pentru semnalul oscilatorului, e la fel de simplu in schimb. Nu voi posta aici simularea, dar cred ca voi reveni cu una, dupa ce termin cu postarile pe tema obtinerii SSB prin metoda modulatorului cu schimbare de faza si comparatia de performante cu retelele polifazice.

Pana atunci, iata mai jos fisierele proiectului "Receptor SSB in benzile 3.5 si 7 MHz" (ing. N. Andrian YO3DKM) - preluare din Almanah Tehnium 1983.

 

1. Schema de principiu (partea 1, click ptr marire):

(se observa reteaua de defazare a semnalului oscilatorului local si de asemenea, retelele de defazare RF, plasate dupa mixerul cu diode)

 

2. Schema de principiu (partea 2, click ptr marire):

(stabilizator, filtru activ trece-jos si amplificator audio)

 

3. Articolul complet, format PDF, 2 pagini

4. Almanah Tehnium 1983 (link de rezerva)

 

O alta schema care a atras atentia in anii 80, a fost transceiverul publicat de YO5AT in almanahul "Tehnium" din 1987.

Un bun amic chiar l-a construit si pe vremea respectiva, cineva l-a ajutat sa masoare atenuarea benzii laterale nedorite, obtinand un rezultat modest, undeva nu foarte departe de ... 15dB ! Partial, poate constitui un subiect de reproducere, pentru estimarea performantelor solutiei respective.

Semnalul SSB era obținut prin defazaj. Trx-ul e o supeheterodina iar defazarea RF se face pe o frecvență fixă (455 Khz). Totusi, reteaua RC din blocul audio (modulul nr.6, pag.136, dupa tranzistorul T2), ar trebui sa asigure defazaj constant pe toata gama audio folosita. Si din pacate, nu reuseste.

Voi reveni cu simularea retelei respective.

 

(va urma)

 

Editat Ianuarie 24, 2019 de yo9hrb

[yo3fhm]

(continuare)

 

Revin pentru a posta simularea retelei din transceiverul lui YO5AT.

Doresc sa mentionez de la bun inceput ca aceasta evaluare are un scop pur informativ si ca meritele autorului sunt incontestabile, realizarea respectiva fiind pentru vremea si conditiile de atunci, un trofeu cu care YO5AT se poate mandri.
Asta, mai ales in conditiile in care exista din ce in ce mai putini radioamatori care pun mana pe letcon si pe aparatele de masura... 

 

Iata schema originala din Almanahul Tehnium 1987. Click pe poza pentru marire (back pentru revenire).

Reteaua de defazare e evidentiata intr-un cadru de culoare rosie:

 

 

Mai jos, puteti vedea implementarea in simulatorul LTSpice:

 

 

Pentru conditia de mai sus, in care ambele surse de semnal au amplitudini egale, se poate vedea ca la iesirea retelei, semnalele I si Q au amplitudini inegale:

 

 

... si drept consecinta, iata mai jos si analiza in AC, care reflecta un defazaj total inconstant in banda de lucru audio:

 

 

In continuare, am reglat amplitudinea primei surse de semnal, in asa fel incat semnalele I si Q de la iesire sa devina egale. Acesta ar fi fost si scopul rezistorului original de 200 ohmi din schema, impreuna cu cel de 100 ohmi inseriat cu semireglabil catre ramura + de alimentare (de fapt, masa in AC).

Click pe poza pentru marire (back pentru revenire):

 

 

In aceste conditii, am masurat defazajul pentru urmatoarele frecvente audio.

 

La 300 Hz, rezulta 80.43 grade:

 

La 1KHz, reteaua asigura un defazaj de 106.92 grade:

 

 

... iar la 2.4KHz, regasim un defazaj de 92.85 grade:

 

Pentru un astfel de reglaj, din simulare rezulta ca atenuarea benzii laterale nedorite este de maximum 20dB:

 

 

(cei care doresc sa vada captura integrala, pot face click pe poza de mai jos)

 

Asadar, simularea de aici confirma rezultatele obtinute de prietenul meu, care a realizat primul sau transceiver dupa aceasta schema.

O atenuare de 20dB a benzii laterale nedorite, este foarte mica si va crea probleme in trafic. Devine limpede ca modulul respectiv trebuie reproiectat.

In speranta ca cele prezentate vor fi de folos si altor amatori care ar dori sa experimenteze obtinerea semnalelor SSB prin metoda defazarii, inchei deocamdata aici, urmand sa revin cu prezentarea simularii performantelor unei retele polifazice.

 

O colectie de link-uri catre proiecte bazate pe SSB obtinut prin defazaj, se mai poate vedea si pe site-ul lui VK3YE:
http://home.alphalink.com.au/~parkerp/projects/projssbphasing.htm

 

(va urma)
 

 

 

 

[yo3fhm]

(continuare)

 

COMPARATIE INTRE O RETEA POLIFAZICA SI O RETEA DE DEFAZARE CLASICA 

 

In postarea anterioara am simulat reteaua de defazare audio din transceiverul publicat de YO5AT in Almanahul Tehnium 1987. Am mai mentionat cu ocazia respectiva ca un bun prieten mi-a povestit ca primul sau transceiver pe care l-a construit a fost chiar acesta. Toate bune si frumoase, doar ca in cadrul discutiei, mi-a spus ca atenuarea benzii laterale nedorite era de numai 15...20dB !!  Pentru ca stiu ca e un excelent profesionist, nu am pus la indoiala spusele sale, dar am fost curios sa simulez reteaua cu pricina si sa vad ce performante asigura si astfel, ati putut urmari, in postarea anterioara, analiza performantelor acesteia. 

 

Tinand cont ca am postat mai ales pentru incepatori, trebuie sa reamintesc ca o conditie esentiala pe care o astfel de retea trebuie sa o asigure este defazajul constant pe toata banda audio folosita (300Hz-3KHz). 

 

Pentru a se putea face o comparatie, m-am gandit sa simulez si o retea polifazica, care asigura performante net superioare.

Am pus ochii pe primul montaj iesit in cale, care s-a nimerit sa fie un excitator SSB publicat de RSGB:
http://www.qsl.net/va3iul/Homebrew_RF_Circuit_Design_Ideas/9MHz_SSB_Mod_Phasing_Method_RSGB.gif

 

Schema pe care am folosit-o pentru analiza in LTSpice e mai jos:

 

In continuare, puteti vedea ca la iesirile acesteia, amplitudinile semnalelor sunt aproape identice:

valorile RMS ale tensiunilor de pe nodurile out_0 si out_90, sunt de 435.19mV si respectiv 435.17mV. 

 

 

Pentru ilustrarea constantei defazajelor, afisez mai jos doar ce se petrece intre fazele semnalelor de la nodurile out_0 si out_90.

La celelalte doua noduri, lucrurile stau in mod asemanator.

 

Pentru semnal audio cu f=300Hz, defazajul este de 89.73 grade:

 

Pentru semnal audio cu f=1KHz, reteaua asigura un defazaj de 90.03 grade:

 

Pentru semnal audio cu f=2.4KHz, defazajul este de 90.11 grade:

 

...iar pentru semnal audio cu f=3KHz, aceasi retea asigura un defazaj de 91.64 grade:

 

Si in final, iata FFT-ul pentru zona din imediata apropiere a purtatoarei de 1MHz.

Se vede ca banda laterala utila are varful pe la -7dB, iar banda laterala nedorita, se plaseaza la aprox. -80dB. 
Cu o astfel de atenuare, poti opera in conditii decente...

 

 

Iata si rezultatele simularii aceleiasi retele, dar cu valori RC diferite.

Mentionez ca acestea au fost preluate din nota de aplicatie AN1047 de la MAXIM:

APPLICATION NOTE 1047 (SSB Modulator Draws Only 5mA at 2.7V)

R=12K (10% toleranta)
Ca=44nF, Cb=33nF, Cc=20nF, Cd=10nF, Ce=5.6nF, Cf=6.8nF

 

Nivelurile de semnal:

 

Defazajul asigurat pe zona de interes:

 

Rezultate:

- la 300Hz, defazaj = 89.53 grade;
- la 1KHz = 90.09 grade
- la 2.4KHz = 90.00 grade
- la 3KHz = 89.95 grade

 

FFT-ul pe semnalul BLU rezultant (click pe imagine pentru marire, back ptr revenire):

 

Plusuri:
- defazajul e mult mai constant pe banda audio de interes ;
- nivelul RMS al semnalelor de la iesire e riguros egal ;
Minusuri:
- analiza FFT arata ca atenuarea benzii laterale nedorite e de "numai" 60dB :)))

(adica mai mult decat satisfacatoare!)

 

Concluzie finala: daca doriti SSB prin defazaj, performante bune se pot obtine doar folosind retele polifazice (prin comparatie cu retelele simple) .

 

(LE): dupa postarea Marelui Savant, m-am gandit ca ar fi bine sa mentionez ca pot exista si alte solutii (de exemplu, defazorul cu AO de care a pomenit dumnealui) care sa ofere performante bune, ramane de analizat. Comparatiile mele s-au limitat la retelele defazoare simple versus polifazice.

 

73 de Cezar
 

 

 

Editat Ianuarie 23, 2019 de yo3fhm

[Marele Savant]

 Trx-ul cu defazaj a fost primul meu transceiver construit si cu care am lucrat in 2000 dupa obtinerea autorizatiei! Fata de schema prezentata, am folosit pentru defazorul de audio o schema cu multe operationale, nu mai retin de unde culeasa cu toate eforturile de aducere aminte. Aplicate semnalele pe intrarile x/y ale unui osciloscop, cercul era perfect in tot domeniul de interes. In practic, cu cca 40 de watts out, nu am primit reprosuri de la corespondenti. Chiar un radioamator (nume celebru in Ro), dupa ce m-a sucit cu diverse teste pe ambele laterale a spus ca se comporta peste asteptari daca chiar este ce spun, adica folosesc defazajul. La fel si local, la citeva sute de metri distanta eram receptionat bine. Dar, alte vremuri, acuma m-ar fluiera toti cind ar auzi cu ce lucrez. Tot o premiera pentru mine a fost si etajul multi Q, folosit mai neortodox in FI, unde a dat rezultate bune. La fel de inspirat a fost autorul si cind a folosit un transf. de audiofrecventa ca sarcina a detectorului de produs!

[yo3fhm]

8 minutes ago, Marele Savant said:

Fata de schema prezentata, am folosit pentru defazorul de audio o schema cu multe operationale, nu mai retin de unde culeasa cu toate eforturile de aducere aminte.

Aplicate semnalele pe intrarile x/y ale unui osciloscop, cercul era perfect in tot domeniul de interes. [...]

Dar, alte vremuri, acuma m-ar fluiera toti cind ar auzi cu ce lucrez. 

 

Va salut!
Nu cred ca v-ar fluiera nimeni, poate doar de admiratie ! Asadar, tinand cont de ceea ce ne-ati povestit, poate ca dupa o vreme, va veti aduce aminte de defazorul respectiv.

Ar fi interesant de studiat, de simulat si de pus la "cazne", sunt sigur ca ar exista multi interesati. Eu de exemplu, chiar sunt interesat si foarte curios sa experimentez astfel de variante. 

Construirea retelei polifazice e un chin, trebuie sa recunosc. Am adus acasa 2 pungi mari de condensatoare si alte 2 de rezistente, pe care le-am "inchiriat" de la patronul unui magazin cunoscut. Am masurat de mi-a iesit pe nas, pentru a putea imperechea componentele ptr 2 seturi de retele. 

N-o s-o fac a 2-a oara. 

Din fericire, au aparut module DSP care implementeaza SSB, asa ca eforturile se vor micsora. Dar un defazor bine pus la punct cu AO, chiar as fi curios sa experimentez !

 

Cu stima,
Cezar

[Marele Savant]

slabe sanse, spre zero. nu am stat bine cu tinerea de minte nici cind eram tinar, dar acum sa-mi amintesc ceva de aproape doua decenii! dar asa cum am spus, pe osciloscop cercul era cit se poate de rotund!

[cirip]

Super tare prezentarea! Toata admiratia pentru detalii si efortul depus.

[franzm]

9 hours ago, yo3fhm said:

 In trecut, in epoca de pionierat a modulatiei SSB, la nivel de amator era oricum avantajos sa poti scapa de benzile laterale ale clasicului AM si sa concentrezi puterea in banda laterala utila, chiar in conditiile in care cealalta era atenuata doar cu valorile mai sus precizate. Cei care obtineau 30dB atenuare, se incadrau deja la categoria "pro" :))

De purtatoare?!

[yo3fhm]

54 minutes ago, franzm said:

De purtatoare?!

 

Corect, mea culpa ! Era foarte tarziu cand am postat si constat ca am perpetuat o greseala de exprimare. Multumesc pentru atragerea atentiei !

Sunt sigur ca ceilalti colegi cu experienta au inteles omisiunea mea, dar sunt dator sa corectez textul initial pentru cei care abia vin in contact cu subiectul SSB.

Ar fi trebuit sa scriu "era oricum avantajos sa poti scapa de purtatoare si de una dintre benzile laterale ale clasicului AM". 

Evident, SSB solicita astfel mult mai putin emitatorul , ca prim avantaj fiind ca nu se mai consuma putere pe emisia continuua a purtatoarei, iar tot efortul se concentreaza pe varfurile de modulatie ale singurei benzi laterale care mai ramane. 

 

5 hours ago, cirip said:

Super tare prezentarea! Toata admiratia pentru detalii si efortul depus.

 

Multumesc pentru aprecieri! In viitor, voi reveni si cu alte amanunte privind subiectul deschis. Poate si cu o comparatie intre puterile obtinute in SSB versus AM si FM, intr-o reprezentare mai plastica, utila celor aflati la inceput de drum pe tema propusa. De asemenea, orice contributie interesanta la subiect, cred ca va deschide interesul multor altor colegi.

Consider ca merita sa fie adaugate si prezentate realizari precum sincrodina lui Sebi_C sau experimentele dvs. de care ati mai amintit in alte topicuri (filtru DSP, demodulator SSB prin DSP, etc.) . 

 

Cu stima,

Cezar

Editat Ianuarie 24, 2019 de yo3fhm

[VAX]

7 hours ago, Marele Savant said:

...., pe osciloscop cercul era cit se poate de rotund!

Masurare exacta a defazajului se face cu fazmetrul digital. A fost data o schema prin Tehnium, cu TTL-uri, asa imi amintesc, sper sa nu confund cu altceva (si pe mine m-a lasat memoria).

[yo3fhm]

2 minutes ago, VAX said:

Masurare exacta a defazajului se face cu fazmetrul digital. A fost data o schema prin Tehnium, cu TTL-uri, asa imi amintesc, sper sa nu confund cu altceva (si pe mine m-a lasat memoria).

 

Poate ca aveti dreptate, dpdv al preciziei. Dar in contextul obtinerii SSB prin metodele de mai sus, obtinerea cercului pe osciloscop, folosind intrarile X-Y, este de departe cea mai buna metoda aflata la dispozitia unui radioamator. Chestiunea a fost larg documentata in mediile de specialitate si voi reveni si asupra ei (ca tehnica de reglaj) atunci cand voi avea ocazia. 

73!

[VAX]

Am citit intr-o carte tiparita la Ed. Militara in anii '80, ca la semnal foarte slab inca se poate comunica prin SSB, pe cand transmisiunile digitale sunt moarte. Aia era atunci, insa nu stiu cum sta treaba acum, cu noiile metode de compresie a datelor si implicit de ingustare a benzii in care se face transmisia.

Editat Ianuarie 24, 2019 de VAX

[VAX]

Este o problema si cu defazarea la 90 grade a semnalului RF de la oscilator, in cazul in care se lucreaza cu frecventa variabila. Circuitul simplu, de tip R-C, asigura defazajul corect la o singura frecventa. Pentru defazare intr-un intreg domeniu de frecvente, se utilizeaza o schema mai complicata, cu doua oscilatoare si heterodinare (doua mixere). Un oscilator este VFO, iar celalalt este pe frecventa fixa si asigura cele doua semnale defazate la 90 de grade. Asa am citit (anii '80) intr-un articol dintr-o revista americana.